Adjunctul reprezentantului Guvernului în teritoriu, subprefectul judeţului Gabriel Marinov, a declarat la finele unei şedinţe pe tema pagubelor produse de secetă că mai bine de 26 000 de hectare de culturi agricole, înfiinţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an, au fost afectate de temperaturile ridicate înregistrate în ultimele luni.

Prejudiciul a fost constatat de comisii judeţene formate din specialişti în agricultură, iar culturile agricole din 30 de unităţi administrativ-teritoriale au fost afectate în proporţie de peste 30%.

„Suprafaţa totală afectată la nivelul judeţului de seceta prelungită din primăvara-vara anului 2019 este de 26 010,88 de hectare. Din acest total, 15 730,71 de hectare reprezintă suprafaţa cultivată de persoane juridice, valoarea pagubelor înregistrate de acestea fiind estimată la 20 852 574 lei”, a precizat, pentru presa centrală, subprefectul Marinov.

În prezent, angajaţii Prefecturii judeţului lucrează pentru centralizarea proceselor verbale de constatare a pagubelor pentru a fi prezentate Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Publicat în Piata agricola
Luni, 20 Mai 2019 18:18

OUAI-uri tulcene, datoare la ANIF

Mai bine de un milion de lei are de recuperat filiala tulceană a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) de la două organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigat (OUAI), iar una dintre asociaţii solicită ştergerea penalităţilor la debitele înregistrate din anul 2014.

OUAI Sarichioi înregistrează debite în cuantum total de 234.366 lei, din care 199.655 lei reprezintă penalităţile, potrivit directorului filialei teritoriale a ANIF, Marius Damian.

O situaţie asemănătoare este și la Sabangia care are creanţe de 807.461 lei, din care irigaţiile pentru 2016 sunt în cuantum de 541.912 lei, iar suma de 265.549 lei reprezintă penalităţile.

Preşedintele OUAI Sarichioi, Ivan Fedot, a replicat că penalităţile au fost aplicate după ce subvenţiile pentru apa din irigaţii nu au fost acordate la timp, iar în momentul de faţă este foarte greu să se calculeze debitele fiecărui membru al asociaţiei, în contextul în care penalităţile au variat de la o lună la alta.

Filiala teritorială a ANIF a încheiat contracte pentru irigarea în acest an a unei suprafeţe de 41.290 de hectare din nouă amenajări, iar în luna aprilie a pus în funcţiune sistemul din două amenajări, Sarichioi şi Isaccea, astfel că acum sunt irigate 919 hectare.

Directorul ANIF a prezentat luni, în timpul şedinţei Colegiului Prefectural, situaţia contractelor şi a irigaţiilor din judeţ.

Conform spuselor oficialului agenției, din anul 2017, OUAI-urile nu plătesc apa de care beneficiază.

Sursa informației: Agerpres

Publicat în Știri interne

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, de luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării centrului principal de vânzare a peştelui din Tulcea, tranzacţiile înregistrate de Bursa de Peşte au avut o cantitate totală de cinci tone.

„Din câte spuneau, a fost vorba de cinci tone pe oferta de astăzi (n.r. - a bursei de peşte). În continuare, cei care au primit această sarcină, cei de la Casa de comerţ «Unirea», au drumul deschis. (...) În perioada de prohibiţie, ne liniştim cu toţii”, a precizat ministrul de resort.

Reprezentantul guvernului a mai vorbit de importanţa respectării prohibiţiei generale a pescuitului, care va începe în 11 aprilie a.c.

„Perioada de prohibiţie e sfântă şi trebuie să fie sfântă în domeniul pisciculturii. Când ai atacat peştele în prohibiţie, ai afectat perspectiva sectorului. Şi vă dau un calcul: dacă iei din apă un crap cu un kilogram de icre în pântece, ataci perspectiva a 40 de tone de peşte”, a mai spus Daea.

Ministrul Agriculturii şi-a exprimat speranţa ca pescarii să acceseze fondurile europene şi dorinţa ca în perioada de programare 2021-2027 pescarii din România să primească sprijin.

La recomandarea premierului, ministrul Petre Daea urmează să înfiinţeze un grup de lucru care va analiza problemele prezentate luni de pescarii din Delta Dunării. Printre acestea se află reducerea zonelor de reproducere naturală a peştilor, accentuarea fenomenului natural de colmatare din Deltă, lipsa subvenţiilor pentru pescari, creşterea populaţiilor de păsări ihtiofage şi sistemul dificil de autorizare a pescarilor.

„Pentru a face ceva pentru români trebuie să existe consens. Să nu uităm că o lege pentru acvacultură este contestată de dl preşedinte Iohannis. (...) Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu această contestaţie. Dar ca prim-ministru, voi iniţia formarea acelui grup de lucru. Sunt convinsă că nu putem răspunde la toate problemele o dată, dar trebuie să facem paşi importanţi, dacă vrem să-i ajutăm pe pescari, pe oamenii din Deltă. Şi eu, la fel ca dl ministru Daea, la fel ca dl preşedinte Teodorescu (n.r. - preşedintele Consiliului Judeţean), sunt determinată să facem aceşti paşi”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi oficiali guvernamentali au inaugurat luni Bursa de Peşte din Tulcea şi sediul Poliţiei de Frontieră din oraşul Isaccea, şi au vizitat şantierul de pe malul tulcean al podului peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.

Centrul de vânzare a peştelui din Tulcea, sau Bursa de Peşte, va funcţiona ca entitate a Casei române de comerţ agroalimentar Unirea, entitate înfiinţată la finele anului trecut de Guvernul României.

Proiectul Bursei de Peşte de la Tulcea a fost anunţat în urmă cu peste zece ani de conducerea de la acea vreme a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, însă lucrările de amenajare a obiectivului au început în 2014 şi s-au terminat în anul următor.

În 2016, după recepţia celor trei nave care vor asigura transportul peştelui din Deltă la Tulcea, autorităţile au constatat că obiectivul nu are utilităţi, iar racordarea imobilului de pe malul Dunării la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică a fost finalizată în 2017.

Bugetul iniţial al proiectului privind realizarea Bursei de peşte a fost de peste zece milioane de euro, însă suma a scăzut la circa 5 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

Proiectul are ca obiective eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peşte din Delta Dunării, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale, precum şi protejarea resursei piscicole.

Proiectul bursei de la Tulcea a fost inclus de către statul român, conform normelor legale europene şi naţionale în vigoare, respectiv HG 678/2015 şi Decizia CE nr. 6.713/06.10.2015, în categoria „proiecte nefuncţionale a căror implementare continuă până la data de 31.03.2019”, potrivit Autorităţii de Management a POPAM.

Publicat în Știri interne

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a optat pentru soluția funcționării Bursei de Pește din Tulcea ca punct de lucru al Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, structură nou-înfiinţată în cadrul ministerului, cu capital integral de stat, orientată către atragerea producătorilor în circuitul economic reglementat și fiscalizat, a declarat premierul Viorica Dăncilă, luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării noii facilități.

Șefa Executivului de la București a adăugat că funcționarea Bursei nou-înființate reprezintă, printre altele, eliminarea speculei de pe piața neagră.

„Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala de unde pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este accentul pus pe adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive. Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor de pește la un preț corect, calitate confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră. Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse pescărești cu adevărat tradiționale, pregătite din pește de proveniență locală. Apreciez eforturile coordonate de echipa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a făcut posibilă operaționalizarea Bursei de Pește de la Tulcea în termenul agreat cu Bruxelles-ul”, a afirmat Dăncilă.

Tot ea a mai spus că Bursa de Pește din Tulcea, așteptată de pescari mai bine de un deceniu, a costat circa șase milioane de euro.

„Bursa de pește din Tulcea este un proiect pe care pescarii îl așteaptă de mai bine de 10 ani. Cu mai bine de un an în urmă, când am preluat responsabilitatea guvernării, împreună cu echipa de miniștri pe care o conduc, proiectul de la Tulcea era unul blocat și puțini mai credeau într-o perspectivă apropiată ca el să devină operațional. Alianța PSD-ALDE s-a angajat să pună în valoare potențialul natural, turistic și economic al Deltei Dunării. Resursa piscicolă bogată din Deltă merită o piață concurențială, cu adevărat funcțională, având în vedere că agricultura și pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30% din populație. Aceste cifre argumentează o dată în plus importanța economică și socială pe care o are noua bursă de pește din Tulcea, un proiect în valoare de aproape șase milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene”, a afirmat prim-ministrul PSD la Tulcea.

În plus, șefa Executivului de la București a precizat că programul va include scheme de ajutor de stat pentru susținerea industriei alimentare de profil și pentru acvacultură.

„Avem o viziune integrată cu privire la dezvoltarea acestei zone. Mă bucur să anunț astăzi, la Tulcea, un nou program guvernamental pentru revitalizarea sectorului piscicol, menit să sprijine familiile de pescari şi să încurajeze prelucrarea produselor. Programul guvernamental va include scheme de ajutor de stat pentru acvacultură şi pentru susținerea industriei alimentare de profil”, a completat prim-ministrul.

Nu în ultimul rând, ea l-a rugat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, să formeze de urgență un grup de lucru „în care să fie implicați oamenii care locuiesc aici, pentru că soluțiile trebuie să se plieze pe realitatea existentă, pentru a avea impactul dorit”.

Avanpremieră

Cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388, vineri, 5 aprilie 2018, Liviu Dragnea, președintele partidului de guvernământ, spunea că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț. În plus, ca preambul, acesta anunța că Bursa de Pește era preluată sub umbrela „Unirea” de la ANPA.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni nu vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care avea să fie creat un mecanism naţional care va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, cât şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, nota MADR.

Viorica Dăncilă a fost prezentă, luni, 8 aprilie 2019, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la inaugurarea oficială a Bursei de Peşte din Tulcea, obiectiv de investiţii finanțat din Fondul European pentru Pescuit.

Până la ora închiderii ediției, biroul de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a transmis nicio informație despre evenimentul de la Tulcea, Biroul de presă al Guvernului fiind singurul care a transmis informații și fotografii despre inaugurare.

Publicat în Știri interne

În viziunea numărului 1 din agricultura românească, șeful MADR, Petre Daea, exprimată miercuri, 27 martie 2019, cu ocazia inspectării lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei, refacerea sistemului de irigații reprezintă o condiție primordială de păstrare a poziției de lider european în producția de porumb.

„Mă aştept ca România să îşi păstreze poziţia de lider în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte producţia de porumb. Merită asta. România nu trebuie să părăsească locul unu la producţia de porumb şi va fi posibil de menţinut cu o singură condiţie: să readucem sistemul de irigaţii în funcţiune. În condiţiile în care aducem sistemul de irigaţii în funcţiune pe cele două milioane de hectare, România, vrând-nevrând, prin rotaţia culturilor, prin decizia agrotehnică a fermierilor, va însămânţa un milion hectare la irigat. Un milion hectare la irigat, cu 16 tone porumb la hectar fac 16 milioane tone. România pune în jur de 2,5 milioane hectare de porumb. Pe 1,5 milioane hectare, cât este diferenţa, dacă se realizează, în condiţiile cele mai grele de irigat, o producţie între 4 şi 5 tone, iată cum România depăşeste 23 de milioane de tone, ceea ce-i va consacra poziţia de lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cultura porumbului şi merită asta”, a afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu, citat de corespondenții agențiilor centrale de presă.

În 2018, țara noastră a ocupat primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia de porumb, cu peste 18 milioane de tone recoltate de pe o suprafaţă de 2,415 milioane hectare.

Petre Daea s-a aflat miercuri într-o vizită de verificare a stadiului lucrărilor de reabilitare la Amenajarea Terasa Brăilei din satul Albina. Aceasta deservește peste 100.000 ha, prin 150 km de canale. Se reabilitează patru stații de repompare cu construcțiile adiacente.

Publicat în România Agricolă
Luni, 25 Martie 2019 15:41

Anchetă în fermele tulcene

Autoritățile tulcene au transmis luni, 25 martie 2019, că au echipe în teren pentru a verifica culturile de toamnă care au fost afectate din cauza secetei, ancheta fiind în curs de desfășurare.

Vorbim de reprezentanții Prefecturii Tulcea care au început controlul a peste 300 de cereri depuse de fermierii din judeţ, ale căror culturi au fost afectate de seceta prelungită din ultima perioadă, este anunțul făcut într-o şedinţă a Colegiului prefectural de reprezentanţi ai instituţiei.

Adjuncta Direcţiei Judeţene pentru Agricultură (DAJ), ing. Mirela Müller, a precizat că rezultatele preliminare ale verificărilor arată că doar un sfert din suprafeţele cultivate în toamna anului trecut sunt afectate.

„Majoritatea fermierilor ar putea avea suprafeţe calamitate mai mici decât cele declarate, deoarece cam toţi sunt hotărâţi să păstreze culturile înfiinţate pentru a vedea dacă se vor dezvolta. Un eventual procent de calamitate se va vedea la recoltare în producţia medie pe care o vor obţine”, a declarat reprezentanta DJA, citată de agențiile de presă centrale.

Mai bine de 300 de producători agricoli au anunțat autorităţile de resort că o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare a fost afectată de secetă, rezultatele verificărilor în teren urmând să fie făcute publice săptămâna viitoare.

Conform datelor DAJ date publicității în timpul şedinţei Colegiului prefectural, agricultorii tulceni au realizat 85% din arăturile pentru culturile care se vor însămânţa în această primăvară.

Fermierii tulceni şi-au propus ca în această primăvară să înfiinţeze culturi pe o suprafaţă totală de 139.953 de hectare, cele mai întinse culturi, de 58.950 de hectare, respectiv de 49.222 de hectare, urmând să fie de floarea soarelui şi porumb.

Publicat în România Agricolă

Cu 572 de focare de pestă porcină africană (PPA) înregistrate, dintre care cinci la exploatații comerciale, unul de tip A la o exploatație și 109 cazuri la mistreți, județul Tulcea se menține pe primul loc în topul cazurilor de PPA la nivel de țară, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Lista județelor cu cele mai multe cazuri de PPA înregistrate continuă cu Brăila - 129 de focare (dintre care 11 focare la exploataţii comerciale şi trei cazuri la mistreţi), Ialomiţa - cu 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 42 de cazuri la mistreţi, Călăraşi - cu 101 de focare (dintre care un focar la o exploataţie comercială şi 28 de cazuri la mistreţi), Constanţa (91 de focare în gospodăriile populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi) şi Bihor - cu 51 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

În restul judeţelor afectate, se înregistrează de la 1 până la 26 de focare.

Pe de altă parte, Brăila se află pe primul loc la despăgubiri. Astfel, pentru 3.208 exploataţii din acest județ, dintr-un total de 3.217, s-a plătit o sumă totală de 171.990.200 de lei.

Cele mai mari despăgubiri au fost consemnate, de asemenea, în Tulcea – locul II, pentru 1.162 de exploataţii dintr-un total de 1.174, în valoare de 46.564.960 de lei, şi în Ialomiţa – locul III, pentru 2.389 de exploataţii dintr-un total de 2.500, în valoare de 6,531 milioane de lei.

De asemenea, statisticile relevă că, în total, au fost despăgubiţi 8.535 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 251.120.910 de lei.

Conform datelor ANSVSA, până la momentul de față au fost stinse 13 focare în judeţul Satu Mare, un focar în judeţul Dâmboviţa, trei focare în judeţul Buzău şi două focare în judeţul Maramureş.

Până la ora actuală, au fost eliminaţi 364.237 de porci afectaţi de boală, notează ANSVSA.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

ANSVSA a anunţat că România a primit primele două tranşe din grantul de 34,28 milioane de euro, reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene (UE) pentru combaterea PPA. Astfel, prima tranşă, în valoare de 10 milioane de euro, a fost virată pe data de 13 decembrie 2018, iar cea de-a doua, de 3,9 milioane de euro, în data de 28 decembrie 2018.

Publicat în Zootehnie

Peste 46,4 milioane de lei au fost plătite până în prezent pentru pagubele provocate de pesta porcină africană (PPA) de către Direcția Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea pentru gospodăriile private şi fermele comerciale afectate de temutul virus, a anunțat, luni, 8 octombrie 2018, directorul instituției, Mitică Tuchilă.

Vestea pare a fi una bună, chiar dacă politicienii opoziției îl atacă pe Petre Daea și spun că sunt unii crescători particulari de suine care în lipsa deținerii unui cod de exploatație nu-și pot primi banii de despăgubire.

Din totalul sumei vehiculate de oficialul DSVSA, mai bine de 39,6 milioane de lei reprezintă despăgubirile plătite societăților comerciale, în timp ce aproximativ 1.000 de gospodării private au încasat 6,8 milioane de lei.

„Din cele 1.350 de gospodării afectate de PPA, sunt plătite circa 1.000 de exploatații, iar suma achitată este de 6,867 milioane lei. Din cele 350 de exploataţii neplătite, 172 sunt neeligibile la plată, din diferite motive, fie animalele nu au fost identificate în momentul evaluării, fie nu au fost înscrise în registrul agricol, fie erau moarte atunci când medicii veterinari au ajuns în exploataţie”, a spus directorul Tuchilă, citat de agenția națională de presă Agerpres.

Laolaltă cu Prefectura judeţului, DSVSA va solicita Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) modificarea hotărârii de Guvern nr 1.214/2009, astfel încât la un viitor episod de PPA, toate gospodăriile afectate să primească despăgubiri.

„Nu cred totuşi că modificarea legislativă propusă va funcţiona retroactiv”, a mai spus directorul DSVSA.

Același șef DSVSA a adăugat că inclusiv exploatațiile comerciale afectate de PPA au încasat bani pentru despăgubiri.

„Societăţii Carniprod SA i s-a plătit 21,855 milioane de lei, într-un prim dosar, şi daune colaterale de 367.000 de lei pentru nutreţurile din ferme. Pentru această societate, urmează să se mai efectueze o plată de 5.344.339 lei, într-un al treilea dosar pentru despăgubirea produselor şi subproduselor din carne care a fost aprobat astăzi (n.r. - luni, 8 octombrie 2018)”, a mai declarat oficialul DSVSA.

Totodată, s-au plătit despăgubiri şi celorlalte societăţi comerciale afectate de PPA din judeţ. Astfel, firma Pig Com, din localitatea Satu Nou, a primit peste 9 milioane de lei, societatea Dab Zootehnica, din Văcăreni, - 1,276 milioane de lei, iar firmei Euro Suin SRL, din Garvăn, i s-a achitat suma de 1,774 milioane de lei.

Acestor despăgubiri li s-a adăugat suma de circa 160.000 de lei plătită Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă, care deţinea o fermă în care a fost depistat virusul PPA.

Potrivit sursei citate, DSVSA a primit o alocaţie bugetară suficientă pentru a efectua toate plăţile aferente dosarelor de despăgubiri neachitate şi pentru a aloca instituţiei omoloage din Brăila 18 milioane de lei, sumă necesară plăţii unor despăgubiri similare.

În ultimele săptămâni, DSVSA nu a mai înregistrat nicio suspiciune de PPA.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie a acestui an, în localităţile situate pe braţul Chilia al Dunării, care constituie frontieră între România şi Ucraina. Până la începutul acestei luni, virusul a fost confirmat în peste 500 de gospodării din circa 75 de localităţi, iar pentru eliminarea pericolului răspândirii acestuia medicii veterinari au decis sacrificarea preventivă a suinelor din circa 50 de localităţi.

O situaţie a DSVSA arată că 47% din suinele aflate anul trecut în gospodăriile populaţiei din judeţ au fost sacrificate, din cauza focarelor de PPA.

Minte sau nu ministrul Agriculturii? Denaturează informația, oare, politicienii opoziției?

Într-o declarație politică a grupului parlamentar PNL, deputatul Robert Boroianu îl acuză pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, că ar minți atunci când afirmă că toți crescătorii particulari de porci vor primi despăgubiri în condițiile în care, spune politicianul, chiar dacă aceștia nu dețin un cod de exploatație.

„Este limpede faptul că haosul creat de incompetența ministrului agriculturii, domnul Petre Daea, și de autoritățile de resort nu se mai oprește! Susțin acest lucru deoarece, de data aceasta, din ce în ce mai mulți crescători de porci acuză că au fost anunțați de autoritățile din domeniu asupra faptului că nu vor primi despăgubirile aferente pentru animalele lor ucise de către autorități din cauza virusului pestei porcine africane! Astfel, acum două zile, mai mulți crescători particulari de porci au anunțat că au primit câte un document de la autoritățile competente în care scrie negru pe alb că NU vor primi niciun ban pentru animalele care le-au fost sacrificate tot de către acestea, deși ministrul agriculturii trâmbițase public cu totul altceva! (...) Reprezentanții DSVSA-urilor județene declară, mai nou, că despăgubirile NU se pot acorda în situația în care proprietarii porcilor sacrificați NU au un cod de exploatație! Domnul Daea spune că nu știe despre așa ceva, iar proprietarii afectați susțin, în mod logic, că nu i-a anunțat nimeni până acum că trebuiau să-și înregistreze undeva porcii, înainte ca aceștia să fie sacrificați, pentru a putea obține un astfel de cod! Cu alte cuvinte, domnul Daea una spune la televizor și alta face când vine vorba de decizii și, în special, de bani! În plus, același domn Daea, când este prins public cu minciuna, aruncă vina ba pe ANSVSA, ba pe oricine îi mai iese în cale, ba susține că nu știa nimic despre asemenea cerințe, cum este cazul acestui cod de exploatație!”, a scris Boroianu în declarația sa politică.

Într-o intervenție la Realitatea TV, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că nu ştie nimic despre codul de exploatație, dar că oricum nu are relevanţă: „E literă de lege şi trebuie respectată de toţi. Comisia formată din patru persoane, când ajunge în gospodăria respectivă, se şi întocmesc actele, în prezenţa proprietarului. Se transmit la ANSVSA, apoi se transmit banii in funcţie de calculele celor de la faţa locului. Dacă e o neclaritate, se poate discuta la ANSVSA”, a declarat Petre Daea. Ministrul Agriculturii a garantat că situația se va rezolva și păgubiții își vor primi banii.

Întrebat dacă are ceva să îşi reproşeze faţă de managementul situaţiei pestei porcine în România, Petre Daea a afirmat luni, 8 octombrie 2018, că singurul reproş este legat de faptul că nu s-au găsit soluţiile tehnice pentru eradicarea acestui virus, cu ajutorul unui vaccin sau medicament.

„Îmi reproşez că noi şi alte state nu putem să punem stavilă unei asemenea molime. Nu reuşim pentru că nu am găsit soluţiile tehnice să avem un vaccin sau să avem un medicament ca să putem scoate din suferinţă animalele. Din nefericire, nu am reuşit la această dată în cercetarea lumii să găsim soluţiile pe care le merităm să le avem în condiţiile în care este un asemenea virus, iată, este împânzit în Europa şi nu numai. Fermierii vor primi despăgubirile pe care trebuie să le primească. Acestea au şi fost date, cum este Carniprod, pentru animalele care au fost sacrificate. Facem multe lucruri bune în zootehnie pe care o să vi le spun la timpul potrivit. Zootehnizarea ţării este o prioritate pentru noi. Vreau să înţelegeţi că vorbiţi cu un agronom care are o viaţă întreagă în acest domeniu”, a spus Daea.

Interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane (PPA), iar autorităţile nu au ştiut ce să facă, a susţinut, în cadrul aceluiași forum de specialitate, Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

„Din păcate, interesele politice s-au amestecat în problema pestei porcine africane. E adevărat că această pestă este mortală pentru animale, dar pe noi, oamenii, nu ne afectează. Uneori îmi vine să sparg televizorul atunci când se spun lucruri care induc oamenii în eroare. Cu câteva măsuri se poate rezolva problema. Ce nu a recunoscut nimeni? Dacă vă întreb azi care este populaţia României, nimeni nu o ştie să spună exact, iar asta se întâmplă şi la porci. Din statistica ANSVSA, noi ştiam că populaţia de porci este în jur de 800.000 de capete, iar acum ne-am trezit că avem 1,2 milioane de crescători porci şi, cumulat, am ajuns la vreo două milioane de porci. A doua problemă este că nu am ştiut să luăm măsuri clare de a început, prin acordarea despăgubirilor şi prin crotalierea porcilor. Părerea mea este că, în cazul pestei porcine africane, ANSVSA nu a ştiut ce să facă şi nu acuz pe nimeni”, a afirmat Rădulescu.

În vederea simplificării şi eficientizării procedurii de înregistrare şi identificare a solicitanţilor care accesează măsuri reglementate de Politica Agricolă Comună (PAC), a fost reglementată reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI. Acesta este parte a Sistemului Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi element comun cu aplicaţiile aferente măsurilor de piaţă, cotei de lapte, comerţului exterior cu produse agricole şi promovării acestora pe piaţa internă şi în ţări terţe, ajutoarelor de stat, măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR).

RUI se realizează în format electronic de către APIA ca o aplicaţie informatică unitară şi va fi gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. RUI preia integral datele existente în Registrul fermelor, în aplicaţiile aferente măsurilor reglementate de PAC.

Atribuirea de către APIA a Codului unic de identificare în RUI este o condiţie necesară pentru accesarea măsurilor de sprijin şi se face o singură dată, pentru fiecare solicitant. Codul unic de identificare nu se acordă pentru puncte de lucru şi/sau sucursale (în cazul persoanelor juridice).

Conform celor mai recente date ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează în prezent în 240 de localităţi, din 13 judeţe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 80 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 343.662 de porci afectaţi de boală, valoarea despăgubirilor depăşind 64 de milioane de lei pentru 5.916 proprietari, iar până la data de 4 octombrie 2018 au fost stinse cinci focare în judeţul Satu Mare.

Publicat în Ultimele noutati

În județul Ialomița, din totalul de 2.400 de gospodării afectate de pesta porcină africană (PPA), nu mai puțin de 2.200 au primit deja despăgubiri, grație comisiei de specialitate, a anunțat marți, 2 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Suntem în acest dispozitiv cu toți cei care sunt prevăzuți în lege. Este o comisie care se constituie din (...) reprezentanți ai Prefecturii, ai Direcției Agricole Județene, cei ai DSVSA, în fața proprietarului. Am văzut la Ialomița o treabă ordonată. M-am uitat pe situație de dimineață. Din 2.400 de gospodării care au fost afectate, 2.200 deja au primit banii. Asta înseamnă că acele comisii au lucrat operativ și pierderea de timp a fost eliminată în cazul acestui județ”, a menționat ministrul Agriculturii într-o conferință de presă ad-hoc ocazionată de repornirea staţiei de pompare Jilav,a din cadrul amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani, sistem ce nu a mai funcţionat de 13 ani. „O situație mai grea am văzut la Tulcea. Încă sunt multe documente de făcut acolo și trebuie făcute pentru a se respecta, pe de-o parte, termenul legal și, în același timp, să se onoreze dreptul pe care îl are păgubașul respectiv, cel care a pierdut porcul, din cauza acestei boli”.

Conform spuselor oficialului guvernamental, se va continua cu acordarea despăgubirilor, anunţând că din cele peste 6.000 de dosare procesate până în prezent la nivel de țară, au fost plătiţi banii pentru mai bine de 5.000 de dosare.

„Din evaluările noastre, până la această dată s-au plătit 12 milioane de euro, adică 54 de milioane de lei, dacă fac calculul bine, dar aceste documente se fac încontinuu, cu mai mare uşurinţă la gospodării, pentru că ai terminat dacă a avut un porc, doi, i-ai făcut documentele respective, dar la societăţile comerciale până nu se termină sacrificarea, uciderea efectivelor în întregime, nu poţi să faci documentaţia cuvenită”, a explicat ministrul Agriculturii.

Totodată, Daea a precizat că a început repopularea cu porci a gospodăriilor afectate de pesta porcină africană (PPA) în satul Olosig din judeţul Bihor, subliniind că „nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei”.

„La ora actuală e o veste bună, pentru că mi-au dat telefon cei de la Bihor că în satul Olosig și la Crestur acum se repopulează gospodăriile care au fost afectate, contaminate cu acest virus (n.r. - pesta porcină africană). S-a trecut la etapa a doua, de populare cu porci-santinelă. Am discutat şi cu producătorul respectiv, cu crescătorul de animale, şi era bucuros că el nu mai credea că se reia această activitate. Aş vrea să profit de acest moment să vă spun dumneavoastră şi ţării întregi că nu ne oprim cu creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei. În aceste gospodării, două dintre ele, (...) în Olosig, pentru că acolo focarele s-au stins, este o procedură pe care trebuie să o respectăm. Vom vedea dacă avem succes în zona respectivă, pentru că n-are cum să ştie cineva ce explozie va fi la acest virus. Sperăm ca lucrurile să fie bune”, a menționat oficialul guvernamental.

Șeful MADR a adăugat că miercuri, 3 octombrie 2018, va merge la Bruxelles în vederea obţinerii unui sprijin concret pentru România, în cazul PPA.

„Ştiţi că a fost aici comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, care a văzut situaţia la faţa locului şi a analizat în prezenţa autorităţilor statului care e situaţia din România. Iată că mâine mă duc la Bruxelles pentru a prinde concret un sprijin pentru România în această direcţie. Sprijinul acesta se discută din punct de vedere tehnic acum, când vorbim noi, la Ministerul Agriculturii, unde este o videoconferinţă cu experţii de la UE. Când vin de acolo, o să vă dau date exacte”, a afirmat Petre Daea.

Întrebat dacă până în prezent au venit bani de la UE pentru combaterea PPA, şeful MADR a răspuns: „Sigur că da, pentru că, prin programul de eradicare a bolilor pe care îl gestionează ANSVSA, 75% din acele sume care s-au pus la dispoziţie sunt de la Uniunea Europeană”.

„Noi dorim să solicităm în plus sume pentru a aşeza lucrurile într-un vad normal şi a stăpâni această molimă, ajutând evident fermierii. Iată, primul fermier care a fost la Tulcea, care a avut primul necaz, a primit banii respectivi. M-am uitat în situaţie, undeva la 4,8 milioane de euro ca despăgubire. Este un efort al statului”, a adăugat Daea.

Datele date publicității joi, 27 septembrie 2018, relevau că PPA evoluează în 233 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 952 de focare (dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 72 de cazuri la mistreţi, fiind eliminaţi 323.754 de porci afectaţi de boală.

Potrivit datelor Eurostat, valabile la finele lunii iulie 2018, numai în primele patru luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut cu 30% faţă de anul precedent, ajungând la peste 140 de milioane de euro în aprilie 2018. Anul trecut, românii au mâncat carne de porc din străinătate de 475 de milioane de euro.

Publicat în România Agricolă

În contextul în care studiile de specialitate ale Oficiului Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice (OJSPA) Tulcea au fost realizate anterior programului naţional prin care acestea se efectuează gratuit, primăriile din Baia, Dorobanţu, Niculiţel şi Topolog din judeţul Tulcea au datorii istorice totale de 100.000 de lei către instituția citată, a precizat directorul instituției, Florin Beidaut, luni, 24 septembrie 2018, în timpul Colegiului prefectural.

„În urma discuţiilor purtate cu ministerul (n.r. - Ministerul Agriculturii) s-a stabilit că aceste studii nu sunt plătite prin program, iar noi am constatat că primăriile nu şi-au prevăzut sume în bugetul local pentru plata acestor studii”, a precizat șeful OJSPA.

Acesta a mai adăugat că în cadrul programului guvernamental au fost realizate 36 de studii pedologice, iar în lucru sunt alte trei studii.

„Avem în lucru studii la Sulina, Cerna, Ciucurova şi Beştepe, pe o suprafaţă totală de 7.401 hectare. Acestea au fost efectuate în proporţie de 80%”, a declarat Beidaut.

Alte studii realizate de OJSPA au fost efectuate în baza fondurilor europene, instituţia încasând astfel 213.458 de lei.

„Deşi obligativitatea realizării studiilor există din anul 2013, şapte unităţi administrativ-teritoriale, Ciucurova, Dăeni, Nalbant, Valea Teilor, Sarichioi, Văcăreni şi municipiul Tulcea nu au prezentat nici până acum documentaţia necesară realizării studiilor”, a mai spus oficialul OJSPA Tulcea.

Instituţie subordonată Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, OJSPA are drept obiect de activitate elaborarea de studii pedologice şi agrochimice. Printre acestea se află şi studii care stau la baza încadrării terenurilor agricole în clase de calitate în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale ale contribuabililor pe teritorii administrative şi nivel de deţinător.

Ministerul Agriculturii decidea cu ceva timp în urmă ca primăriile să realizeze studiile pedologice
doar cu oficiile de specialitate din subordine. Astfel, subvenţiile plătite prin Agenţiile pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) ar trebui să se dea doar dacă există studii pedologice şi agrochimice actualizate o dată la patru ani.

Legislația care reglementează aceste activități cuprinde, printre altele, Ordinul nr. 278/2011 privind aprobarea Programului național privind realizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conținut pentru studiile pedologice și agrochimice elaborate în vederea realizării și reactualizării periodice a Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și a realizării Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km și bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea și reactualizarea Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și a Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km și a bazelor de date aferente, a Normelor de conținut privind realizarea Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km și a Bazei de date aferente rețelei de profile 8x8 km, precum și realizarea bazei de date la nivel național aferente Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și a Modului de finanțare a Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km, precum și a bazelor de date aferente, Ordinul nr. 125/2017 pentru aprobarea Procedurii privind recepția studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, Ordinul nr. 234/2017 pentru modificarea și completarea Procedurii privind recepția studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 125/2017, Legea nr. 444/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură, respectiv Ordonanța de urgență nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură.

Potrivit Art. 1 al Ordinului nr. 278/2011, se aprobă Programul național privind realizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, care cuprinde Programul privind elaborarea de studii pedologice și agrochimice pentru perioada 2012-2021 și Programul de repartiție a fondurilor pentru realizarea/reactualizarea Sistemului județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului național de monitoring al calității solului în rețeaua de profile 8x8 km, precum și a bazelor de date aferente, în perioada 2012-2021, prevăzute în anexele nr. 1 și 2. La punctul 2 al aceluiași articol se precizează că, anual, odată cu adoptarea legii bugetului de stat, se aprobă suprafețele și sumele aferente execuției programului stabilit în anexele nr. 1 și 2 ale actului normativ citat.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 3