scadere - REVISTA FERMIERULUI

Potrivit datelor operative transmise de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ), centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și solicitate de redacția Revista Fermierului, producția totală de porumb boabe contabilizată până la această oră depășește 16,747 milioane tone, la un randament mediu de aproximativ 6.490 kilograme boabe la hectar.

Chiar dacă sunt doar date operative, cifra raportată până la ora actuală (n.r. - 28 noiembrie 2019) se află sub totalul înregistrat la nivelul anului 2018, atunci când am obținut o producție totală de 18,353 de milioane tone porumb boabe, la un randament mediu de 7.740 kilograme la hectar.

Optimist din fire, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, preciza, la începutul lunii octombrie, că țara noastră îşi va păstra totuși primul loc în Uniunea Europeană (UE) şi în acest an la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, în condiţiile în care suprafeţele însămânţate au fost mai mari decât în 2018.

„În privinţa culturilor de toamnă, acum suntem în plin proces de recoltare la floarea-soarelui şi la porumb. Până la această dată (n.r. - 1 octombrie), am recoltat 53% din suprafaţa însămânţată cu porumb, iar la floarea-soarelui ne apropiem de final - avem aproape 97%. La sfecla de zahăr suntem la început, am recoltat doar 16%, la cartofi am ajuns la 87% din suprafaţă, la struguri de masă, la 68%, iar la strugurii pentru vin, la 64%. Până nu se introduc în magazie toate aceste producţii, nu facem estimări”, declara la acea vreme Daea. „Pot să vă spun că la floarea-soarelui şi porumb, din perspectiva noastră, ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală”.

Păstrarea poziției în topul producătorilor de porumb ar putea fi explicată și de faptul că producția, în acest caz, este estimată în creștere pentru țările africane, Rusia și Turcia și în scădere pentru Mexic, Ucraina și Uniunea Europeană, potrivit raportărilor USDA din noiembrie.

În 2019, în România, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 de milioane de hectare, în creştere faţă de anul trecut, când terenurile cultivate cu porumb au ocupat 2,41 milioane de hectare.

Majorarea suprafeţelor cultivate cu porumb și floarea-soarelui s-a datorat pierderii suprafeţelor cultivate cu rapiţă din cauza secetei, iar terenurile respective au fost însămânţate fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, mărturisea Petre Daea la acea vreme.

Și la grâu o luăm în jos

În ceea ce privește producția de grâu a anului în curs, conform sursei citate, datele operative spun că aceasta este de aproximativ 10,051 milioane de tone, la o productivitate medie de 4.700 de kilograme la hectar. Și în acest caz, totalul acestui an este sub cel din 2018, atunci când producția indica un nivel de 10,130 de milioane de tone, la un randament de 4.803 kilograme la hectar.

Și la orz și orzoaică sunt disponibile datele cu caracter operativ, astfel că producția totală raportată la acest moment este de cira 1,966 milioane de tone, la un randament mediu la hectar de 4.100 de kilograme. În acest caz, producția obținută și raportată de unitatea specializată a MADR, pentru anul în curs, pare a fi mai mare decât cea din 2018, atunci când totalul era de 1,876 milioane de tone, la o productivitate medie mai mare însă, și anume de 4.424 de kilograme la hectar.

Statisticienii MADR precizează că, în ceea ce privește oleaginoasele, rapița a totalizat o producție de aproximativ 685.000 de tone, la o productivitate de 2.300 de kilograme la hectar, în timp ce totalul cantității de soia recoltată a fost de 436.000 de tone, la un randament de aproximativ 2.500 de kilograme la hectar.

Diferența de producție în cazul rapiței, față de 2018, este una evidentă. Conform datelor publicate de aceeași instituție, la nivelul anului trecut, cantitatea recoltată a fost de 1,610 milioane de tone, la un randament mediu de 2.547 de kilograme la hectar și o suprafață însămânțată de 632.000 de hectare.

În cazul soiei, producția totală raportată, pentru 2018, a fost de 460.000 tone, la un randament mediu de 2.754 de kilograme la hectar.

Nu în ultimul rând, la mazăre s-a obținut o producție totală aproximativă de 247.000 de tone, la o productivitate medie de 2.300 de kilograme la hectar.

„Datele au caracter operativ până la definitivarea cercetării statistice AGR2B 2019 «Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, aplicarea îngrăşămintelor, a amendamentelor şi a pesticidelor, plantările şi defrişările de vii şi pomi în anul 2019»”, precizează ministerul de resort.

Publicat în Piata agricola
Marți, 17 Septembrie 2019 19:41

Seceta „mătură” producția de cartofi

Potrivit informațiilor puse la dispoziția presei de conducerea Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Braşov, producţia de cartof a cărei recoltare s-a realizat, până în prezent, pe 40% din suprafaţa cultivată, va fi, în această toamnă, sub cea obţinută anul trecut, situaţii asemănătoare urmând să se înregistreze şi la porumb şi sfecla de zahăr din cauza secetei.

Mai exact, la cartof, producţia medie este de aproximativ 23 000 kg/ha, situându-se sub cea din 2018

Lipsa apei influenţează și lucrările de toamnă şi are efect negativ asupra culturilor semănate în perioada anterioară.

În această toamnă, agricultura se confruntă cu lipsa acută de precipitaţii, deficitul de apă din sol situându-se la aproximativ 150 l/mp.

În prezent, în Brașov au fost terminate lucrările la rapiţa de toamnă - 3 450 de ha, şi la orzul de toamnă - 580 de ha. A început semănatul la grâu, din cele       17 100 de ha programate fiind semănate circa 500 de ha, dar lucrările sunt în grafic.

Din cauza secetei, spun specialiștii DAJ Brașov, este foarte mult îngreunată pregătirea patului germinativ pentru culturile de toamnă, aratul, discuitul. De asemenea, se constată o răsărire slabă şi neuniformă la culturile semănate în perioada anterioară, respectiv la rapiţă şi orz.

Publicat în Horticultura
Luni, 09 Septembrie 2019 17:59

Balanța sacrificărilor de animale

În comparație cu luna iunie 2019, în iulie a.c., numărul de bovine sacrificate în unităţile industriale (abatoare) a scăzut cu 11,1%, iar cel al ovinelor şi al caprinelor abatorizate, cu 19,1% în aceeaşi perioadă, conform datelor date publicității luni, 9 septembrie 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În contrapartidă, numărul de porcine şi de păsări sacrificate în abatoare a crescut cu 10,7%, respectiv cu 13,9%, în iulie, faţă de iunie 2019.

Față de aceeași lună a anului trecut, în iulie 2019, abatorizarea ovinelor şi a caprinelor a crescut cu 26,8%, iar sacrificările de păsări, cu 10,6%. În scădere, în acest interval, au fost bovinele, cu 2%, şi porcinele, cu 22,5%.

Greutatea în carcasă a bovinelor sacrificate în abatoare a scăzut, în luna iulie 2019, cu 9,2% faţă de luna anterioară a anului, iar greutatea în carcasă a ovinelor şi a caprinelor s-a diminuat cu 17,3% în iulie 2019, față de aceeaşi perioadă, potrivit sursei.

Creşteri ale greutăţii în carcasă, în iulie 2019 faţă de iunie a anului curent, s-au înregistrat la porcine, cu 7,2%, şi la păsări, cu 11,4%.

Comparativ cu luna iulie a anului 2018, în iulie anul curent, s-au înregistrat creşteri ale greutăţii în carcasă a ovinelor şi a caprinelor, cu 34,3%, şi ale greutăţii în carcasă a păsărilor, cu 9,3%, în timp ce greutatea porcinelor a scăzut cu 22%, iar greutatea bovinelor a scăzut cu 6,5%, precizează sursa citată.

Publicat în Zootehnie

Ca urmare a revizuirii producţiilor realizate în India, Uniunea Europeană şi Ucraina, Consiliul Internaţional al Cerealelor (CIC) şi-a îmbunătăţit, cu trei milioane de tone, estimările privind producţia mondială de grâu în sezonul 2019-2020, până la un total de 769 milioane tone.

În aceste condiţii, stocurile globale de grâu, la finalul perioadei 2019-2020, ar urma să crească până la 275 de milioane de tone, comparativ cu 263 de milioane de tone, la finalul sezonului anterior.

Dacă estimările CIC privind stocurile mondiale se vor confirma, ar fi pentru prima dată, în ultimii nouă ani, când stocurile mondiale de grâu vor fi mai mari decât cele de porumb la finalul sezonului.

Pe de altă parte, CIC şi-a redus, joi, estimările referitoare la recoltele mondiale de porumb şi soia în sezonul 2019-2020, pe fondul precipitațiilor abundente care au afectat însămânţările în SUA.

În ultimul său raport lunar, acest organism interguvernamental a precizat că şi-a revizuit cu 23 de milioane de tone, până la 1.095 de miliarde de tone, estimările privind recolta mondială de porumb „în principal, din cauza debutului dificil al sezonului în SUA”.

IGC prognozează, în cazul SUA, o recoltă de porumb de 333,5 de milioane de tone, în scădere faţă de estimarea anterioară, de 362,4 milioane de tone şi recolta de 366,3 milioane de tone, înregistrată în sezonul precedent.

În schimb, balanța pare a fi ușor reechilibrată de îmbunătăţirea estimărilor privind recoltele de porumb înregistrate în 2019-2020 în Uniunea Europeană (67 de milioane de tone, faţă de 64,4 milioane de tone) şi Ucraina (32,6 milioane de tone, faţă de 31 de milioane de tone).

Conform analiștilor CIC, stocurile mondiale de porumb, la finalul sezonului 2019-2020, ar urma să scadă până la 271 de milioane de tone, faţă de 319 milioane de tone la finele sezonului anterior.

CIC şi-a revizuit joi, în jos, şi estimările privind producţia mondială de soia în 2019-2020, până la 349 milioane de tone, faţă de o estimare anterioară de 358 de milioane de tone, şi în acest caz de vină fiind revizuirea prognozelor privind recolta de soia a SUA „unde vremea a fost una nefavorabilă”.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a diminuării consumului de pâine înregistrat la nivelul Uniunii Europene, implicit al României, consumul de cereale consumate pe cap de locuitor este situat, în prezent, la un nivel de 120-125 kilograme pe cap de locuitor, a declarat Pavel Virgil, vicepreședintele ROMPAN, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 12 iunie 2019, la București.

„Apar produse noi care, până acum, nu erau folosite şi care duc la scăderea consumului de pâine, cum sunt cele de mic dejun sau pastele făinoase. Destul de multă patiserie se consumă la locul de muncă şi atunci, natural, consumul de pâine scade, dar scade, în același timp, și consumul total de cereale pe cap de locuitor. Dacă, în urmă cu 10 ani, eram undeva la 140-145 kg/capita în România, acum cred că suntem undeva la 120-125 kilograme de cereale consumate în România pe cap de locuitor, iar în această cifră sunt incluse toate produsele din cereale, pâine, paste făinoase, biscuiţi, patiserie, făină folosită în gospodărie”, a precizat oficialul ROMPAN.

El a adăugat că deficitul de forţă de muncă din industria de morărit şi panificaţie din România este de aproximativ 4.000 -5.000 de oameni, în jur de 10% din totalul lucrătorilor din acest sector, care înregistrează, în prezent, în jur de 40.000 - 45.000 de angajaţi.

„Lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă industria de morărit şi panificaţie din România. Nu cred că este o noutate pentru nimeni. Oricine vorbeşte cu un angajator se plânge de acest lucru. Din păcate însă aspectul este mai complex, în sensul că nu vorbim numai de o lipsă din punct de vedere numeric. Dacă ne raportăm la total cifră de angajaţi din industria noastră, în jur de 40-45.000 de lucrători - deci suntem un angajator foarte important al României - deficitul este undeva la 4.000-5.000 de oameni, în jur de 10% din angajaţi ne lipsesc. Problema este că şi calitativ aceştia, de multe ori, lasă de dorit”, a adăugat Virgil.

Investiţiile făcute în sectorul de morărit şi panificaţie din România, în ultimii 30 de ani, au depăşit 750-800 de milioane de euro.

Conform celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană, de 78 kg/locuitor/an.

Publicat în Știri interne
Joi, 31 Ianuarie 2019 16:00

Scad exporturile de orz

Potrivit UkrAgroConsult, citată de Mediafax, în perioada iulie – decembrie 2018, exporturile românești de orz au cumulat 782.000 de tone, cu 13 procente mai puțin decât în perioada similară a anului anterior, când au fost de 897.000 de tone.

Doar în luna decembrie a anului trecut, comerțul românesc peste graniță cu orz s-a cifrat la 13.360 de tone, cu 22 la sută mai puțin decât în decembrie 2017, Libia și Cipru fiind principalii clienți.

Arabia Saudită a devenit însă unul dintre cumpărătorii importanți pentru orzul românesc, cu o creștere de 43%, în timp ce alți cumpărători tradiționali, cum sunt Spania, Iranul și Iordania, sunt absenți.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, recolta de orz a anului trecut s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, un plus de 9,5% faţă de anul 2017 (1,27 milioane de tone).

Publicat în Piata agricola

În perioada 2012 – 2017, în Malta, Irlanda şi România, suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau mai puţin de 2% din totalul terenului utilizat, în condițiile în care, în restul țărilor blocului comunitar, procentajul a crescut cu 25% în aceeași perioadă, au anunțat reprezentanții Eurostat, miercuri, 30 ianuarie 2019.

Practic, pe ultimele locuri se situează Malta (0,4%), Irlanda (1,7 %) şi România, unde suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 1,9% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură.

Statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice sunt: Austria (23,4% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (19,6%), Suedia (19,2%), Italia (14,9%), Cehia (14,1%), Letonia (13,9%) şi Finlanda (11,4 %).

În plus, de la o suprafaţă de 288.261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, România a ajuns la o suprafaţă de 258.471 hectare în anul 2017, ceea ce înseamnă o scădere de 10,3%. Doar în patru state membre UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a scăzut între 2012 şi 2017: România, Grecia, Marea Britanie şi Polonia.

Suprafaţa de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană era de 12,6 milioane hectare în anul 2017, echivalentul a 7% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, în creştere cu 25% comparativ cu situaţia din anul 2012.

Eurostat reamintește că înainte ca o suprafaţă de teren să fie certificată ca fiind „organică”, trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcţie de cultura agricolă.

Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru președinția română la Consiliul UE, aprecia eurodeputata Daciana Sârbu (S&D), care a abordat acest subiect în Comisia de mediu a Parlamentului European (ENVI), în cadrul audierii ministrului român al Agriculturii, Petre Daea.

Daciana Sârbu și-a exprimat la acea vreme și temerile referitoare la gradul de ambiție al statelor membre în ceea ce privește tranziția către o agricultură mai sustenabilă. Europarlamentara social-democrată i-a solicitat reprezentantului președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține „renaționalizarea Politicii Agricole Comune”, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a efectelor secetei, o scădere semnificativă a suprafețelor semănate cu rapiță în statele blocului comunitar UE27 ar putea genera la anul o producție apropiată de volumele dezamăgitoare recoltate în acest an, anunță Strategie Grains.

În prima analiză estimativă cu privire la potențialul de producție al anului 2019, analiștii agribusiness ai companiei citate apreciază că producția totală de rapiță a Uniunii Europene (UE) ar putea totaliza 20 de milioane de tone. Cantitatea recoltată este doar cu puțin mai mare decât cea a anului în curs – 19,83 milioane de tone, una cu 11 procente mai mică decât cea din 2017.

O veste bună, dacă poate fi catalogată așa, este cea potrivit căreia declinul previzionat pentru anul următor în ceea ce privește suprafața însămânțată cu rapiță, unul de 12 procente până la un total de 6,07 milioane de hectare, ar urma să fie contrabalansat de randamente. Practic, cantitățile obținute la hectar ar putea crește, conform calculelor celor de la Strategie Grains, din raportul lunar cu privire la oleaginoase, cu 14 procente, până la un total de 3,03 tone la hectar.

Calculul randamentului estimat pentru anul următor se bazează pe o tendință pe termen lung, iar rezultatul este comparat cu cel al productivității pe anul în curs, una lovită puternic de secetă, care a totalizat 2,89 tone/ha.

Suprafața previzionată a fi semănată cu rapiță în UE a fost și mai mult diminuată față de calculul de luna trecută, unul care ducea către un rezultat de 6,22 milioane de hectare. Totalul este deja sub proiecția inițială a Strategie Grains, una de 6,32 milioane ha.

Semănatul rapiței la finele verii, respectiv la începutul toamnei a fost puternic afectat de secetă, efectul nedorit menționat adăugându-se dificultăților cu care se confruntau deja fermierii UE.

Suprafețele însămânțate cu rapiță ar urma să scadă vizibil în special în Germania și în Franța, cele mai mari două state membre UE, producătoare de oleaginoase, au adăugat analiștii companiei din Hexagon, alăturându-se astfel colegilor lor din alte societăți similare.

Publicat în Piata agricola
Marți, 06 Noiembrie 2018 23:11

Alimente mai ieftine și cereale mai multe

Diminuarea preţurilor la produse lactate, carne şi uleiuri vegetale a contrabalansat majorarea preţului la zahăr, fapt care, tangențial, a făcut ca indicele global al preţurilor la produsele alimentare să coboare cu 0,9% în octombrie 2018, comparativ cu luna precedentă, a anunțat zilele trecute Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

În fiecare lună, instituția citată publică propriul său Food Price Index, etalon care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna octombrie 2018, acest indice a ajuns la un nivel de 163,5 puncte, în scădere cu 0,9% faţă de o valoare revizuită de 164,9 puncte în luna septembrie şi cu 7,4% sub nivelul din luna octombrie 2017.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta mondială de cereale în 2018, până la 2,601 miliarde de tone, în creştere cu aproape 10 milioane de tone faţă de estimarea precedentă, dar cu 57 de milioane de tone sau 2,1% sub producţia-record înregistrată în 2017. Producţia mondială de grâu în 2018 este estimată de FAO la aproximativ 728 de milioane de tone, ceea ce reprezintă un declin de 4,3% comparativ cu 2017.

„Culturile de grâu de toamnă, care vor fi recoltate în 2019, sunt în prezent însămânţate în emisfera nordică, în timp ce preţurile avantajoase sunt aşteptate să stimuleze creşterea suprafeţelor însămânţate cu grâu în Uniunea Europeană, SUA şi India”, se arată în raportul FAO.

INS dă vestea bună – a crescut cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul. „De vină”, produsele alimentare

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 5,2 procente, pe serie brută, în primele 9 luni din 2018, faţă de perioada similară a anului 2017, iar ca serie ajustată cu 6%, potrivit datelor publicate luni, 5 noiembrie 2018, de Institutul Naţional de Statistică.

Majorarea pe serie brută s-a datorat creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+6,1%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2%).

Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, majorarea s-a datorat creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+7,1%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,9%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2018, comparativ cu luna septembrie 2017 a înregistrat o creştere cu 2,3% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,5%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,9%) şi la vânzările de produse nealimentare (+0,6%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2018, comparativ cu luna septembrie 2017, a înregistrat o creştere cu 2,8% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,5%) şi la vânzările de produse nealimentare (+1,8%).

În septembrie 2018, comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 3,9%, din cauza scăderilor din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-6,7%) şi din vânzările de produse nealimentare (-3,8%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 0,2%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri a crescut pe ansamblu cu 1,1%, ca urmare a creşterilor din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,6%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,7%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au rămas neschimbate.

Publicat în Piata agricola

Contractele futures pe grâu tranzacționate vineri, 28 septembrie 2018, la Bursa de la Paris (Euronext), au cunoscut un ușor reviriment, independent de datele calitative și cantitative vehiculate în cel mai nou raport USDA, conform informațiilor agregate de analiști specializați din piață.

Și asta, în condițiile în care nu cu mult timp în urmă piața arăta altfel și oarecum în tandem situația înregistrată pe atunci pe Bursa de la Chicago.

Chiar și așa, în ceea ce privește bonusurile, acestea au urmat un drum relativ constant, în ușoară scădere, în contextul unei cereri scăzute la export.

Contractul futures pentru grâu BL2Z8, cu livrare în decembrie, tranzacționat pe Bursa Euronext (piața specializată cu sediul la Paris), s-a stabilizat la un nivel de 201,50 euro tona metrică sau 233,92 USD/TM.

Anterior, acesta atingea cel mai mic nivel al ultimelor 10 zile, mai exact un total de 199,25 euro tona metrică, însă o ușoară modificare a contractului la grâu Wv1 tranzacționat pe Bursa din Chicago (CBOT) și nivelul psihologic de 200 de euro au dus la o stabilizare a pieței europene.

Traderii nu au părut atrași de grâu, chiar și cu datele USDA privind producția și stocurile de materie primă date publicității în aceeași zi, nu același lucru putând fi spus și în cazul stocurilor de porumb și soia, unde interesul pare a fi mai mare.

Și situația în care timp de două săptămâni balanța euro-dolar s-a înclinat în favoarea monedei americane a dus la o stabilizare a prețurilor pe Bursa de la Paris (Euronext).

După fluctuațiile vizibile din ultimele luni, generate de condițiile agrometeo neprielnice și de o producție redusă în majoritatea țărilor mari exportatoare, piețele grâului s-au consolidat și sunt în expectativă.

„Ne-am confruntat cu o majorare bruscă a prețului în lunile iulie și august 2018, ca urmare a scăderii nivelului disponibilului. Se pare că acum vom fi nevoiți să așteptăm până în a doua jumătate a sezonului pentru a ne confrunta cu tensiunile generate de cerere și ofertă”, a precizat Alexandre Boy, de la compania de analiză agribusiness Agritel, citat de presa europeană.

În rapoartele lunare care cuprind și previziuni asupra pieței, Comisia Europeană și-a menținut nemodificată estimarea cu privire la exportul de grâu moale al blocului comunitar în sezonul 2018-2019, la un nivel de 20 de milioane de tone, în scădere față de cele 21,3 milioane de tone înregistrate în anul anterior, un total și așa catalogat drept modest.

De asemenea, analiștii CE și-au revizuit ușor estimările cu privire la recolta de grâu moale de anul acesta până la un total de 128,7 milioane de tone, fiind confirmată astfel o scădere abruptă de la totalul de 142 de milioane de tone înregistrate în 2017.

Așteptările sunt ca fermierii europeni să majoreze suprafețele însămânțate cu grâu pentru a avea o recoltă mai mare la anul, încurajați de prețurile mari de anul acesta, cât și de o scădere a suprafețelor semănate cu rapiță, ca urmare a efectelor nedorite generate de secetă.

În Franța, bonusurile oferite în porturi pentru livrare aproape de termen s-au menținut și chiar au scăzut, vineri, ca urmare a cererii scăzute și a informațiilor potrivit cărora silozurile din porturi îți reduc rata de recepție-marfă pe fondul stocurilor apreciabile.

În Germania, bonusurile cash oferite în Portul din Hamburg au luat-o la vale. Grâul pentru panificație standard, cu un procent de proteină de 12 procente și cu livrare în octombrie sunt de 2,5 euro peste nivelul contractului futures tranzacționat pe Euronext, cu livrare în luna decembrie, față de nivelul de 3 euro cât se înregistra joia trecută.

„Încărcările pentru export din porturile germane au un nivel vizibil mai mic față de anii anteriori, iar jucători importanți de pe piața Mării Negre, cum este cazul Rusiei, Ucrainei și României, domină piețele de export”, a precizat pentru Reuters un trader german.

Potrivit statisticilor USDA, stocurile globale de grâu pentru sezonul 2018 - 2019 sunt estimate a fi mai mari cu 4,7 milioane de tone, ca urmare a unei creșteri a producției cu 3,4 milioane de tone și a proviziilor inițiale mai mari.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Revista