Vineri, 8 februarie 2019, Guvernul Dăncilă a aprobat o hotărâre care modifică şi completează HG 500/2017 privind aprobarea acordarea ajutorului de minimis pentru comercializarea lânii, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Ministerul de resort precizează totodată faptul că proprietarii de ovine se pot înscrie la direcțiile agricole pentru a primi 1 leu pe kilogramul de lână comercializată până la data de 28 martie a.c., inclusiv

„Prin prezentul act normativ se reglementează continuarea în 2019 a Programului «Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii», precum şi condiţiile aferente acestuia. Perioada de înscriere pentru anul 2019 este cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi 28 martie 2019, inclusiv, iar perioada de cerere în care producţia de lână poate fi valorificată este 29 martie-30 septembrie 2019, inclusiv”, se menționează în document.

Solicitanţii înregistraţi în Registrul unic au obligaţia de a depune la Direcţiile Agricole Judeţene documentele justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute până la 1 noiembrie 2019, inclusiv. În 2018, perioada de valorificare a lânii, precum şi a celei pentru depunerea documentelor aferente a fost 1 septembrie.

Comercializarea lânii se realizează către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, pentru acordarea sprijinului, documentele justificative trebuie să ateste că lâna a fost comercializată respectând interesul părţilor. Totodată, este necesar ca documentele justificative (factura sau filele din carnetul de comercializare) să indice cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În cazul intermediarului, acesta va menţiona pe filele din carnetul de comercializare al crescătorului de ovine numărul contractului încheiat cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

MADR precizează că este reglementată şi plata cantităţii de lână comercializată în perioada de valorificare corespunzătoare şi nedecontată în anul 2018.

Valoarea sprijinului financiar este de 1 leu/kg pentru lâna vândută.

Programul privind comercializarea lânii a început în 2017, iar acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri, peste 14.000 de tone de lână colectată fiind deja exportată.

În opinia reprezentanţilor MADR, programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii trebuie să asigure atât sporirea numerică a efectivelor de ovine, cât şi creşterea eficienţei economice prin valorificarea produselor obţinute.

De asemenea, această schemă de minimis va stimula înfiinţarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă şi va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Lâna era tratată ca un produs secundar, fără căutare, din cauza dispariţiei industriei de profil prelucrătoare, drept pentru care de foarte multe ori este aruncată sau arsă, potrivit MADR.

În România funcționează câteva centre de colectare a lânii, insuficiente pentru disponibilul de lână existent, cele mai importante exportând acest produs către alte ţări unde este căutat (Turcia).

În acest moment, la noi în țară se poate colecta o cantitate de aproximativ 36.000 de tone lână, de la un efectiv de circa 14 milioane capete ovine.

Publicat în Finantari

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că în această perioadă sunt disponibile fonduri pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, prin intermediul subMăsurii 4.2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, data-limită de depunere a solicitărilor de finanţare pentru procesarea produselor agricole fiind 31 ianuarie 2019, în limita acestor fonduri disponibile.

Producătorii agricoli au depus deja cereri de finanţare în valoare de 116 milioane de lei pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, alocarea totală pentru sesiunea din acest an fiind de 203 milioane de euro.

Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, susține că sunt disponibile până la 2,5 milioane de euro pe proiect, atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora.

„Îi încurajez pe cei care doresc să investească în procesarea produselor agricole să scrie şi să depună proiecte în această sesiune. În acest moment, avem fonduri disponibile atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora. Cu ajutorul fondurilor europene pe care le gestionăm, agricultorii produc multe materii prime, dar trebuie făcut pasul firesc către investiţii în centre de colectare, de procesare, în unităţi care pot asigura un lanţ alimentar integrat. Valoarea sprijinului acordat pentru procesare poate ajunge până la 2,5 milioane de euro, o sumă importantă pentru cei care doresc să investească în acest sector. De asemenea, în această perioadă sunt active mai multe linii de finanţare prin intermediul cărora se pot solicita fonduri europene prin PNDR 2020", a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Solicitanţii pot depune pentru prima dată cereri pentru participarea la schemele de calitate (sM 3.1), alocarea aferentă acestei submăsuri fiind de 6,1 milioane de euro.

Totodată, investiţiile în exploataţii agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de finanţare de 11,8 milioane de euro.

În plus, solicitanţii din arealul ITI Delta Dunării pot depune cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), alocarea stabilită pentru sesiunea 2018 fiind de 3,7 milioane de euro, valoarea proiectelor depuse ajungând la 1,5 milioane de euro.

AFIR menţionează că pentru submăsurile 3.1, 4.2 şi 6.3 ITI - Delta Dunării, sesiunea se poate închide înainte de termenul-limită, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

În cazul sM 4.1, componenta sector vegetal, zona montană, depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Nu în ultimul rând, AFIR precizează că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă plafonul de depunere a fost depăşit.

Publicat în Finantari

Camera Deputaților a adoptat, prin vot final (191 voturi pentru, 2 împotrivă, 74 abțineri), miercuri, 14 noiembrie 2018, Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Preşedintelui României (PL-x 79/2018/6.06.2018), lege ordinară.

Potrivit Articolului 2, Alineatul (3) ale actului normativ adoptat, înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane (AZM).

Conform PL-x 79/2018/6.06.2018, proiectul-tip pus la dispoziție de agenție este, în fapt, o documentație tehnico-economică elaborată de aceasta, conform legislației în vigoare, pentru realizarea și dotarea unei construcții-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu și se încadrează în bugetul previzionat pentru finanțarea acestui Program.

Noua lege prevede că de acest program vor beneficia persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, constituite potrivit OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea 182/2016.

De asemenea, printre beneficiari se vor regăsi grupurile de producători înființate conform OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor 358/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, și persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în agricultură și/sau industrie alimentară.

Modul de finanțare și de accesare 

Conform Articolului 4, alineatul (1) al proaspăt-votatei legi, se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Alineatul (2) prevede la rândul său că intensitatea sprijinului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale cu condiția ca ajutorul de stat maximum combinat să nu depășească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției pentru: a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program; b) investițiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice; c) cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Finantari

În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

ioan feteaNe învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

miereLa actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

Publicat în Zootehnie

Miercuri, 27 iunie 2018, la primele ore, au avut loc mai multe percheziţii la persoane suspectate de furturi dintr-o societate comercială şi au fost puse în executare patru mandate de aducere, potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Dâmboviţa.

Conform documentului transmis presei, agenții de poliţie ai oraşului Găeşti au descins la domiciliile unor persoane bănuite de furturi dintr-o societate comercială. Prejudiciul creat este estimat la 35.000 de lei. Au fost puse în executare patru mandate de aducere. Poliţiştii au efectuat trei percheziţii domiciliare la persoane bănuite de comiterea a două furturi dintr-o societate comercială din Crângurile, fapte comise luna trecută.

Ca urmare a descinderilor pe raza localităţilor Mogoşani şi Gura Şuţii, poliţiştii au indisponibilizat 90% din utilajele şi instrumentele de procesare a laptelui sustrase. Bunurile vor fi restituite părţii vătămate.

Totodată, au fost puse în executare patru mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la sediul Poliției pentru audieri şi dispunerea măsurilor legale ce se impun.

La activităţi au participat luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale Dâmboviţa şi efective de jandarmi.

În cauză se continuă cercetările sub coordonarea şi îndrumarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti.

Publicat în Știri interne

Vestitul matematician și scriitor de science-fiction, Alexandru Mironov, a declarat marți, 19 iunie 2018, în cadrul FoodIntelForum, că în liceele cu profil agricol din România, pe lângă reintroducerea serelor, a grădinilor de legume și a fermelor experimentale de creștere a animalelor, ar trebui oferită masa de prânz, iar copiii de la sate – „țărănușii”, cum i-a plăcut acestuia să-i alinte – care urmează cursurile acestor forme de învățământ să aibă activitate extracurriculară sub forma rezolvării temelor, vizionării de filme documentare și chiar și de cercetare.

„Hai să introducem masa de prânz a elevului român, măcar în aceste licee agricole (...). Dintr-odată, devenim importanți pentru familia țărănească; îmi trimit copilul unde sunt sigur de ceea ce se întâmplă. Va fi și o tehnologie educațională bună, pentru că după masa de prânz pe care i-o ofer de la cantina școlii (o reînființez cu vreo 30.000 de locuri de muncă, am făcut eu socoteala, dacă se dezvoltă mai departe), cu ferma de animale (...), îl țin la școală pe țărănuș, îl țin să-și facă lecțiile cu mine, îi pun filme, îi pun documentare, îi vorbesc, îl atrag și spre cercetare puțin. A face mica experiență în lotul școlii este deja o chestie pe care se poate intra”, a afirmat cunoscutul om de televiziune.

El a făcut și o previziune cu această ocazie, și anume aceea potrivit căreia mediul rural românesc va fi „high tech” abia în 2050, în condițiile în care, în prezent, în Vaslui, încă se lucrează terenul în sistem sclavagist.

„Eu fac o prognoză – «România Rurală High Tech 2050». Atunci voi vinde cireșele cu de 30 de ori prețul, nu de pe suprafețe gigantice, în care trimit roboții. Experiența din Vaslui ne arată că suprafețele mari aduc bani mulți, dar lucrătorii pe ele devin sclavi. Se lucrează în sclavagism pe unele suprafețe de acolo”, a adăugat Mironov.

Tot el și-a imaginat o fabrică de procesare a producției agricole excedentare pe roți, capabilă să se deplaseze din județ în județ.

Nu în ultimul rând, el i-a atacat direct pe importatorii români de alimente, catalogându-i drept fanarioți în fața cărora trebuie să se stea cu mitraliera în mână.

„Imaginați-vă, apropo de programul Tomata, un fel de fabrică pe roți, care nu trebuie să fie foarte mare, dar care trece prin județul Argeș și culege merele, spre exemplu. Am văzut cu ochii mei grămezi de mere lăsate în putrefacție în livezi”, a afirmat Alexandru Mironov. „Dacă ne ocupăm și de fanarioții ăștia care importă alimente... Aici trebuie să stăm cu mitraliera în mână, să vedem cum, să găsim mijloacele și, atunci, putem dezvolta agricultura”.

În 1997, la noi în țară existau 238 de licee agricole, mai multe decât în 1989, însă nenumăratele reforme prin care a trecut învăţământul de specialitate au dus la reducerea numărului acestor instituții. În 2000, mai erau 120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011 - doar în jur de 56 de licee tehnologice agrare, fără a pune la socoteală și liceele silvice. În fine, în 2015 numărul lor scăzuse la circa 30.

În urmă cu șase ani, ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, susținea că trebuie creată în toată ţara o reţea de licee agricole care să pregătească specialişti, iar agricultura să nu se mai practice ca în secolul al XIX-lea.

Am ajuns și în 2018 și parlamentarii au reușit să adopte o serie de modificări la Legea Educației 1/2011 pentru a facilita relansarea învățământului agricol preuniversitar. Practic, începând cu 1 ianuarie anul acesta, liceele agricole au intrat și în subordinea Ministerului Agriculturii, pe lângă Ministerul Educației, acest lucru ducând inclusiv la creșterea sprijinului financiar.

De neînțeles încă, Guvernul și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ proiectului de modificare, dar până la urmă legea a fost adoptată în pofida motivelor invocate de cele două instituții.

În expunerea de motive a proiectului de lege se menționa că, la acel moment, existau 125 de licee care aveau și o componentă agricolă, pe lângă alte specializări, și 22 de licee cu profil agricol.

În anul școlar 2017-2018, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de patru ore şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.

Pentru anul şcolar în curs, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume, 0,88 lei pentru porţia de lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, respectiv 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Distribuţia săptămânală a produselor cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinaţii.

Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton.

În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare conforme, porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.

În condițiile în care țara noastră exportă produsele primare de proveniență agricolă, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, speră ca județul Ialomița să poată deveni un pol al excelenței în competitivitate pe partea de agricultură și pe cea de procesare.

Cu ocazia evenimentului #investinialomita care a avut loc joi, 10 mai 2018, la Amara, acesta a precizat că județul Ialomița are o importantă componentă pe partea de agricultură, poate cea mai importantă poate din sectorul de activitate, 360.000 ha suprafață agricolă utilizată, potrivit rapoartelor APIA.

„Ca să vă faceți un ordin de mărime asupra impactului activității agricole, 9.196 de fermieri operează pe această suprafață. Ca și particularitate pentru județul Ialomița, putem să apreciem că avem o restructurare destul de bună a suprafețelor agricole și a fermelor, întrucât România suferă de această problemă a fărâmițării terenurilor, media suprafețelor este în jur de 40 ha, vorbesc de o medie strict matematică pe fermă, dar pot să vă informez că avem 118 fermieri cu suprafețe între 400 și 1.000 ha, lucrând împreună 75.000 de hectare în județul Ialomița. Avem, de asemenea, 59 de fermieri cu mai mult de o mie de hectare, de fapt media lor este undeva la 2.525 ha. Acești fermieri lucrează 150.000 de hectare în județul Ialomița”, a afirmat oficialul guvernamental.

Tot el a prezentat structura investițională pe zona de fonduri europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale ale județului Ialomița.

Astfel, în perioada de programare 2007-2013, în județul amintit au fost 751 de proiecte finanțate în valoare de 85 de milioane de euro (prin FEADR), iar pentru perioada actuală de programare, începând cu 2014-2015, avem 384 de proiecte în valoare de 70 de milioane de euro, deja contractate și în diverse stadii de finanțare.

În ceea ce privește plățile directe, suma de 80 de milioane de euro a fost plătită în Campania 2015, 89 de milioane de euro în anul 2016 și 92 de milioane de euro plătite în 2017 din sursă APIA.

Joi, 10 mai 2018, la Amara, în județul Ialomița, a avut loc cea de-a șaptea ediție din seria evenimentelor „Invest in Romania”. Evenimentul dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional şi stimulării exporturilor româneşti a fost organizat cu sprijinul deputatului de Ialomița, Andrei Pop.

Evenimentul #investinialomita a inclus prezentări generale și strategii de dezvoltare, mese rotunde specifice anumitor domenii de activitate (agricultură, comerț, servicii, industrie, turism, politici publice), întâlniri B2B, prezentarea de oportunități de dezvoltare a operațiunilor de import-export, specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în țările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.

Publicat în Știri interne

Accentuarea ratei anuale de creștere a prețurilor de consum ale bunurilor alimentare aferente trimestrului IV al anului trecut (+1,3 puncte procentuale față de ultimele trei luni ale lui 2016) a fost pusă cu precădere pe seama a patru categorii de produse: ouă, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, respectiv produse de morărit și panificație, se menționează în Raportul asupra inflației realizat de BNR pentru trimestrul IV, 2017, Caseta 1. Dinamica prețurilor alimentelor în trimestrul IV 2017.

Specialiștii Băncii Naționale care au întocmit raportul precizează că intensificarea constatată poate fi asociată în bună măsură condițiilor interne (lărgirea excedentului de cerere agregată, costuri în creștere cu forța de muncă și utilitățile), componenta externă jucând și ea un rol decisiv în unele cazuri.

„Determinantă în acest sens este tendința de integrare în lanțurile internaționale de valoare adăugată la nivelul procesatorilor și al retailerilor, rezultanta acestui proces fiind corelarea tot mai puternică a prețurilor din România cu cele din UE de-a lungul lanțului de producție (de la poarta fermei până la consumatorul final)”, potrivit raportului asupra inflației.

În viziunea analiștilor BNR, contribuția decisivă la accelerarea inflației bunurilor alimentare în ultimul trimestru al anului 2017 a revenit evoluției prețului ouălor (+0,5 puncte procentuale), rata anuală triplându-se pe parcursul intervalului analizat (de la 14,7 la sută în septembrie la 43,6 la sută în decembrie 2017).

„Șocul a fost comun statelor membre ale UE, fiind determinat de restrângerea severă a ofertei la nivel comunitar, ulterior identificării unui pesticid interzis în anumite loturi comercializate într-o mare parte a statelor membre. Ca urmare, prețul ouălor la poarta fermei, la nivel european, a atins un vârf în luna noiembrie (dinamică anuală de aproape 60 la sută), fiind însă probabilă o corecție în viitorul apropiat, pe măsură ce oferta se reechilibrează”, conform documentului BNR.

Untul, un alt motiv de accelerare a inflației bunurilor alimentare

Ca urmare a majorării nivelului cererii globale, precum și a restrângerii ofertei din partea principalilor producători europeni (Germania, Franța) – factori externi decisivi –, prețul untului în România a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut un salt amplu (+14 puncte procentuale la nivelul ratei anuale, până la 22,8 la sută în luna decembrie). De altfel, prețurile aferente grupei lapte și produse lactate au crescut continuu începând cu a doua parte a anului 2016, ajungând în decembrie 2017 la o rată anuală de 4,6 la sută.

În plus, mai spun specialiștii BNR, cu toate că în piața locală de procesare a laptelui predomină materia primă obținută autohton, dinamica prețurilor de consum interne mai este corelată cu evoluțiile externe (coeficienții de corelație cu prețurile agricole și cu cele de consum din UE pentru ultimii trei ani s-au situat la 80 la sută și, respectiv, la 84 la sută, valori superioare celei de 70 la sută înregistrate față de prețurile agricole interne).

„Explicația este oferită de integrarea în lanțurile de valoare adăugată, care vizează nu doar segmentul de retail, prin prezența marilor operatori comerciali europeni, ci și segmentul de procesare, de asemenea dominat de companii de talie internațională, care optimizează activitatea de producție la nivel european, astfel încât anumite sortimente ale brandurilor locale achiziționate sunt fabricate în exterior și apoi importate pentru desfacere pe piața autohtonă. Relocarea unei părți a producției în alte state membre a fost realizată, probabil, din rațiuni de eficientizare a costurilor, unele deficiențe de natură structurală, precum fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole, dar și nivelul (mai) scăzut de înzestrare tehnologică a capacităților de producție existente, antrenând costuri mai ridicate ale producției pe plan intern”, se menționează, de asemenea, în Caseta 1 a raportului.

Analiștii BNR au mai menționat absența investițiilor în respectarea nivelului cerințelor de calitate/igienă, de altfel condiții nu o dată cerute de procesatori, doar 25% din producția internă de lapte ajungând să fie transformată în produse lactate.

„Din perspectiva fragmentării, cazul producătorilor de lapte este poate cel mai concludent, 90 la sută din efectivele de vaci pentru lapte aflându-se în exploatații individuale (majoritatea, de mici dimensiuni, cu o medie de două capete/exploatație). Prin urmare, în absența unor investiții care să permită respectarea cerințelor de calitate/igienă și cantitate cerute de procesatori, dificil de realizat pe cont propriu, doar un sfert din producția totală ajunge în procesare, restul fiind destinat autoconsumului, vânzării pe piața țărănească și comercializării neorganizate. În aceste condiții, pe lângă costurile suplimentare impuse de procesarea laptelui astfel colectat, puterea de negociere a fermierilor este foarte scăzută, astfel încât prețul de consum este apropiat de media europeană, în timp ce prețul la poarta fermei este, de multe ori, cel mai mic din UE”, se afirmă în raport.

Segmentul procesatorilor de lapte este foarte concentrat (primii cinci jucători dețin aproape jumătate din piață), menționează analiștii BNR. Cele mai importante companii sunt de talie internațională, desfășoară operațiuni în mai multe state, de-a lungul întregului lanț de producție, iar decizia cu privire la ce, cât și unde să producă are la bază exclusiv criteriul optimizării costurilor. Extinderea rețelelor internaționale pe teritoriul României vizează astfel nu doar segmentul de desfacere, dominat de marii operatori comerciali, ci, într-o anumită măsură, și categoria procesatorilor, în timp ce la baza lanțului de producție fenomenul este încă într-o fază incipientă.

Cu toate că prezența acestor entități reprezintă o oportunitate pentru sectorul agroalimentar autohton, având în vedere beneficiile asociate (cerere stabilă, acces la know-how), deficiențele structurale evidențiate, precum și starea actuală generală precară a capitalului productiv (din punctul de vedere al gradului de tehnologizare) erodează atractivitatea economiei locale pentru noi investiții. Concret, competitivitatea scăzută s-a concretizat în opțiunea multor companii (comercianți, dar și procesatori) de a livra către consumul final produse fabricate în exterior, importurile de acest tip explicând practic deteriorarea balanței comerciale pe segmentul alimentar în ultimii ani, în condițiile în care progresele realizate de exporturi, deși există, sunt încă foarte timide.

În luna decembrie 2017, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 4,1% faţă de luna noiembrie 2017 și cu 10,9% faţă de luna decembrie 2016, se arată în comunicatul INS din 9 februarie 2018.

În luna decembrie 2017, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 3.109 tone (+4,1%).
Creșteri ale producţiei în luna decembrie 2017 comparativ cu luna noiembrie 2017 s-au înregistrat la smântâna de consum cu 463 tone (+8,2%) și lapte de consum cu 814 tone (+3,0%).

Principalele produse lactate la care producția a scăzut au fost: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1915 tone (-10,7%), unt cu 109 tone (-9,3%) și brânzeturi cu 243 tone (-3,6%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut în luna decembrie 2017, faţă de luna noiembrie 2017, cu 1986 tone (+14,7%).

Publicat în Știri interne

În perioada ianuarie - noiembrie 2017, cantitatea de lapte colectat de unităţile de procesare din România s-a majorat cu 7,6%, până la 949.952 de tone, iar producţia de lapte de consum a totalizat 262.290 de tone în primele 11 luni din 2017, fiind mai mare cu 4,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Totodată, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate în perioada menţionată la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) - cu 11.979 de tone (+6,5%), unt - cu 403 tone (+3,8%) şi brânzeturi - cu 2.847 de tone (+3,5%).

Pe de altă parte, producţia a scăzut la smântână de consum cu 2.938 de tone (-4,6%).

Potrivit datelor INS, în luna noiembrie 2017, faţă de luna octombrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile de procesare a scăzut cu 9,6% (7.974 de tone), până la 75.272 de tone.

De asemenea, scăderi ale producţiei în noiembrie faţă de octombrie s-au înregistrat la smântâna de consum, cu 471 de tone (-7,7%), brânzeturi, cu 235 de tone (-3,3%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 351 de tone (-1,9%).

Principalele produse lactate la care producţia a crescut în perioada analizată au fost: untul, cu 140 de tone (+13,5%), şi laptele de consum, cu 314 tone (+1,2%).

Potrivit datelor INS, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în noiembrie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă de la unităţile de procesare a crescut cu 8.040 de tone (+12%). Producţia a crescut la laptele de consum cu 2.899 de tone (+12,1%), la brânzeturi, cu 684 de tone (+11,1%), la laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.698 de tone (+10,5%), iar la smântâna de consum, cu 98 de tone (+1,8%).

În schimb, producţia de unt a scăzut cu 38 de tone (-3,1%). Şi cantitatea de lapte brut importat a scăzut uşor în noiembrie 2017, cu 99 de tone (-0,7%), faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 2