Președintele interimar al Pro Agro, Emil Dumitru, consideră că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt la fel de importante precum plățile directe pe suprafață și a mărturisit că se fac primii pași în realizarea unui fond mutual în sectorul vitivinicol românesc, potrivit propriilor afirmații din conferința de presă de miercuri, 8 mai 2019, prin intermediul căreia a anunțat oficial că se retrage din funcția de președinte al organizației.

„Ca să faci un fond mutual, îți trebuie, pe lângă fondul mutual (n.r. - în sine), ca instrument de gestionare a riscurilor, inclusiv instituirea unei cotizații profesionale agricole. Este foarte greu să vorbesc despre o astfel de cotizație, astăzi, după evenimentele din ultima perioadă, în care ni s-a pus o etichetă nedreaptă și nemeritată pentru tot mediul asociativ. Eu susțin, în continuare, că instrumentele de gestionare a riscurilor sunt, în egală măsură, la fel de importante ca și plățile directe pe suprafață”, a precizat șeful interimar al organizației. „Dacă va exista o disponibilitate din partea statului de a schimba din punct de vedere fiscal, cu niște stimulente acordate celor care intră în astfel de scheme de gestionare a riscurilor, de a institui anumite facilități fiscale, cred că lucrul acesta ar putea (n.r. - să funcționeze), măcar sectorial. Nu vă ascund faptul că, acum două săptămâni, am avut o ședință dedicată pe gestionarea riscurilor la Organizația Interprofesională Vitivinicolă, o structură organizatorică destul de bine consolidată, și am luat decizia să facem o analiză, să facem, practic, primii pași și să ne facem un fond mutual dedicat exclusiv sectorului vitivinicol, ținând cont că viticultura are și o alocare financiară dedicată prin Programul Național Suport, iar această măsură este și eligibilă la finanțare prin fonduri europene”.

O soluție la problema gestionării riscurilor, subMăsura 17.1

Conform anunțului făcut în aceeași zi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), fermierii români îşi pot asigura culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile cu bani europeni prin Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), fondurile totale disponibile pentru întreaga perioadă de programare fiind de aproape 43 de milioane de euro.

„Începând cu data de 1 aprilie 2019, se află în derulare sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru subMăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, cu scopul de a încuraja fermierii să își asigure culturile împotriva fenomenelor climatice nefavorabile, cum ar fi: inundaţii, secetă, grindină, îngheţ, ploi torenţiale, tornade, furtuni etc. Sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanţare pentru această subMăsură este împărţită în două etape: pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă”, se menționează într-un comunicat remis la redacție.

Etapa curentă de depunere a dosarelor cererilor de finanţare, aferentă culturilor de primăvară, se desfăşoară în intervalul 1 aprilie 2019 - 30 noiembrie 2019.

Alocarea financiară pentru întreaga perioadă de programare este de 42.797.487 euro, depunerea dosarelor cererilor de finanţare realizându-se continuu până la epuizarea fondurilor.

Potrivit sursei citate, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor mici cu dimensiunea economică până la 11.999 euro standard output (S.O.) sau de 55% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 S.O.

Pentru a beneficia de sprijin, solicitantul va încheia o asigurare pentru riscurile prevăzute, angajându-se să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contractul de asigurare.

Condiţiile de eligibilitate sunt detaliate în Ghidul solicitantului publicat pe pagina de web a AFIR (www.afir.info/Investiţii PNDR/sM 17.1).

Publicat în Știri interne

Țara care, anul trecut, reușea recordul de a se afla în fața Franței la producția de porumb, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în 2016 se situa pe primul loc la numărul de exploatații agricole (farm holdings) din totalul celor existente la nivelul Uniunii Europene (UE28) și pe locul II, sub Malta, la ferme sub cinci hectare, stat membru al blocului comunitar care are 0% (zero la sută!) exploatații de peste 50 de hectare. 

Potrivit raportului Eurostat dat publicității joi, 28 iunie 2018, România continuă să „bată tot” la capitolul număr de exploatații agricole la nivel european. Concret, dintr-un total de 10.321.200 de ferme și exploatații agricole existente la nivelul UE28 acum doi ani, țara noastră ocupa locul I în top cu cele 3.422.000 de exploatații agricole sau așa-zise farm holdings deținute oficial (înțelegem aici de la gospodării țărănești mici, la unități agricole cu personalitate juridică etc).

Mai mult, într-o țară cu o agricultură polarizată, ne batem cu Malta la capitolul ferme mici. Același studiu dat publicității joi relevă faptul că 91,8 la sută din totalul exploatațiilor agricole autohtone sunt ferme mici, sub cinci hectare, iar acestea folosesc doar 28,7 la sută din suprafața agricolă utilizată (SAU). În contrast, exploatațiile de sub cinci hectare din Malta lucrează 78,5 la sută din SAU.

La polul opus, 0,5 la sută din totalul fermelor românești au 50 de hectare sau mai mult și utilizează 51,1 la sută din SAU, în condițiile în care în Malta nu există ferme de peste 50 de hectare!

Cele 3.422.000 de exploatații agricole din România totalizează 33,2 la sută din totalul fermelor europene și lucrează 12.502.500 de hectare utilizate în agricultură, dintr-un total la nivel european de 171.288.500 ha utilizate pentru producția agricolă.

De cealaltă parte, competitoarea noastră – Franța – deținea doar 456.500 de exploatații agricole care lucrau, în schimb, 27.814.200 de hectare, adică 16,2 la sută din total SAU. Procentul exploatațiilor sub cinci hectare era în 2016 de 24,3% din total ferme, în timp ce exploatațiile de 50 ha și peste atingea nivelul de 41,3 la sută din total.

Peste 171 de milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă (puțin peste 40 de procente din total).

Tendințe – șapte la sută din fermele UE cu o dimensiune de 50 ha sau mai mult au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU

O treime din fermele UE au fost amplasate în România în 2016 (33%), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (14%), Italia (10%, 2013) și Spania (9%).

Deși numeroase, majoritatea exploatațiilor agricole ale blocului comunitar aveau un caracter mic. Mai exact, 65% din fermele din UE au o dimensiune mai mică de 5 ha. Cu toate acestea, șapte la sută din exploatații au o dimensiune de 50 ha sau mai mult și au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU. Astfel, deși mărimea medie a unei exploatații agricole în UE a fost de 16,6 ha în 2016, media a fost sub 5 ha.

Raportul Eurostat constată totodată că fermele mai mari (de 50 de hectare sau mai mult) au fost mult mai frecvente în Luxemburg (52% din ferme), Franța (41%), Regatul Unit (39%) și Danemarca (35%).

Aproximativ jumătate (54%) din producția standard generată de agricultură în UE provenea din fermele din Franța (17%), Germania (13%), Italia (12% în 2013) și Spania (11%) în 2016.

Nu în ultimul rând, ancheta privind structura exploatațiilor agricole în 2016 a mai scos la iveală că numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2016, din cele 10,3 milioane de exploatații din UE, două treimi sunt mai puțin de 5 ha. Numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

În campania de depunere desfășurată în perioada 1 martie – 15 mai 2017, au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafață de 9.545.000 de hectare, iar în 2018 au fost 855.000 de cereri depuse, pentru care s-au cerut subvenții aferente unei suprafețe de 9,7 milioane de hectare.

Publicat în România Agricolă

Solicitanţii fondurilor europene nerambursabile prin intermediul subMăsurilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) vor respecta criteriile generale de eligibilitate aplicabile în sesiunile anterioare, a anunţat, miercuri, 2 mai 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Totuși, vocile autorizate ale agenției recunosc că vor exista câteva modificări în ceea ce priveşte alocarea, pragurile de calitate şi acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecţie.

„În această perioadă se depun la APIA cererile de plată şi sunt fermieri interesaţi să ştie cum să declare exploatațiile agricole în vederea accesării fondurilor europene pentru investiţii agricole care urmează a fi disponibile în acest an. Astfel, condiţiile generale de depunere nu se vor schimba faţă de sesiunea din anul precedent, însă vor fi câteva modificări în ceea ce priveşte alocarea, pragurile de calitate şi acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecţie. Toate aceste elemente le vom stabili împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR în urma consultării Comitetului de Monitorizare şi le vom comunica în cel mai scurt timp. Aşadar, încurajăm fermierii eligibili pentru finanţare prin PNDR să facă toate eforturile pentru a depune în timp util cererea unică de plată la APIA, respectiv până pe 15 mai”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Concret, fermierii care au în vedere depunerea unei cereri de finanţare pentru a dezvolta o investiţie în sectorul agricol, vor folosi la calculul dimensiunii economice a exploataţiei agricole coeficienţii de producţie standard 2013 (standard output), conform Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (RICA). AFIR subliniază însă că nu se va folosi pentru calcularea dimensiunii exploataţiilor versiunea din 2010 a listei coeficienţilor de producţie standard.

Totodată, solicitanţii vor avea în vedere aceleaşi specii prioritare valabile în sesiunile 2017, ele fiind prevăzute în fişele măsurilor din cadrul PNDR 2020.

Lista coeficienţilor de Producţie Standard 2013 poate fi consultată pe pagina de internet www.madr.ro, secţiunea Agricultură - Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (RICA) - Coeficienţi pentru calcul Unităţii de Dimensiune Economică şi a tipologiei exploataţiei agricole.

De asemenea, această listă va fi disponibilă în cadrul cererii de finanţare pentru fiecare subMăsură în parte, la momentul publicării acesteia pe pagina de internet a Agenţiei (www.afir.info).

Publicat în Finantari