Potrivit anunțului făcut marți, 13 august 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), șapte preparate din carne fabricate în judeţele Galaţi, Caraş-Severin şi Buzău au primit, săptămâna trecută, atestate de produse tradiţionale din partea instituției citate.

În judeţul Galaţi, producătorul Verdesi&Co a primit atestat pentru patru produse tradiţionale obţinute din carne de porc provenită din fermele proprii: „Muşchiuleţ de porc Ilinca”, „Cotlet haiducesc a lui Zamfir”, „Costiţă afumată Ilinca” şi „Cârnaţi de porc a lui Ignat”.

Denumirea de „Muşchiuleţ de porc Ilinca” s-a transmis din generaţie în generaţie, iar reţeta este una specifică ce presupune prepararea bucăţilor de carne prin maturare şi condimentare cu cimbru şi alte condimente, înainte de afumare, precizează Ministerul Agriculturii.

„Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obţinut din cotlet de porc, maturat în baiţ de condimente, timp de 6-14 zile.

„Calitatea materiei prime şi prelucrarea cărnii prin metode tradiţionale conduc la obţinerea produsului «Cotlet Haiducesc a lui Zamfir», care se caracterizează printr-un gust deosebit şi, mai ales, printr-o savoare specifică produselor de casă”, se menţionează în comunicat.

„Costiţa afumată Ilinca” este un produs obţinut din piept de porc dezosat, maturat timp de 6-14 zile în baiţ de condimente naturale tradiţionale şi sare. Reţeta are o vechime de peste 25 de ani.

„Cârnaţii de porc a lui Ignat” afumaţi tradiţional se obţin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obţinut se supune operaţiei tehnologice de afumare.

În judeţul Caraş-Severin, a fost acordat un atestat de produs tradiţional pentru „Cârnaţi din carne de capră ca la Soceni”. Aceştia se obţin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat, şi pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumaţi la fum natural, explică Ministerul Agriculturii.

În judeţul Buzău, a fost acordat atestat de produs tradiţional pentru „Salamul Casa Râmniceană” şi pentru „Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană”. Salamul respectiv este un preparat culinar din carne de porc şi vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual. Combinaţia celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite, urmate, în final, de procedeul de afumare evidenţiază valoarea tradiţională a produsului finit.

„Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană” sunt preparaţi din carne de oaie şi porc preluată de la crescători din zonă şi de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-şi înregistreze produsele tradiţionale nu doar pentru a diversifica producţia, dar şi pentru a oferi consumatorilor siguranţa calităţii. În acest fel, produsele tradiţionale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte, apreciază sursa.

Publicat în Știri interne

Produsele alimentare de înaltă calitate, mai exact cele montane, ecologice și tradiționale vor avea TVA de 5%, în loc de 9%, ca urmare a deciziei Executivului de la București de marți, 14 mai 2019.

Potrivit anunțului făcut în deschiderea ședinței de Guvern de premierul României, Viorica Dăncilă, prin diminuarea cotei TVA pe întreg lanțul de distribuție, statul contribuie la reducerea prețului produselor de înaltă calitate și, astfel, oamenii sunt încurajați să consume alimente sănătoase.

„Avem în vedere creșterea accesului românilor la produse sănătoase, de înaltă calitate, tot mai căutate pe piața alimentară. Vom reduce Taxa pe valoarea adăugată de la 9% la 5% pentru livrarea acestor categorii de alimente, respectiv produse montane, ecologice, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a afirmat prim-ministrul Dăncilă.

Nu demult, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc anunțau că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, aceasta fiind o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, consumului şi accesului unei categorii mai mari de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi Guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar, pentru produsele tradiţionale româneşti, cota de TVA să fie de 0%”, se menționa într-un comunicat remis presei.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică în paralel şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii), şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

Publicat în România Agricolă

Vineri, 5 aprilie 2019, președintele PSD, Liviu Dragnea, l-a anunțat pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, că trebuie să pună la punct un sistem de pompe mici alimentate cu energie fotovoltaică, în vederea susținerii micii legumiculturi, o lege de luptă împotriva dublului standard, cât și realizarea de hipermarketuri prin Camera de Comerț „Unirea”, respectiv TVA de 5 la sută la produsele bio și cele tradiționale.

„Vă mai fac o propunere, domnule ministru (n.r. - Petre Daea), pentru că înțeleg că le puteți duce, am zis și în mașină – de-a lungul canalelor, dacă reușiți să discutați cu Mediul (n.r. - Ministerul Mediului), dacă nu cu Mediul, cu Ministerul de Finanțe, să începeți să realizați niște agregate, niște instalații, pe bază de energie fotovoltaică, cu mici pompe, de capacitate mică, ca să se poată iriga prin picătură, de-a lungul canalelor de irigații, suprafețe dedicate legumiculturii. Eu vă garantez că dacă veți face lucrul acesta, foarte mulți români vor începe să-și înființeze culturi de legume pe lângă canal”, i-a spus Dragnea lui Daea cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

De asemenea, pe lângă discuțiile cu privire la standardele duble, cu privire la care șeful PSD a promis și o legislație în acest sens, ministrul Agriculturii trebuie să aibă în vedere susținerea producției bio și a alimentelor tradiționale prin diminuarea TVA până la un nivel de 5 la sută.

„Poate o să scoateți odată analiza aceea pe care ați făcut-o sau să ne-o dați și nouă s-o promovăm sau s-o facem publică. Diferențele de calitate dintre produsele străine, care vin în România, și aceleași produse care se vând în țările de origine. Nu este numai cazul României. În general, în Europa de Est se lucrează așa. (...) Vreau să vă solicit să discutați și cu domnul Teodorovici (n.r. - ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici), în zilele următoare, pentru că noi tot vorbim de standarde duble, calitate dublă, pentru produsele care intră în România și nu numai. Dar să vorbim despre produsele agroalimentare. Nu putem doar să ne plângem. Chiar am de gând să inițiem o lege în sensul acesta, dar haideți să începem să și stimulăm produsele tradiționale românești și eu nu știu dacă o să ne permită Comisia Europeană cu TVA zero la produse bio sau produse tradiționale românești, dar sigur putem să mergem la cinci la sută (n.r. - TVA), ca să putem să stimulăm”, a mai punctat Dragnea. „Domnule ministru, vă aștept săptămâna viitoare să discutăm, pe de-o parte, asta cu TVA 5 la sută pentru produsele bio și pentru produsele tradiționale românești (...). Poate să fie și Ordonanță de Urgență (n.r. - modificarea cotei de TVA), normal, sau poate să fie și lege în Parlament. Important este să stabilim care este procedura, să stabilim data de la care să intre în vigoare, pentru că mă interesează foarte mult să dăm un sprijin serios la tot ceea ce înseamnă produs românesc. Produsele românești sunt curate, sunt sănătoase și, dacă noi nu-i ajutăm, nu pot câștiga competiția cu multinaționalele care aduc și revarsă în România toate aceste produse alimentare”.

Tot Liviu Dragnea spune că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Bani mai mulți pentru tomate, usturoi și corturi cu aer condiționat pentru sortarea legumelor

Tot prin Casa de Comerț, Dragnea îi propune lui Daea să-i sprijine pe legumicultori prin achiziția de corturi cu climatizare, astfel încât aceștia să poată sorta marfa pe câmp.

„Al doilea proiect, tot prin Casa de Comerț, urmează producțiile la legume și știți foarte bine cât de periculos este să înceapă să sorteze legumele pe căldură. Puteți achiziționa niște corturi, așa cum au cei de la Armată, chiar cu aer condiționat, și să începeți să le livrați (...) producătorilor români să le folosească”, a adăugat Liviu Dragnea.

Nu în ultimul rând, Dragnea vrea o susținere mai puternică a producătorilor de tomate în spații protejate, astfel încât să existe roșii pe piață și iarna, iar cei care produc usturoi să primească mai mult de 1.000 de euro.

„Programul de susținere pentru tomate și programul de susținere pentru usturoi! Domnule ministru (n.r. - Petre Daea), a fost bine la început, știți că discutam atunci când lucram la program împreună că eu vream un sprijin mai important. Vă rog să pregătiți pentru anul viitor, pentru faza a doua a acestor programe, sume mai mari și pentru tomate, și pentru usturoi. A fost bine că au început, au prins încredere, au ajuns la 16.000 de beneficiari; nu este suficient. 90.000 de tone de tomate nu sunt suficiente pentru că gustul pe care le au roșiile românești nu îl are nicio roșie de oriunde din lume. Haideți să vedeți cum îi stimulăm, ca să începem să avem speranță că și iarna putem avea în magazine tomate românești și nu numai. Știți bine că cei care sunt în programul de tomate acum au început să pună și o a doua cultură în solariile respective. Trebuie să ajungem la nivel de seră. Usturoiul este un produs care are foarte multe calități, dar doar 1.000 de euro?”, a conchis Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea, Petre Daea și alți lideri PSD de la centru și din teritoriu s-au aflat într-o vizită de lucru la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

Publicat în Știri interne

În zilele de 9 și 10 decembrie 2017, porcul crescut românește a fost în centrul atenției la Râmnicu Sărat. Asociaţia Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin (AFISS) a organizat, în parteneriat cu Primăria, prima ediție a Festivalului „Pomana Porcului”. Evenimentul a animat micuțul oraș din județul Buzău, platoul de lângă primărie fiind luat cu asalt de râmnicenii veniți, cu mic, cu mare, să-i vadă pe artiștii care au asigurat distracția și voia bună: Aurel Moldoveanu, Mădălina Manolache, Mioara Velicu şi Irina Loghin. Având în vedere apropierea sărbătorilor de iarnă, colindele au acompaniat bunătățile tradiționale expuse spre degustare și vânzare de producători locali. Carnea de porc sau, mai bine zis, pomana porcului făcută la ceaun şi sarmalele în foi de varză au fost la mare căutare, însă nici preparatele din carne, din lapte, ouăle și mierea n-au dus lipsă de clienți.

Festivalul Pomana Porcului, de la Râmnicu Sărat, a dat ocazia producătorilor agricoli locali să se promoveze. Iar județul Buzău se poate lăuda cu mulți asemenea producători, și mici, și mari, iar câțiva au răspuns prezent Asociației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin. „Fiecare zonă ar trebui să-și promoveze producătorii locali, indiferent de mărimea fermei, a afacerii. Consumatorul trebuie să ne cunoască și să cumpere produse românești”, este de părere Ion Iaru, un mic întreprinzător din Râmnicu Sărat. El a venit la evenimentul din centrul orașului cu produse din lapte și cu ouă de găină. Ion Iaru crește vaci, oi, porci, rațe, pui de carne și găini ouătoare. L-am întrebat cum îi merge, cum a fost anul acesta. A răspuns, simplu, „bine”. Da, îi merge bine pentru că, așa cum ne-a spus, de patru ani nu mai are credite la bănci, și-a pus pe picioare afacerea agricolă fără fonduri europene, iar acum își vede de fermă, procesează diverse produse care, din fericire, sunt căutate pe piața locală, ceea ce am remarcat și noi, văzând la standul producătorului cererea mare de caș, urdă și ouă. Acestea din urmă aveau și un preț atrăgător, 0,75 lei/ou.

La căsuța cu miere am găsit o familie de apicultori, dar nu dintre cei cu normă întreagă, pentru că, deocamdată, mierea nu aduce suficienți bani astfel încât oamenii să-și lase serviciile actuale. Ea, profesoară, el, medic, familia Gavrilă-Florescu și-a făcut cunoscute produsele obținute de la albine cu ajutorul târgurilor și expozițiilor. Festivalul organizat de AFISS a fost o surpriză plăcută pentru familia de apicultori, care și-ar dori să fie mai dese astfel de evenimente locale.

Și pentru că aceia care au dat strigarea pentru întâlnirea consumatorului final cu producătorul, pe platoul din fața Primăriei Râmnicu Sărat, sunt crescătorii de porci, normal că nu puteau lipsi tocmai ei. Miron Dascălu a adus „Bunătăți de la conac”, produse tradiționale din carne, naturale, neinjectate, cum îi place să zică, respectiv produse crud-uscate, produse ușor fierte și afumate. „Manifestarea aceasta, căreia i-am dat numele de „Festivalul Pomana Porcului”, este o oportunitate atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori, care au prilejul să afle despre produsele noastre și despre carnea de porc românească”, a punctat Miron Dascălu. El deține un grup de firme care controlează întregul flux, „de la furcă la furculiță” sau „de la sămânță până la om, pe masă”, dacă ar fi să-l citez pe omul de afaceri din Râmnicu Sărat, care a investit sume considerabile în zootehnie, terenul lucrat (aproximativ 300 ha) fiind puțin în comparație cu nevoile animalelor. În cadrul grupului există reproducție, o fermă cu 2.000 de scroafe și un circuit închis, precum și o fermă cu circa 60.000 de porci pe an. „Avem propriul abator (pentru porc și vită) și fabrică de procesare, iar de curând ne-am deschis la București un magazin, coop.ro, în care, pe lângă produsele noastre, vindem și preparate cum ar fi brânzeturi, de la alți producători din județul Buzău. Totodată, produsele noastre ajung în câteva magazine din Buzău alături de ale altor producători locali. Ne luptăm, prin asociațiile profesionale, să ajungem în galantar, să ne cunoască consumatorul. Există carne românească și ea trebuie să fie prezentă pe rafturile marilor lanțuri de magazine”, a precizat Miron Dascălu. Întreprinzătorul a profitat de suprafața de vreo 2 ha de viță-de-vie moștenită de la părinți în localitatea Podgoria (lângă Râmnicu Sărat), ca să producă și vin – Domeniul Dascălu, pe care îl valorifică atât în magazinul propriu, cât și prin intermediul unei alte afaceri – agroturism. Pe Valea Doftanei, la pensiunea Conacul Dascălu se găsesc toate produsele grupului buzoian.

Sufletul Festivalului „Pomana Porcului” a fost o femeie, cea care ține frâiele AFISS, dar și pe ale propriei ferme de îngrășare porci. Larisa Ene, președintele AFISS, a ținut să spună tuturor, în deschiderea evenimentului, că a dorit să aducă în atenția consumatorului fermierul mic și mijlociu, mai ales că asociația se adresează celor cu ferme de circa 10.000 de porci crescuți pe an. „Prin organizarea acestei prime ediții a Festivalului Pomana Porcului, ne-am apropiat de consumatorul final, i-am prezentat acestuia fermieri, oameni care fac produse tradiționale românești din materia primă crescută în România. Astfel, am venit în sprijinul fermierului, consideră Larisa Ene. Este importantă interacțiunea cu consumatorul final. Fermierul se face cunoscut, consumatorul îi cunoaște, încet, încet, produsele și mai apoi le poate identifica inclusiv în magazine. Este nevoie să înțelegem că trebuie să consumăm produse românești, realizate aici, în țară. Este spre binele tuturor, și al consumatorului, și al fermierului. Nu putem supraviețui unii fără alții. Supraviețuiește fermierul, cumpărătorul consumă un produs de calitate și așa aducem un plus tuturor.”

La prima ediție a Festivalului „Pomana Porcului”, am remarcat sloganul AFISS: „Porc crescut cu suflet de fermieri români, pentru români”. Evenimentul de la Râmnicu Sărat face parte dintr-o campanie de sprijinire a fermierilor mici și mijlocii, demarată de AFISS. „Este al doilea eveniment pe care-l organizăm în acest an. Primul a fost un turneu cu presa în câteva ferme membre ale asociației”, a specificat Larisa Ene.

 

Micul fermier continuă să sufere

De doi ani, crescătorii mici și mijlocii de porci trec printr-o perioadă dificilă. Prețul porcului nu acoperă costurile de producție. Chiar și în această perioadă, când, teoretic, se consumă foarte multă carne de porc, la poarta fermei prețul pe kilogramul de porc în viu este undeva la 5,2 lei, în timp ce costurile depășesc 6 lei/kg, în special în fermele cu investiții noi. Cu toată voia bună și bucatele alese de la Festivalul „Pomana Porcului”, nu puteam trece peste problemele din creșterea porcilor. „În ultimii doi ani, spune Larisa Ene, media nu a depășit 5 lei/kg viu. Am avut și prețuri de 3,5 lei/kg viu la poarta fermei. Acum, sunt probleme și din cauză că Pachetul 1 din măsurile de bunăstare a fost redus cu 25%. Banii din acest pachet ar trebui dați cât mai repede și, de asemenea, ar trebui să știm ce se întâmplă cu tăierile astea, ca să știm exact dacă mai avem ceva de recuperat sau nu din sumele respective. APIA a început deja să ceară crescătorilor refacerea cererilor inițiale pe bunăstare aferente anului 2017, ceea ce nu este normal, având în vedere că nu avem un răspuns definitiv de la Bruxelles asupra acestor tăieri. Fermierii își fac planuri de afaceri, au datorii de plătit și este firesc să știe dacă mai au ceva de recuperat sau nu.” Ce-i de făcut? Președintele AFISS susține că există soluții, dar ele sunt în mare parte în mâna autorităților. „Ar trebui să se accelereze Măsura 14. Sperăm să intre în vigoare de anul viitor. Fiecare porc ieșit din fermă de la începutul anului și care a beneficiat inclusiv în anul 2015 de măsuri de bunăstare, pentru care fermierii au cheltuit bani, trebuie să fie inclus în această măsură”, afirmă Larisa Ene. Ea a adăugat că fermierii au nevoie de măsuri economice adaptate nevoilor, în funcție de mărimea fermei. Cei mici și medii au necesități diferite de finanțare, comparativ cu marii fermieri. „Băncile ar trebui să finanțeze proiecte, planuri de afaceri și nu să ceară garanții locuințe și alte asemenea bunuri, pe care cei mai mulți dintre tinerii care vor să investească în zootehnie nu le au. Apoi, dobânzile sunt mari. Băncile ne înglodează cu dobânzi foarte mari și nu reușim să ducem mai departe investiția”, punctează președintele AFISS.

Necazul micului fermier e că nu are putere de negociere, nici în fața băncilor și nici în fața furnizorilor de input-uri. O soluție ar fi asocierea. Însă, ca să se asocieze, vrea să vadă beneficiile, să aibă măsuri legislative care să-l diferențieze de unul din afara unei forme de asociere. „Legea Cooperativelor nu poate fi pusă încă în practică din punct de vedere fiscal, cu toate că s-a publicat în Monitorul Oficial anul trecut, în iulie 2016”, arată Larisa Ene.

Încă o lege care ar fi putut fi benefică fermierului român, cea așa-zisă a supermarketurilor, nu funcționează. Nici despre cele 51% produse românești pe rafturile marilor rețele de magazine nu mai sunt vești.

Ce le rămâne producătorilor agricoli autohtoni? Poate că ar fi timpul să se unească și să ajungă direct la consumator, prin intermediul propriilor magazine, prin organizarea de târguri săptămânale sau de evenimente cum a fost și acesta de la Râmnicu Sărat, Festivalul „Pomana Porcului”.

Publicat în Eveniment

Camera Deputaților a adoptat pe articole, luni, 12 iunie, proiectul de act normativ (PL-x 356/2016) - lege ordinară, în vederea modificării Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, propunându-se ca atestatul de producător să fie emis pe o perioadă de cinci ani şi să fie avizat, anual, de primarul comunei, anunță Parlamentul României printr-un comunicat de presă.

De asemenea, se propune ca şi carnetul de comercializare să fie emis tot pentru o perioadă de cinci ani.

Actul normativ a fost aprobat pe articole, în baza amendamentelor care i-au fost aduse de-a lungul timpului în ședințele comisiilor de specialitate. Astfel, articolul 8, alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este valabil 5 ani şi se eliberează la cerere solicitantului de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul/ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, după verificarea existenţei atestatului de producător şi după verificarea faptică în teren a existenţei produsului/produselor supuse comercializării”.

Pe de altă parte, alineatul (6) va avea următorul conținut: „Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol conţine 5 file, câte una pentru fiecare an de valabilitate. Filele se completează cu datele privind identitatea producătorului agricol ca titular şi, după caz, a soţului/soţiei, rudelor/afinilor de gradul I, informaţiile din fiecare an de valabilitate privind suprafeţele cultivate şi structurile corespunzătoare pe specii de legume, pomi fructiferi, cartof, cereale, oleaginoase, viţă-de-vie pentru struguri de vin/struguri de masă, alte culturi, respectiv pe specii de animale, care să reflecte grupele de produse vegetale/grupele de animale stabilite de art.105 alin.(2) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi producţiile estimate a fi destinate comercializării, este semnată de primar şi rămâne nedetaşabilă la carnet”.

O altă modificare este cea a Art. III., alineatul (1): „Atestatele de producător eliberate până la data de 1 ianuarie 2018 în baza Ordinului nr. 1846/2408/2014 al viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, şi al viceprim-ministrului; ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin .(1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările ulterioare, sunt valabile până la expirare”, respectiv alineatul (2): „Carnetele de comercializare eliberate până la data de 1 ianuarie 2018 în baza Ordinului nr. 20/208/2015 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin.(1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, sunt valabile până la expirare”.

Nu în ultimul rând, la Art IV. se specifică următoarele: „În termen de 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, se modifică potrivit prevederilor prezentei legi: a) Ordinul nr.1846/2408/2014 al viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, şi al viceprim-ministrului; ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind punerea în aplicare a prevederilor art. 5 alin.(1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 4 decembrie 2014, cu modificările ulterioare; b) Ordinul nr. 20/208/2015 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2015, cu modificările şi completările ulterioare”.

Potrivit raportului comun suplimentar asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, în şedinţa din data de 18 aprilie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisiile sesizate în fond, transmis cu adresa nr. PL-x 356/2016 din 18 aprilie 2017. În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 7 iunie 2017, iar cei ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 17 mai 2017.

Guvernul, prin actul nr. 136/DPSG/16.02.2017, nu a susţinut adoptarea iniţiativei legislative.

Însă, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu amendamente admise, lucru care s-a și întâmplat luni, 12 iunie 2017.

Publicat în Știri interne

Președintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, Călin Matieș, se plânge că tocmai producătorii de preparate tradiționale atestați sunt controlați în urma semnalelor de alarmă trase cu privire la prezența în piață a unor falși reprezentanți ai acestei branșe și acuză că unii reprezentanți ai statului pe zona de control „promovează furtul și hoția”.

La finele ședinței Consiliului Consultativ privind modificarea Ordinului 111/2008 care a avut loc la mijlocul lunii iulie la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), șeful Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, Călin Matieș, a acordat un interviu publicației Revista Fermierului, ocazie cu care a punctat principalele probleme cu care se confruntă sectorul, dar și așteptările privind modificările legislative care se întrevăd la orizont, și anume modificarea Ord. 111/2008, respectiv apariția normelor de aplicare a Legii Supermarketurilor.

Una dintre hibele sistemului, arătată cu degetul de către Matieș, este și cea legată de controalele părtinitoare care au loc în piața produselor tradiționale. Chiar dacă cei îndreptățiți să solicite aceste verificări pentru a scoate la iveală falsurile – producătorii atestați – nu ar trebui să fie neapărat vizați în primă instanță de verificări, aceste controale fiind efectuate în mod constant, „alții” sunt voit ocoliți.

„Noi am cerut în repetate rânduri și ANSVSA, și MADR să intensifice controalele în târgurile de produse tradiționale, în piețele mari unde sunt localizate așa-numitele piețe tradiționale, doar că la solicitările noastre au venit și ne-au controlat tot pe noi, cei care sunem atestați, care am fost verificați cu două-trei luni înainte. Din nou am solicitat să facă controale și le-am spus că nu este normală situația. (...) Singur, eu, ca și președinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România sau colegii mei, nu putem să-i scoatem afară pe falșii producători. Autoritățile trebuie să-și facă treaba: ANSVSA, ANPC, să facă curățenie și să specifice în lege – orice producător de produse tradiționale trebuie să aibă afișat statutul la vânzare. Nu-l are? Afară cu el! Se pare însă că mai avem și în organele de control oameni care ori sunt prieteni, ori sunt rude cu falșii producători și promovează furtul și hoția”, a spus Matieș.

Calitatea produselor brutăriei SC Matiaș SRL din Sântimbru (deținută de Călin Matieș) a fost recunoscută de Ministerul Agriculturii, care a acordat la finele anului trecut, pentru prima dată în România, titlul „Producătorul Tradiţional al anului 2015” firmei din județul Alba.

Președintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România preciza în 2015 că produsele pe care le comercializează, respectă rețeta tradițională, sunt realizate cu materie primă autohtonă, care nu a fost „îmbunătățită”, iar procesul tehnologic este în cea mai mare parte manual. Sortimetele de pâine „Rustiq” se numără printre cele 46 de produse tradiționale atestate în județul Alba.

Un alt subiect abordat cu Matieș a fost și cel de modificare a Ordinului 111/2008. ANSVSA urmează să vină în sprijinul micului producător/procesator din sectorul agroalimentar prin modificarea acestui act normativ, fiind vizată introducerea unei distincții clare între industriașul de profil și micul business în ceea ce înseamnă costurile pentru înregistrarea afacerilor nișate și cele aferente analizelor specializate, precum și diversificarea tipurilor de produse comercializate, orientarea actuală a consumatorilor fiind către produsele din pește și către cele vegetale.

În acest sens, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a organizat în data de 13 iulie, începând cu ora 10:00, la sediul instituţiei, o întâlnire de lucru cu membrii Consiliului Consultativ, având ca subiect principal tocmai acest proiect de modificare a normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare a obiectivelor din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi supuse controlului specializat.

Scopul declarat al acestei întâlniri a fost consultarea reprezentanţilor operatorilor economici care desfăşoară activităţi în sectoare ce ţin de competenţa Autorităţii, în vederea definitivării în cel mai scurt timp a acestor reglementări.

Poate cea mai importantă modificare vizată de șeful Autorității este și cea cu privire la producția și comercializarea alimentelor tradiționale (mai nou produse din pește și vegetale), în cantități mici, însă notificate corespunzător Direcțiilor Sanitare Veterinare județene și respectând reguli de igienă și siguranță alimentară.

Conform afirmațiilor lui Radu Chețan, proiectul de modificare a Ordinului ANSVSA 111/2008 este în dezbatere publică timp de 30 de zile, conform Legii 544. Se așteaptă însă atât opiniile industriei de profil, cât și pe cele ale fermierilor, micilor producători, astfel încât să se ajungă la o formă finală unanim agreată.

Revista Fermierului: Domnule Călin Matieș, de ce ați fost prezent la ședința din 13 iulie 2016 care a avut loc la sediul ANSVSA?

Călin Matieș: Am venit la ședința Consiliului Consultativ ANSVSA pentru a-l susține pe micul producător; producătorul local. Ceea ce producătorii industriali încearcă să distrugă, astfel încât să rămână numai ei în piață, ANSVSA vine în sprijinul său, al micului producător, și completează Ordinul 111/2008 cu cererea pieței.

Să exemplificăm puțin. Pentru o cantitate oarecare de produs tradițional, să spunem 20 de borcane de dulceață, un mic întreprinzător ar trebui să plătească să zicem suma de 600 de lei pentru autorizare și alți 10 lei la analiză; s-a ales praful de tot businessul lui. Atunci, ANSVSA vine în sprijinul micului producător și spune că acest mic întreprinzător ar urma să aducă doar un borcan la analiză pentru care va trebui să plătească... să spunem 100 de lei. Micii producători nu pot plăti 600 de lei sau 1.000 de lei, cât achită nu știu care mare firmă care face un milion de borcane de dulceață pe an, în regim industrial. Se va face o distincție foarte clară între industrie și micul producător prin acest Ordin 111/2008 modificat. Cu siguranță, toți trebuie să fim controlați. Indiferent că vorbim de industrie sau de mici producători trebuie să respectăm igiena în cadrul societății. Trebuie să oferim un produs sănătos consumatorului, dar va fi la un nivel mai mic. Costurile cu analizele, cele pentru controale, pentru autorizare, vor fi mult mai mici decât le are industria.

Un alt exemplu - o firmă de procesare industrială a fructelor de pădure produce un milion de borcane pentru care, să spunem, are nevoie de 10 camere cu 10 frigidere fiecare, 100 de uși de acces în încăperi și 40 de luminatoare. Până acum, micul producător care obținea doar 10 borcane, aproximativ aceleași condiții de spațiu trebuia să le îndeplinească și el. În momentul acesta, cel care produce 100 de borcane, va avea poate numai două încăperi și va avea doar două chiuvete și nu 100 ș.a.m.d. Totul se va dimensiona în funcție de volumul business-ului.

R.F.: Care este contribuția dumneavoastră la piața produselor agroalimenare tradiționale? Această modificare a Ordinului 111/2008 va duce la o îmbunătățire a activității firmei dumneavoastră?

C.M.: Eu produc pâine tradițională. Sunt din județul Alba, din comuna Sântimbru. Pentru mine, nu știu dacă va folosi treaba asta, pentru că eu, deja, sunt autorizat, sunt înregistrat, de 20 de ani fac pâine și am trecut prin toate avizările. Și înainte de intrarea în UE, și după intrare am trecut prin toate furcile caudine.

Modificarea Ord.111/2008 ar putea să mă ajute poate prin faptul că pot să cer să nu mai fiu clasificat ca și mare producător. Vreau să trec în partea cealaltă, să plătesc doar 100 de lei analizele, să vină controalele o dată la șase luni la mine să mi se ia doar probe de apă, nu să vină tot la două luni. La cantitate mică, costuri mici, la cantitate mare, costuri mari.

Cu siguranță însă, se poate dezvolta zona rurală prin această decizie. Sunt atâtea zone unde locurile de muncă sunt departe, orice sursă de venit este departe și, atunci, din ceea ce obține micul producător în gospodărie, o poate transforma în profit. În loc să vândă porcul la trei-patru lei kilogramul în viu sau laptele să-l comercializeze la 0,40-0,50 lei litrul la procesator, poate face o brânză pe care s-o comercializeze la 10 lei kilogramul, un produs finit de calitate, curat, sănătos, respectând condițiile de igienă.

R.F.: Cât vă costă în prezent analizele produselor pe care le fabricați?

C.M.: În fiecare lună plătesc analizele la pâine circa 300 de lei. De două ori pe an plătesc 200 de lei analizele apei, mai achit o dată la trei luni încă vreo 400 de lei sanitația; o grămadă de bani. Eu plătesc aceleași taxe ca și cum aș face 10.000 de tone de pâine, producție industrială. Asta în condițiile în care eu obțin 800-900 de kilograme de pâine pe zi. Fac 700 de kilograme de pâine tradițională și vreo 200 kg standard.

Cumpărând un produs românesc, banii rămân în țară și ne dăm de lucru nouă înșine

Revista Fermierului: Legea Supermarketurilor a fost modificată: Legea 150/2016 a modificat Legea 321/2009. Care credeți că va fi impactul acesteia asupra micilor producători din sectorul agroalimentar românesc?

Călin Matieș: Ne bucură  această modificare și ar trebui să fim mai patrioți, nu doar o dată sau de două ori pe an. Ungurii au făcut treaba asta de acum un an, iar pe deasupra au obligat retailerii ca, unde vând ei, în alte țări europene, să comercializeze și 100 de produse maghiare. (...) Cumpărând un produs românesc, banii rămân în țară și ne dăm de lucru nouă înșine. Vom avea astfel noi mai mulți bani și vom avea mai multă prosperitate. Dacă noi cumpărăm un produs străin, banii noștri vor da de lucru fermierului francez, englez ș.a.m.d. Noi trebuie să cumpărăm produse românești și să găsim produse românești la raft.

Pentru că ați amintit de impactul modificării Legii Supermarketurilor, în momentul în care o rețea de retail adaugă produsului tău, din cifra de vânzări, undeva la 30 de procente și un alt adaos de 30 la sută, la raft, acestea este mai scump cu mai bine de jumate. Dacă eu îi dau retailerului pâinea cu patru lei, veți găsi pâinea mea cu 10 lei la raft. Nu-i normal ca ei să câștige 60%, iar eu 40 la sută. De aceea, acum, având această obligativitate de 51 la sută, ei vor trebui să-și facă un target, să respecte, să ajungă să acopere cele 51 la sută și, atunci, nu va mai decurge negocierea astfel:„Vrei? Bine. Nu? Pleacă acasă!”, sistem practicat până nu demult cu retailerii. Va fi o negociere ca între doi parteneri.

R.F.: Din câte am înțeles, legea, chiar dacă fost discutată pe îndelete, nu este încă aplicabilă. Este nevoie de norme aprobate prin Hotărâre de Guvern, perioadă de timp de așteptare până la implementare. Credeți că va fi utilă pentru micul producătoru această lege?

C.M.: Cred că sunt sute, dacă nu mii de producători mici din sectorul agroalimentar care au încercat să intre în rețelele de retail și n-au putut. În acest moment, când comercianții trebuie să atingă un plafon de 51 la sută, cu siguranță ușile se vor deschide și vor discuta cu alte pretenții. Producătorii sunt, așteaptă la ușă, doar ei nu-i vor.

Să vă dau un alt exemplu edificator: un producător oarecare spune că pe el l-ar costa tomata bio sau salamul tradițional, astfel încât să poată plăti salariații și să rămână cu o umbră de profit, suma de 10 lei, de aceea nu-l poate da retailerului cu doar patru lei. În condițiile în care taxele la raft nu vor fi mai mult de cinci la sută, producătorul ar putea oferi marfa comercianților chiar și cu cinci lei. Astfel, retailerul poate adăuga 30 la sută; ia marfa cu 10 lei și pune un plus de 30 de procente, astfel încât la raft să fie 13 lei. Perfect. Dar dacă producătorul oferă marfa cu 10 lei, iar retailerul adaugă alți 30 la sută și 30 de procente adaos comercial, se ajunge la 17 lei. Suma de 13 lei reprezintă un preț rezonabil, nu 17 lei la care se ajungea până acum. Va câștiga și consumatorul, va mânca mai sănătos și vom vedea și că sănătatea nației va avea de câștigat.

R.F.: Produsul tradițional, prin definiție, înseamnă un produs de calitate, obținut în baza unor rețete transmise generațional, o manufactură până la urmă în care se pune suflet. Din păcate însă, sunt tot felul de impostori care vin în piață cu tot felul de produse, își pun clopul pe cap, cumpără brânză de duzină, îi adaugă ceva și o comercializează drept produs tradițional. Cum faceți să scăpați de oamenii aceștia?

C.M.: Noi am cerut în repetate rânduri și ANSVSA, și MADR să intensifice controalele în târgurile de produse tradiționale, în piețele mari unde sunt așa-numitele piețe tradiționale, doar că la solicitările noastre au venit și ne-au controlat tot pe noi, cei care sunem atestați, care am fost controlați cu două-trei luni înainte. Din nou am solicitat să facă controale și le-am spus că nu este normală situația. Le-am zis că dacă X-ulescu merge la supermarket și cumpără salam etichetat „De casă”, „Tradițional”, el își dă seama de diferență (s-a deșteptat după 25 de ani) și spune nu. Dacă produsul tradițional seamănă cu cel industrial nu are rost să cheltuie 30 de lei, în condițiile în care poate da 10 lei, spre exemplu. Ne-am furat căciula singuri în condițiile astea.

Singur, eu, ca și președinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România sau colegii mei, nu putem să-i scoatem afară pe falșii producători. Autoritățile trebuie să-și facă treaba: ANSVSA, ANPC, să facă curățenie și să specifice în lege – orice producător de produse tradiționale trebuie să aibă afișat statutul la vânzare. Nu-l are? Afară cu el! Se pare însă că mai avem și în organele de control oameni care ori sunt prieteni, ori sunt rude cu falșii producători și promovează furtul și hoția.

R.F.: Cam cât la sută din piață estimați dumneavoastră, strict pe produse tradiționale, că ar fi ocupată de falsuri?

C.M.: Cred că au rămas puține falsuri în piață. Dacă vorbim de ceea ce se comercializează în momentul de față ca produs tradițional, și aici calculăm marja, nu știu dacă au mai rămas 10 procente. S-au mișcat lucrurile. Noi, ca Federație, am lucrat la Ordinul 724/2013 și l-am făcut destul de restrictiv, destul de clar, n-am lăsat loc de interpretări, prin afișarea atestatelor, prin publicarea pe site-ul MADR a numelor producătorilor. Am făcut treaba foarte transparentă. Ne bucurăm că din cele 4.200 de produse tradiționale înainte de 2013 au rămas circa 500 curate, autentice, produse de români și sănătoase.

R.F.: Pe zona de recunoaștere europeană, în prezent, ce produse tradiționale românești avem?

C.M.: Avem Telemeaua de Ibănești, Magiunul de Topoloveni. Pe partea cu rețelete consacrate avem salamul de Sibiu. Mai sunt în lucru Novacul, Telemeaua de Mărginimea Sibiului și cred că vine din urmă și Pâinea de Pecica.

R.F.: Vă regăsiți și dumneavoastră pe această listă?

C.M.: Eu mă încadrez și chiar am istoric, doar că firma care trebuie să ne acrediteze, nu este încă atestată pe pâine. De aceea, și eu, și Pâinea de la Pecica, noi toți de la Brutăria din Sântimbru așteptăm ca respectivii să se acrediteze pe produse de panificație, iar apoi să începem demersurile de acreditare. Deocamdată nu au acreditări decât pe carne, pește și lactate.

R.F.: De unde vă aprovizionați cu materie-primă?

C.M.: Făina neameliorată o iau de la noi din țară, cu toate certificatele, de la un producător de la care mă aprovizionez în ultimii 20 de ani, un român adevărat.

R.F.: Care sunt cele mai căutate produse tradiționale la export și ce ne împiedică să dezvoltăm pe această filieră?

C.M.: Toate sunt căutate, toate au un gust deosebit. De câte ori am fost la Săptămâna Verde de la Berlin, la Târgul de Produse Tradiționale de la Roma, oriunde am fost în lumea asta, că a fost dulceață, că a fost salam, că a fost pâine, toate au fost aplaudate. Avem niște produse extraordinare. Păcat că ne împiedicăm unul pe celălalt. Organele statului mă împiedică pe mine ca producător, eu încerc să-l împiedic pe celălalt de lângă mine... Așa nu trebuie să ne bată nimeni, că ne batem noi singuri de nu este adevărat.

Publicat în Interviu