Ca urmare a revizuirii producţiilor realizate în India, Uniunea Europeană şi Ucraina, Consiliul Internaţional al Cerealelor (CIC) şi-a îmbunătăţit, cu trei milioane de tone, estimările privind producţia mondială de grâu în sezonul 2019-2020, până la un total de 769 milioane tone.

În aceste condiţii, stocurile globale de grâu, la finalul perioadei 2019-2020, ar urma să crească până la 275 de milioane de tone, comparativ cu 263 de milioane de tone, la finalul sezonului anterior.

Dacă estimările CIC privind stocurile mondiale se vor confirma, ar fi pentru prima dată, în ultimii nouă ani, când stocurile mondiale de grâu vor fi mai mari decât cele de porumb la finalul sezonului.

Pe de altă parte, CIC şi-a redus, joi, estimările referitoare la recoltele mondiale de porumb şi soia în sezonul 2019-2020, pe fondul precipitațiilor abundente care au afectat însămânţările în SUA.

În ultimul său raport lunar, acest organism interguvernamental a precizat că şi-a revizuit cu 23 de milioane de tone, până la 1.095 de miliarde de tone, estimările privind recolta mondială de porumb „în principal, din cauza debutului dificil al sezonului în SUA”.

IGC prognozează, în cazul SUA, o recoltă de porumb de 333,5 de milioane de tone, în scădere faţă de estimarea anterioară, de 362,4 milioane de tone şi recolta de 366,3 milioane de tone, înregistrată în sezonul precedent.

În schimb, balanța pare a fi ușor reechilibrată de îmbunătăţirea estimărilor privind recoltele de porumb înregistrate în 2019-2020 în Uniunea Europeană (67 de milioane de tone, faţă de 64,4 milioane de tone) şi Ucraina (32,6 milioane de tone, faţă de 31 de milioane de tone).

Conform analiștilor CIC, stocurile mondiale de porumb, la finalul sezonului 2019-2020, ar urma să scadă până la 271 de milioane de tone, faţă de 319 milioane de tone la finele sezonului anterior.

CIC şi-a revizuit joi, în jos, şi estimările privind producţia mondială de soia în 2019-2020, până la 349 milioane de tone, faţă de o estimare anterioară de 358 de milioane de tone, şi în acest caz de vină fiind revizuirea prognozelor privind recolta de soia a SUA „unde vremea a fost una nefavorabilă”.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a diminuării consumului de pâine înregistrat la nivelul Uniunii Europene, implicit al României, consumul de cereale consumate pe cap de locuitor este situat, în prezent, la un nivel de 120-125 kilograme pe cap de locuitor, a declarat Pavel Virgil, vicepreședintele ROMPAN, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc miercuri, 12 iunie 2019, la București.

„Apar produse noi care, până acum, nu erau folosite şi care duc la scăderea consumului de pâine, cum sunt cele de mic dejun sau pastele făinoase. Destul de multă patiserie se consumă la locul de muncă şi atunci, natural, consumul de pâine scade, dar scade, în același timp, și consumul total de cereale pe cap de locuitor. Dacă, în urmă cu 10 ani, eram undeva la 140-145 kg/capita în România, acum cred că suntem undeva la 120-125 kilograme de cereale consumate în România pe cap de locuitor, iar în această cifră sunt incluse toate produsele din cereale, pâine, paste făinoase, biscuiţi, patiserie, făină folosită în gospodărie”, a precizat oficialul ROMPAN.

El a adăugat că deficitul de forţă de muncă din industria de morărit şi panificaţie din România este de aproximativ 4.000 -5.000 de oameni, în jur de 10% din totalul lucrătorilor din acest sector, care înregistrează, în prezent, în jur de 40.000 - 45.000 de angajaţi.

„Lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă industria de morărit şi panificaţie din România. Nu cred că este o noutate pentru nimeni. Oricine vorbeşte cu un angajator se plânge de acest lucru. Din păcate însă aspectul este mai complex, în sensul că nu vorbim numai de o lipsă din punct de vedere numeric. Dacă ne raportăm la total cifră de angajaţi din industria noastră, în jur de 40-45.000 de lucrători - deci suntem un angajator foarte important al României - deficitul este undeva la 4.000-5.000 de oameni, în jur de 10% din angajaţi ne lipsesc. Problema este că şi calitativ aceştia, de multe ori, lasă de dorit”, a adăugat Virgil.

Investiţiile făcute în sectorul de morărit şi panificaţie din România, în ultimii 30 de ani, au depăşit 750-800 de milioane de euro.

Conform celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană, de 78 kg/locuitor/an.

Publicat în Știri interne
Joi, 31 Ianuarie 2019 16:00

Scad exporturile de orz

Potrivit UkrAgroConsult, citată de Mediafax, în perioada iulie – decembrie 2018, exporturile românești de orz au cumulat 782.000 de tone, cu 13 procente mai puțin decât în perioada similară a anului anterior, când au fost de 897.000 de tone.

Doar în luna decembrie a anului trecut, comerțul românesc peste graniță cu orz s-a cifrat la 13.360 de tone, cu 22 la sută mai puțin decât în decembrie 2017, Libia și Cipru fiind principalii clienți.

Arabia Saudită a devenit însă unul dintre cumpărătorii importanți pentru orzul românesc, cu o creștere de 43%, în timp ce alți cumpărători tradiționali, cum sunt Spania, Iranul și Iordania, sunt absenți.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, recolta de orz a anului trecut s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, un plus de 9,5% faţă de anul 2017 (1,27 milioane de tone).

Publicat în Piata agricola

În perioada 2012 – 2017, în Malta, Irlanda şi România, suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau mai puţin de 2% din totalul terenului utilizat, în condițiile în care, în restul țărilor blocului comunitar, procentajul a crescut cu 25% în aceeași perioadă, au anunțat reprezentanții Eurostat, miercuri, 30 ianuarie 2019.

Practic, pe ultimele locuri se situează Malta (0,4%), Irlanda (1,7 %) şi România, unde suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 1,9% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură.

Statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice sunt: Austria (23,4% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (19,6%), Suedia (19,2%), Italia (14,9%), Cehia (14,1%), Letonia (13,9%) şi Finlanda (11,4 %).

În plus, de la o suprafaţă de 288.261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, România a ajuns la o suprafaţă de 258.471 hectare în anul 2017, ceea ce înseamnă o scădere de 10,3%. Doar în patru state membre UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a scăzut între 2012 şi 2017: România, Grecia, Marea Britanie şi Polonia.

Suprafaţa de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană era de 12,6 milioane hectare în anul 2017, echivalentul a 7% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, în creştere cu 25% comparativ cu situaţia din anul 2012.

Eurostat reamintește că înainte ca o suprafaţă de teren să fie certificată ca fiind „organică”, trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcţie de cultura agricolă.

Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru președinția română la Consiliul UE, aprecia eurodeputata Daciana Sârbu (S&D), care a abordat acest subiect în Comisia de mediu a Parlamentului European (ENVI), în cadrul audierii ministrului român al Agriculturii, Petre Daea.

Daciana Sârbu și-a exprimat la acea vreme și temerile referitoare la gradul de ambiție al statelor membre în ceea ce privește tranziția către o agricultură mai sustenabilă. Europarlamentara social-democrată i-a solicitat reprezentantului președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține „renaționalizarea Politicii Agricole Comune”, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a efectelor secetei, o scădere semnificativă a suprafețelor semănate cu rapiță în statele blocului comunitar UE27 ar putea genera la anul o producție apropiată de volumele dezamăgitoare recoltate în acest an, anunță Strategie Grains.

În prima analiză estimativă cu privire la potențialul de producție al anului 2019, analiștii agribusiness ai companiei citate apreciază că producția totală de rapiță a Uniunii Europene (UE) ar putea totaliza 20 de milioane de tone. Cantitatea recoltată este doar cu puțin mai mare decât cea a anului în curs – 19,83 milioane de tone, una cu 11 procente mai mică decât cea din 2017.

O veste bună, dacă poate fi catalogată așa, este cea potrivit căreia declinul previzionat pentru anul următor în ceea ce privește suprafața însămânțată cu rapiță, unul de 12 procente până la un total de 6,07 milioane de hectare, ar urma să fie contrabalansat de randamente. Practic, cantitățile obținute la hectar ar putea crește, conform calculelor celor de la Strategie Grains, din raportul lunar cu privire la oleaginoase, cu 14 procente, până la un total de 3,03 tone la hectar.

Calculul randamentului estimat pentru anul următor se bazează pe o tendință pe termen lung, iar rezultatul este comparat cu cel al productivității pe anul în curs, una lovită puternic de secetă, care a totalizat 2,89 tone/ha.

Suprafața previzionată a fi semănată cu rapiță în UE a fost și mai mult diminuată față de calculul de luna trecută, unul care ducea către un rezultat de 6,22 milioane de hectare. Totalul este deja sub proiecția inițială a Strategie Grains, una de 6,32 milioane ha.

Semănatul rapiței la finele verii, respectiv la începutul toamnei a fost puternic afectat de secetă, efectul nedorit menționat adăugându-se dificultăților cu care se confruntau deja fermierii UE.

Suprafețele însămânțate cu rapiță ar urma să scadă vizibil în special în Germania și în Franța, cele mai mari două state membre UE, producătoare de oleaginoase, au adăugat analiștii companiei din Hexagon, alăturându-se astfel colegilor lor din alte societăți similare.

Publicat în Piata agricola
Marți, 06 Noiembrie 2018 23:11

Alimente mai ieftine și cereale mai multe

Diminuarea preţurilor la produse lactate, carne şi uleiuri vegetale a contrabalansat majorarea preţului la zahăr, fapt care, tangențial, a făcut ca indicele global al preţurilor la produsele alimentare să coboare cu 0,9% în octombrie 2018, comparativ cu luna precedentă, a anunțat zilele trecute Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

În fiecare lună, instituția citată publică propriul său Food Price Index, etalon care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna octombrie 2018, acest indice a ajuns la un nivel de 163,5 puncte, în scădere cu 0,9% faţă de o valoare revizuită de 164,9 puncte în luna septembrie şi cu 7,4% sub nivelul din luna octombrie 2017.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta mondială de cereale în 2018, până la 2,601 miliarde de tone, în creştere cu aproape 10 milioane de tone faţă de estimarea precedentă, dar cu 57 de milioane de tone sau 2,1% sub producţia-record înregistrată în 2017. Producţia mondială de grâu în 2018 este estimată de FAO la aproximativ 728 de milioane de tone, ceea ce reprezintă un declin de 4,3% comparativ cu 2017.

„Culturile de grâu de toamnă, care vor fi recoltate în 2019, sunt în prezent însămânţate în emisfera nordică, în timp ce preţurile avantajoase sunt aşteptate să stimuleze creşterea suprafeţelor însămânţate cu grâu în Uniunea Europeană, SUA şi India”, se arată în raportul FAO.

INS dă vestea bună – a crescut cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul. „De vină”, produsele alimentare

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 5,2 procente, pe serie brută, în primele 9 luni din 2018, faţă de perioada similară a anului 2017, iar ca serie ajustată cu 6%, potrivit datelor publicate luni, 5 noiembrie 2018, de Institutul Naţional de Statistică.

Majorarea pe serie brută s-a datorat creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+6,1%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2%).

Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, majorarea s-a datorat creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+7,1%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,9%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2018, comparativ cu luna septembrie 2017 a înregistrat o creştere cu 2,3% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,5%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,9%) şi la vânzările de produse nealimentare (+0,6%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2018, comparativ cu luna septembrie 2017, a înregistrat o creştere cu 2,8% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,8%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,5%) şi la vânzările de produse nealimentare (+1,8%).

În septembrie 2018, comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 3,9%, din cauza scăderilor din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-6,7%) şi din vânzările de produse nealimentare (-3,8%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 0,2%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri a crescut pe ansamblu cu 1,1%, ca urmare a creşterilor din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+7,6%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,7%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au rămas neschimbate.

Publicat în Piata agricola

Contractele futures pe grâu tranzacționate vineri, 28 septembrie 2018, la Bursa de la Paris (Euronext), au cunoscut un ușor reviriment, independent de datele calitative și cantitative vehiculate în cel mai nou raport USDA, conform informațiilor agregate de analiști specializați din piață.

Și asta, în condițiile în care nu cu mult timp în urmă piața arăta altfel și oarecum în tandem situația înregistrată pe atunci pe Bursa de la Chicago.

Chiar și așa, în ceea ce privește bonusurile, acestea au urmat un drum relativ constant, în ușoară scădere, în contextul unei cereri scăzute la export.

Contractul futures pentru grâu BL2Z8, cu livrare în decembrie, tranzacționat pe Bursa Euronext (piața specializată cu sediul la Paris), s-a stabilizat la un nivel de 201,50 euro tona metrică sau 233,92 USD/TM.

Anterior, acesta atingea cel mai mic nivel al ultimelor 10 zile, mai exact un total de 199,25 euro tona metrică, însă o ușoară modificare a contractului la grâu Wv1 tranzacționat pe Bursa din Chicago (CBOT) și nivelul psihologic de 200 de euro au dus la o stabilizare a pieței europene.

Traderii nu au părut atrași de grâu, chiar și cu datele USDA privind producția și stocurile de materie primă date publicității în aceeași zi, nu același lucru putând fi spus și în cazul stocurilor de porumb și soia, unde interesul pare a fi mai mare.

Și situația în care timp de două săptămâni balanța euro-dolar s-a înclinat în favoarea monedei americane a dus la o stabilizare a prețurilor pe Bursa de la Paris (Euronext).

După fluctuațiile vizibile din ultimele luni, generate de condițiile agrometeo neprielnice și de o producție redusă în majoritatea țărilor mari exportatoare, piețele grâului s-au consolidat și sunt în expectativă.

„Ne-am confruntat cu o majorare bruscă a prețului în lunile iulie și august 2018, ca urmare a scăderii nivelului disponibilului. Se pare că acum vom fi nevoiți să așteptăm până în a doua jumătate a sezonului pentru a ne confrunta cu tensiunile generate de cerere și ofertă”, a precizat Alexandre Boy, de la compania de analiză agribusiness Agritel, citat de presa europeană.

În rapoartele lunare care cuprind și previziuni asupra pieței, Comisia Europeană și-a menținut nemodificată estimarea cu privire la exportul de grâu moale al blocului comunitar în sezonul 2018-2019, la un nivel de 20 de milioane de tone, în scădere față de cele 21,3 milioane de tone înregistrate în anul anterior, un total și așa catalogat drept modest.

De asemenea, analiștii CE și-au revizuit ușor estimările cu privire la recolta de grâu moale de anul acesta până la un total de 128,7 milioane de tone, fiind confirmată astfel o scădere abruptă de la totalul de 142 de milioane de tone înregistrate în 2017.

Așteptările sunt ca fermierii europeni să majoreze suprafețele însămânțate cu grâu pentru a avea o recoltă mai mare la anul, încurajați de prețurile mari de anul acesta, cât și de o scădere a suprafețelor semănate cu rapiță, ca urmare a efectelor nedorite generate de secetă.

În Franța, bonusurile oferite în porturi pentru livrare aproape de termen s-au menținut și chiar au scăzut, vineri, ca urmare a cererii scăzute și a informațiilor potrivit cărora silozurile din porturi îți reduc rata de recepție-marfă pe fondul stocurilor apreciabile.

În Germania, bonusurile cash oferite în Portul din Hamburg au luat-o la vale. Grâul pentru panificație standard, cu un procent de proteină de 12 procente și cu livrare în octombrie sunt de 2,5 euro peste nivelul contractului futures tranzacționat pe Euronext, cu livrare în luna decembrie, față de nivelul de 3 euro cât se înregistra joia trecută.

„Încărcările pentru export din porturile germane au un nivel vizibil mai mic față de anii anteriori, iar jucători importanți de pe piața Mării Negre, cum este cazul Rusiei, Ucrainei și României, domină piețele de export”, a precizat pentru Reuters un trader german.

Potrivit statisticilor USDA, stocurile globale de grâu pentru sezonul 2018 - 2019 sunt estimate a fi mai mari cu 4,7 milioane de tone, ca urmare a unei creșteri a producției cu 3,4 milioane de tone și a proviziilor inițiale mai mari.

Publicat în Piata agricola

În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în România Agricolă

Ca urmare a faptului că producția de cereale a Cehiei din acest an s-ar putea contracta cu 7,5 procente, până la un total de 6,345 milioane de tone, reprezentanții sectorului de morărit și panificație spun că se gândesc să majoreze prețul făinii și pe cel al pâinii pe filiera producător – comerciant, restul de creșteri de prețuri urmând să fie aplicat inclusiv de către retailer.

Concret, la pâine, prețul fără adaos, pe filieră până la comerciant, ar urma să fie mai mare de un sfert de coroană.

„Diminuarea (n.r. - de circa 27 helleri) ar putea reprezenta suma cu care se va majora prețul între fabricile de pâine și retaileri. Cu cât va crește prețul pâinii ulterior, asta rămâne în seama comercianților”, a spus Jaroslav Chochole, președintele Asociației cehe de Morărit și Panificație, citat de Radio Praha.

El a adăugat că asociația pe care o conduce va crește și prețul făinii, începând cu luna septembrie.

Potrivit unei estimări preliminare a Oficiului ceh de Statistică, informație preluată și transmisă de aceeași instituție media – Radio Praha – marți, 14 august 2018, vremea secetoasă, care și-a făcut simțită prezența din plin în acest an, va afecta semnificativ producția de cereale a țării, una care ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 7,5 procente, în comparație cu anul trecut.

Asta, în condițiile în care, anterior, oficialii cehi estimaseră un declin mai accentuat, de 8,2%.

Dacă estimarea publicată marţi de Oficiul de Statistică se dovedeşte a fi corectă, în 2018 ar urma să se înregistreze cea de-a treia cea mai scăzută producţie de cereale a Cehiei din ultimul deceniu.

„Până la un anumit punct, diminuarea este generată de secetă. În plus, ne aflăm pentru al doilea an agricol la rând când ne confruntăm cu scăderi ale producției de cereale. Tendința de diminuare este alimentată de o producție mai mică de grâu de toamnă, materie primă care reprezintă o treime din suprafața însămânțată în Cehia. Cu toate acestea, putem afirma că producția ne va fi de ajuns pentru autoconsum”, a precizat Marek Rojíček, președintele Oficiului ceh de Statistică.

Volumul total de cereale care ar urma să fie recoltat în Republica Cehă la finele anului agricol 2017-2018 ar urma să fie de 6,345 milioane de tone, conform estimărilor statisticienilor, informații bazate pe situația raportată la mijlocul lunii trecute. Și asta în condițiile în care, anul trecut, totalul din hambare a fost de 6,86 milioane de tone.

Declinul previzionat se bazează aproape în totalitate pe estimările privind reducerea randamentului la hectar. Vorbim de o medie estimată de 5,07 tone metrice/ha pentru primele șase luni și jumătate ale acestui an, adică o contractare de 6,6 la sută.

În contrast, anul acesta a fost unul bun pentru rapiță. Producția ar urma să fie mai mare cu 12 procente față de cea de anul trecut, conform informațiilor aceluiași Oficiu ceh de Statistică.

Motivele care stau în spatele previziunilor pozitiviste în ceea ce privește producția de rapiță sunt date de majorarea considerabilă a randamentului la hectar și a suprafețelor mult mai mari însămânțate cu acest tip de cultură agricolă.

Față de anul trecut, când totalul suprafețelor însămânțate cu cereale de bază era de 1.262.318 hectare, în 2018, acestea s-au diminuat până la un total de 1.250.441 de hectare.

Scenariu similar și în România?

Tot ce este posibil, în condițiile în care însuși președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, are incertitudini cu privire la grâul din recolta acestui an, dacă va fi bun pentru panificaţie. În mod cert, a precizat acesta pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, cantitatea pentru furaje va creşte, faţă de ultimii doi ani.

„Din punctul de vedere al grâului panificabil, este greu de spus acum, pe căprării, cât e panificabil şi cât pentru furaj. Cert este că faţă de anul trecut sau de acum doi ani, procentul între cele două s-a rostogolit şi astfel avem o cantitate mai mare de grâu pentru furaj şi mai mică pentru panificaţie”, a spus șeful organizației de fermieri.

În ceea ce priveşte preţul grâului, reprezentantul asociaţiei agricultorilor subliniază că acesta nu se formează acum şi este prematur de estimat cum va evolua.

„Probabil, poate să fluctueze atunci când nu se va găsi marfă suficientă sau nu va fi de calitate foarte bună, atunci o să joace mai tare preţurile. Este prematur de a estima acum preţurile. Rămâne să aşteptăm, să vedem ce urmează din punct de vedere meteorologic, dar şi încheierea campaniei de seceriş la grâu. Aşa cum vă spuneam, încă sunt suprafeţe mari şi pe zi ce trece se diminuează producţia la hectar”, afirmă liderul LAPAR.

Şeful Ligii susţine că recoltatul la grâu încă nu s-a terminat, pentru că sunt zone unde apa nu permite intrarea utilajelor în câmp şi totul depinde de vreme.

„Cantitatea de precipitaţii a fost atât de mare, că sunt zone întinse în care apa stă pe câmp, mai ales în Moldova. Nu avem de unde ştii cât mai durează recoltatul la grâu. Nu ştiu dacă de la 1 iulie şi până în prezent cumulat pe fiecare oră am avut cinci zile bune pentru seceriş la grâu. Producţia totală pe zi ce trece tot scade şi va fi cu siguranţă mult mai slabă. E greu recoltatul în asemenea condiţii, se produc pagube destul de mari, şi nu ştim până unde se vor duce pierderile, pentru că procesul mai durează. Cu siguranţa producţia va fi mai slabă anul acesta, fără niciun dubiu, cel puţin cu acele procente pe care le-am anunţat deja, circa 20%, iar pierderile, cu cât întârziem recoltatul, ele vor creşte şi producţia va fi mai mică faţă de anul trecut”, a conchis pe acest subiect Laurențiu Baciu.

La începutul acestui an, în magazine, cetățenii au putut observa deja o scumpire de câțiva bani a pâinii și a produselor de panificație, astfel că sortimentul cel mai ieftin, franzela de un leu, a ajuns să coste peste această sumă. Reprezentanții industriei confirmau la acea vreme că pâinea s-a scumpit și nu excludeau majorări ulterioare de prețuri.

Publicat în International

Miercuri, 8 august 2018, Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunțat că sectoarele producţiei de carne de porc şi de vită s-au confruntat cu scăderi în luna iunie a anului curent, față de aceeași perioadă a lui 2017, în condițiile în care producţia de carne de ovine, caprine şi păsări a fost pe creştere în aceeași perioadă.

În comparație cu luna mai 2018, în iunie a.c. producţia de carne s-a majorat la ovine şi la caprine, a rămas constantă la bovine, în timp ce la porcine şi păsări a fost consemnat un recul, situație similară cu cea de la an la an pentru sectorul cărnii de porc.

Concret, producţia de carne de porc obţinută în luna iunie 2018 a depăşit 28.448 tone, mai puţin cu 18,1% faţă de luna precedentă, când s-au realizat 34.745 tone carcasă, şi cu 23,2% faţă de iunie 2017. În iunie 2018, au fost sacrificaţi 335.000 de porci, cu 17,5% mai puţini faţă de luna precedentă şi cu 17,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pe de altă parte, la carnea de vită, cifrele INS arată că, în luna iunie 2018, producţia de carne de bovine a fost de 8.785 de tone, în scădere cu 9,8% faţă de iunie 2017 (9.739 tone), dar a rămas constantă faţă de luna anterioară, respectiv mai 2018. Numărul bovinelor sacrificate a fost 52.000 de capete, în scădere cu 3,7% faţă de luna anterioară şi cu 7,8% faţă de iunie 2017.

În cazul producţiei de carne de ovine şi al celei de caprine obţinute în iunie, datele INS arată o creştere faţă de luna mai 2018 cu 12,4%, de la 4.532 tone la 5.094 tone. Faţă de iunie 2017 s-a înregistrat un avans de 13,4%, de la 4.493 tone carcasă ovine şi caprine. Animalele sacrificate pe aceste specii au ajuns la 407.000 capete, cu 9,1% mai multe în iunie 2018, faţă de luna precedentă, şi cu 10,6% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit datelor INS, producţia de carne de pasăre obţinută în luna iunie 2018 a depăşit 40.393 tone, în scădere cu 2,7% faţă de luna precedentă, dar cu 7,5% mai mult faţă de iunie 2017, în timp ce sacrificările de păsări au scăzut cu 3,2% faţă de mai 2018, dar au crescut cu 5,4% faţă de aceeaşi lună din 2017, până la 23,701 milioane de capete.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 4