vanzare teren - REVISTA FERMIERULUI

Din cauză că fermierii nu se înţeleg asupra plafonării suprafeţei la vânzare, proiectul Legii vânzării terenurilor este blocat în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, potrivit afirmațiilor făcute marți, 15 octombrie 2019, de Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Este adevărat că se vinde teren, se vinde către străini, dar hai să vedem şi în momentul de faţă, că tot s-a vorbit despre Parlament, despre Comisia de agricultură. Într-adevăr, Legea vânzării terenurilor stă în Comisia de agricultură pentru că, în ultimele discuţii, nu s-au înţeles organizaţiile profesionale cu Parlamentul, cu ministerul, referitor la o plafonare la vânzare a suprafeţei. Aici stă toată discuţia. În rest, s-au înţeles pentru toate chestiunile care erau divergente. Şi au ajuns la plafonare. Marii fermierii îşi doresc, în continuare, să poată cumpăra teren mai mult, micii fermieri îşi doresc o plafonare pentru că nu au posibilitate să cumpere teren, aşa o suprafaţă mare, şi ajungem la a avea un conflict între fermieri, ceea ce nu este de dorit”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Naţionale „Pro Agro”, Ionel Arion, a spus că, în unele comune, s-a ajuns la situaţia ca jumătate din terenul agricol din respectiva localitatea să fie cumpărat de un cetăţean din altă ţară.

„Astăzi, în România, sunt persoane care deţin jumătate dintr-o comună. O comună are între 3 000 şi 4 500 de hectare. Este imposibil să faci acolo un business ca orice om de afaceri te-ai duce, din moment ce jumătate din acea comună este deţinută de o persoană, iar acea persoană nu este român, este o familie din Danemarca, din Olanda, din Arabia Saudită, de unde vreţi dumneavoastră”, a spus Ionel Arion.

Luna decembrie 2019, decisivă

Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, preciza, nu demult, într-un interviu, că modificările aduse Legii 17/2014 se află pe masa membrilor comisiei pe care o conduce de mai bine de patru săptămâni.

Situația este însă una de stagnare, în condițiile în care ambițiile politice și-au spus cuvântul prin subiectul plafonării achiziției suprafețelor de teren (500 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 1 000 ha în cazul societăților).

Chiar și așa, Alexandru Stănescu are încredere că actul normativ va fi aprobat până în luna decembrie.

La sfârșitul anului 2019, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422 000 de hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri.

Cu privire la țara de provenienţă a cumpărătorilor, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane.

Publicat în Piata agricola

Potrivit Agerpres, la finele anului trecut, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din punctul de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane etc.

În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi a finalizării procedurii parlamentare.

România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţa arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).

Publicat în Știri interne

Prim-ministrul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, a declarat în cadrul întâlnirii de lucru cu reprezentanți ai sectorului vegetal, eveniment care face parte din seria „În dialog cu agricultorii și fermierii” și la care recunoaște că „s-a autoinvitat”, că preferă mai degrabă acte normative care să susțină arendarea în detrimentul comercializării terenurilor agricole și face apel la dezvoltarea unei legislații naționale mult mai restrictive cu vânzarea acestor suprafețe arabile.

Foto credit: LAPAR

Potrivit spuselor sale, terenul agricol nu reprezintă pentru domnia sa doar un capital circulant la nivel UE, ci un patrimoniu care trebuie să beneficieze de facilități de comasare.

„Eu cred că trebuie să avem o legislație națională, una mult mai restrictivă cu achizițiile de terenuri. Eu cred că trebuie să favorizăm prin legislație mai degrabă arendarea terenurilor decât comercializarea terenurilor. Trebuie să avem facilități pentru comasare, pentru a face ferme viabile, dar dincolo de asta, cred că trebuie să fim foarte restrictivi. Eu am mai spus-o public: pentru mine, terenul agricol nu este doar un capital care trebuie să circule după regulile europene, conform celorlalte mărfuri, terenul agricol este și un patrimoniu”, a recunoscut Cioloș joi, 4 august 2016, în fața fermierilor membri ai LAPAR.

În cadrul declarațiilor de presă de după eveniment, premierul a făcut apel inclusiv la conștiința și implicarea onestă edililor locali, acuzați voalat de prim-ministru că unii dintre ei facilitează comerțul cu terenuri.

„Așa cum fac și alte state membre, respectând regulamentele europene, vreau să venim cu un cadru mult mai clar și mai restrictiv în ceea ce privește comercializarea terenurilor, restrictiv pentru cei care vor să facă speculă cu terenul agricol și condiții mult mai favorabile pentru cei care vor să îl folosească pentru dezvoltare locală la nivelul comunităților. Pentru asta nu este suficientă legislația, nu sunt suficiente instituțiile, este nevoie și de implicarea onestă a autorităților locale și a primarilor. Sunt multe cazuri când comasări mai mult sau mai puțin artificiale sunt făcute la nivelul primarilor și ei facilitează apoi comercializarea acestor terenuri către străini. Cred că, în primul rând, avem nevoie de colaborarea primarilor, care ei ar trebui să fie primii care să-și dorească o dezvoltare locală. Sigur, este important ca terenurile să fie cultivate, dar cred că trebuie să creăm condițiile pentru ca terenurile să fie cultivate în primul rând de localnici. Resurse financiare sunt acum și prin programele de finanțare europene. Trebuie să creăm și legislația care să permită lucru acesta”, a mai precizat șeful Executivului tehnocrat la Conacul Stolnicului Cantacuzino.

2015: Aproape 130.000 de oferte de vânzare de teren arabil înregistrate

Potrivit datelor deținute de Ministerul Agriculturii, în cursul anului 2015 au fost înregistrate 127.029 oferte de vânzare, au fost emise 43.384 avize finale și avize negative și au fost emise de către primării 81.122 adeverințe. Cererile de afișare a ofertelor de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan au fost formulate de 139.242 persoane fizice, respectiv 10.208 persoane juridice.

Totodată, în funcție de numărul de dosare înregistrate având ca obiect cereri de afișare a ofertelor de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan și în funcție de suprafața de teren menționată în aceste oferte, cele mai active trei județe sunt: Arad (2014 – 3.347 oferte pentru suprafața de 3.548 ha; 2015 – 2.894 oferte pentru suprafața de 11.654 ha), Călărași (2014 – 2.628 oferte pentru suprafața de 2.894 ha; 2015 – 8.957 oferte pentru suprafața de 8.957 ha) și Timiș (2014 – 3.587 oferte pentru suprafața de 6.425 ha; 2015 – 11.298 oferte pentru suprafața de 16.262 ha).

Prin intrarea în vigoare a Legii 17/2014 au fost instituite unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan realizându-se cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil și a dreptului de preemțiune.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista