Afişez elemetele după tag: viorica dancila - REVISTA FERMIERULUI

Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu și Mircea Coșea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A., a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), joi, 7 noiembrie 2019, prin intermediul unui comunicat de presă.

Aceasta în condițiile în care unul dintre aceștia afirma, nu demult, că ideea care stă la baza proiectelor de deschidere a magazinelor Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea” este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, fără însă a preciza presei că sunt probleme de genul celei semnalate joi.

„Acest magazin (n.r. - supermarketul Casei de Comerț Unirea, deschis luni, 14 octombrie 2019) este începutul unui proiect de o anvergură extraordinar de importantă. Este un proiect de natură macroeconomică, această creştere de venituri de vreo doi ani, de salarii şi pensii, a crescut foarte mult cererea pentru produse agroalimentare, pentru alimente, şi balanţa comercială s-a deteriorat, deci importam prea mult. Ideea care stă la baza acestui proiect este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, care duce la încurajarea producătorilor şi care duce, până la urmă, la înfiinţarea unei astfel de unităţi pe care sperăm să le frecventeze cât mai multă populaţie. Sunt produse strict româneşti şi asta ce înseamnă: calitate şi preţ competitiv. Aş vrea ca această deschidere de magazin să fie inclusă într-un cadru mai larg de politici de echilibrare a balanţei comerciale”, afirma Coşea.

Conform documentului citat, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a avut o întâlnire cu membrii Consiliului de Administrație al Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A., ca urmare a solicitării acestora, în data de 7 noiembrie 2019.

„Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus Corpului de control al ministrului efectuarea unei verificări de fond asupra întregii activități a Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A.”, potrivit sursei citate. „Această situație de fapt nu va influența sub nicio formă determinarea noii conduceri a Ministerului de a face politici publice prin care să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare românești și sănătoase”.

Cu mai puțin de 24 de ore înainte, întrebat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă de la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ocazionată de preluarea mandatului de ministru de către Nechita-Adrian Oros, dacă va continua proiectul Casei de Comerț Unirea, premierul în exercițiu, Ludovic Orban, a replicat că vremea Gostat-urilor a trecut.

El a adăugat că România trebuie să asigure condiţii egale de acces la piaţă pentru producătorii autohtoni.

„Vremea Gostat-urilor a trecut. Sigur că pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă şi asupra acestui lucru noi am fost susţinătorii unui proiect legislativ care sperăm să fie pus în practică, de altfel este şi unul dintre punctele care există în programul de guvernare, dar sincer cred că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de a sigura accesul la piaţă pentru producătorii autohtoni şi, dacă aceste reguli sunt respectate, nu mai este nevoie să refacem gostaturile de odinioară”, a mărturisit premierul, miercuri, 6 noiembrie 2019.

„Evaluare a impactului socio-economic”

Pentru că subiectul Casei de Comerț Unirea continua să fie unul care genera întrebări din partea gazetarilor prezenți la conferința de presă de la MADR, Oros a adăugat că toate programele de sprijin aflate în derulare, care sunt bugetate, aprobate prin legi şi notificate la Comisia Europeană vor fi continuate.

Bineînțeles, oficialul ministerului de resort avea în vedere, în principal, programul Tomata, cel de finanțare a cultivatorilor de usturoi și altele.

„Toate programele de sprijin aflate în derulare, care sunt bugetate şi care sunt aprobate prin legi şi notificate la Comisie vor fi continuate. Anul acesta ar fi al treilea an pentru fiecare dintre aceste programe, vom face o evaluare a impactului socio-economic a acestor scheme de ajutor, iar acolo unde vom constata că impactul este negativ o să le schimbăm cu ceva mai bun. Nu vom renunţa, pur şi simplu, la un domeniu sau la un sector de activitate care considerăm că are nevoie de ajutor şi că poate deveni competitiv. Dacă programul de susţinere a cultivatorilor de tomate sau a legumicultorilor s-a considerat la un moment dat că trebuie susţinut, că trebuie să fie o prioritate a Ministerului Agriculturii, vom decide exact acelaşi lucru, iar dacă nu sunt bune, vom veni cu ceva mai bun, dar le vom continua”, a spus Oros.

Europarlamentarul S&D Carmen Avram a urmărit cu atenție declarațiile tandemului Orban-Oros și, pe pagina sa de socializare, aceasta a atacat dur comentariile celor doi. În viziunea sa, Casa de Comerț Unirea este, cităm: „Unul dintre cele mai bune lucruri care s-au făcut pentru amărâtul ăsta de mic fermier român”.

„Domnule Ministru român al Agriculturii, la «impactul economic şi social» asupra cărei țări şi la binele fermierilor din care stat v-ați gândit, mai exact, când ați decis că trebuie închisă Casa de Comerț Unirea? La România, sigur nu! Căci această casă de comerț e unul dintre cele mai bune lucruri care s-au făcut pentru amărâtul ăsta de mic fermier român, care-şi aruncă toată munca la gunoi, după ce s-a umilit zadarnic pe la hipermarketuri, ca să-i vândă produsele, după ce a muncit pe brânci, zi şi noapte, ca să scoată o recoltă, după ce s-a împrumutat pe la bănci care i-au luat şi şuba, şi liniştea, şi pielea, ca să pună şi el o sămânță în pământ, ca să facă şi el, lacomul, o fărâmă de profit, ca să-şi trimită şi el, visătorul, copiii la scoală. V-a rămas pe undeva un pic de dragoste de România? Un pic?”, scrie eurodeputata pe pagina sa de Facebook.

Oficial, Casa Română de Comerț Agroalimentar avea misiunea declarată să identifice resursele și mecanismele comerciale existente, să asigure și să dezvolte verigile organizaționale și logistice lipsă pentru a le maximiza randamentul, dar și să găsească și să realizeze formule noi de integrare în circuitul comercial organizat și fiscalizat al acelor capacități de producție, procesare, depozitare mici sau marginalizate, insuficient sau deloc valorificate în prezent.

Executivul condus de Viorica Dăncilă informa miercuri, 24 aprilie 2019, că a emis o hotărâre privind aprobarea unei sume alocate pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului (HG) 933/2018 privind înființarea Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea”- SA.

sursa: Surse și Resurse, Agerpres, MADR

foto credit: Casa de Comerț Unirea

Publicat în Știri interne

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

În ciuda practicilor obișnuite din plen, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari. Doar patru dintre ei au votat împotrivă.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, actualul guvern continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2 din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situații, sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece, pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

„După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva, te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă, pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

La finele ședinței din Parlament de joi, Viorica Dăncilă a declarat: „Plecăm cu datoria împlinită. Ne dorim să plecăm, să lăsăm un nou guvern cu un program de guvernare”.

Publicat în Eveniment

Miercuri, 2 octombrie 2019, executivul de la București a consfințit ca, din data de 16 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să poată acorda un avans din subvenții, în baza Hotărârii privind cuantumul plăţilor pe suprafaţă şi a plafonului pentru sprijinul cuplat la ovine/caprine.

Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, plăţile prevăzute în actul normativ se acordă conform prevederilor OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, prin această Hotărâre au fost aprobate cuantumurile pentru plăţile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,6082 euro/hectar), plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare, inclusiv (5 euro/hectar) şi peste 5 hectare şi până la 30 hectare, inclusiv (48,7127 euro/hectar), plata pentru înverzire (59,3201 euro/hectar) şi plata pentru tinerii fermieri (31,2477 euro/hectar).

„Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate”, precizează sursa citată.

Actul normativ prevede, pe de altă parte, că pentru speciile ovine/caprine plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 64,3 milioane de euro.

„Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze propriul plan de afaceri şi programul de dezvoltare pe termen scurt, în condiţiile cunoaşterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, menționează oficialitățile.

Sumele necesare pentru aplicarea plăţilor directe în sectorul vegetal şi a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEADR), se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pentru anii 2019 şi 2020.

„Reamintim că acest act normativ are la bază şi Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, prin care mai multe state membre ale UE, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. Astfel, statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013”, precizează Guvernul.

Înainte de ședința de guvern de miercuri, Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, a consfințit că Executivul pe care îl conduce va aproba cuantumul plăților directe din sectorul vegetal și zootehnic, subvenții care vor fi plătite agricultorilor începând cu 16 octombrie, pentru a-i sprijini în perioada de însămânțare a culturilor de toamnă.

„Până la începutul lunii decembrie, suntem pregătiți să achităm fermierilor 1,4 miliarde de euro, sub formă de avans. De asemenea, crescătorii de animale vor beneficia de sprijin. Pentru speciile ovine și caprine, aprobăm astăzi plățile directe într-un cuantum de peste 64 de milioane de euro.
Domnule ministru Daea, vă felicit pentru aceste eforturi și pentru rezultatele obținute”, a precizat liderul PSD.

Publicat în Finantari
Marți, 17 Septembrie 2019 19:45

Zeci de milioane de lei pentru apicultori

Marți, 17 septembrie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunţat că Executivul de la București va acorda un sprijin financiar în limita a 37 de milioane de lei pentru apicultorii afectaţi de fenomene hidrometeorologice nefavorabile, din perioada martie - mai 2019.

„Luăm astăzi încă o măsură pentru sprijinirea agricultorilor români aflaţi constant în atenţia Guvernului, având în vedere şi contribuţia importantă adusă de acest sector la creşterea economiei. Astfel, acordăm un ajutor financiar în limita a 37 de milioane de lei pentru apicultorii afectaţi de fenomene hidrometeorologice nefavorabile, din perioada martie - mai 2019”, a declarat șeful Guvernului.

Dăncilă a mai adăugat că banii sunt prevăzuţi în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), iar apicultorii au timp până la sfârşitul lunii octombrie să depună actele necesare obţinerii sprijinului guvernamental.

Publicat în Finantari

Produsele alimentare de înaltă calitate, mai exact cele montane, ecologice și tradiționale vor avea TVA de 5%, în loc de 9%, ca urmare a deciziei Executivului de la București de marți, 14 mai 2019.

Potrivit anunțului făcut în deschiderea ședinței de Guvern de premierul României, Viorica Dăncilă, prin diminuarea cotei TVA pe întreg lanțul de distribuție, statul contribuie la reducerea prețului produselor de înaltă calitate și, astfel, oamenii sunt încurajați să consume alimente sănătoase.

„Avem în vedere creșterea accesului românilor la produse sănătoase, de înaltă calitate, tot mai căutate pe piața alimentară. Vom reduce Taxa pe valoarea adăugată de la 9% la 5% pentru livrarea acestor categorii de alimente, respectiv produse montane, ecologice, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a afirmat prim-ministrul Dăncilă.

Nu demult, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc anunțau că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, aceasta fiind o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, consumului şi accesului unei categorii mai mari de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi Guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar, pentru produsele tradiţionale româneşti, cota de TVA să fie de 0%”, se menționa într-un comunicat remis presei.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică în paralel şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii), şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

Publicat în România Agricolă

Potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, de luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării centrului principal de vânzare a peştelui din Tulcea, tranzacţiile înregistrate de Bursa de Peşte au avut o cantitate totală de cinci tone.

„Din câte spuneau, a fost vorba de cinci tone pe oferta de astăzi (n.r. - a bursei de peşte). În continuare, cei care au primit această sarcină, cei de la Casa de comerţ «Unirea», au drumul deschis. (...) În perioada de prohibiţie, ne liniştim cu toţii”, a precizat ministrul de resort.

Reprezentantul guvernului a mai vorbit de importanţa respectării prohibiţiei generale a pescuitului, care va începe în 11 aprilie a.c.

„Perioada de prohibiţie e sfântă şi trebuie să fie sfântă în domeniul pisciculturii. Când ai atacat peştele în prohibiţie, ai afectat perspectiva sectorului. Şi vă dau un calcul: dacă iei din apă un crap cu un kilogram de icre în pântece, ataci perspectiva a 40 de tone de peşte”, a mai spus Daea.

Ministrul Agriculturii şi-a exprimat speranţa ca pescarii să acceseze fondurile europene şi dorinţa ca în perioada de programare 2021-2027 pescarii din România să primească sprijin.

La recomandarea premierului, ministrul Petre Daea urmează să înfiinţeze un grup de lucru care va analiza problemele prezentate luni de pescarii din Delta Dunării. Printre acestea se află reducerea zonelor de reproducere naturală a peştilor, accentuarea fenomenului natural de colmatare din Deltă, lipsa subvenţiilor pentru pescari, creşterea populaţiilor de păsări ihtiofage şi sistemul dificil de autorizare a pescarilor.

„Pentru a face ceva pentru români trebuie să existe consens. Să nu uităm că o lege pentru acvacultură este contestată de dl preşedinte Iohannis. (...) Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu această contestaţie. Dar ca prim-ministru, voi iniţia formarea acelui grup de lucru. Sunt convinsă că nu putem răspunde la toate problemele o dată, dar trebuie să facem paşi importanţi, dacă vrem să-i ajutăm pe pescari, pe oamenii din Deltă. Şi eu, la fel ca dl ministru Daea, la fel ca dl preşedinte Teodorescu (n.r. - preşedintele Consiliului Judeţean), sunt determinată să facem aceşti paşi”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi oficiali guvernamentali au inaugurat luni Bursa de Peşte din Tulcea şi sediul Poliţiei de Frontieră din oraşul Isaccea, şi au vizitat şantierul de pe malul tulcean al podului peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.

Centrul de vânzare a peştelui din Tulcea, sau Bursa de Peşte, va funcţiona ca entitate a Casei române de comerţ agroalimentar Unirea, entitate înfiinţată la finele anului trecut de Guvernul României.

Proiectul Bursei de Peşte de la Tulcea a fost anunţat în urmă cu peste zece ani de conducerea de la acea vreme a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, însă lucrările de amenajare a obiectivului au început în 2014 şi s-au terminat în anul următor.

În 2016, după recepţia celor trei nave care vor asigura transportul peştelui din Deltă la Tulcea, autorităţile au constatat că obiectivul nu are utilităţi, iar racordarea imobilului de pe malul Dunării la reţelele de apă, canalizare şi energie electrică a fost finalizată în 2017.

Bugetul iniţial al proiectului privind realizarea Bursei de peşte a fost de peste zece milioane de euro, însă suma a scăzut la circa 5 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

Proiectul are ca obiective eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peşte din Delta Dunării, sprijinirea pescarilor ale căror capturi nu sunt primite de cherhanale, precum şi protejarea resursei piscicole.

Proiectul bursei de la Tulcea a fost inclus de către statul român, conform normelor legale europene şi naţionale în vigoare, respectiv HG 678/2015 şi Decizia CE nr. 6.713/06.10.2015, în categoria „proiecte nefuncţionale a căror implementare continuă până la data de 31.03.2019”, potrivit Autorităţii de Management a POPAM.

Publicat în Știri interne

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a optat pentru soluția funcționării Bursei de Pește din Tulcea ca punct de lucru al Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, structură nou-înfiinţată în cadrul ministerului, cu capital integral de stat, orientată către atragerea producătorilor în circuitul economic reglementat și fiscalizat, a declarat premierul Viorica Dăncilă, luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării noii facilități.

Șefa Executivului de la București a adăugat că funcționarea Bursei nou-înființate reprezintă, printre altele, eliminarea speculei de pe piața neagră.

„Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala de unde pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este accentul pus pe adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive. Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor de pește la un preț corect, calitate confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră. Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse pescărești cu adevărat tradiționale, pregătite din pește de proveniență locală. Apreciez eforturile coordonate de echipa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a făcut posibilă operaționalizarea Bursei de Pește de la Tulcea în termenul agreat cu Bruxelles-ul”, a afirmat Dăncilă.

Tot ea a mai spus că Bursa de Pește din Tulcea, așteptată de pescari mai bine de un deceniu, a costat circa șase milioane de euro.

„Bursa de pește din Tulcea este un proiect pe care pescarii îl așteaptă de mai bine de 10 ani. Cu mai bine de un an în urmă, când am preluat responsabilitatea guvernării, împreună cu echipa de miniștri pe care o conduc, proiectul de la Tulcea era unul blocat și puțini mai credeau într-o perspectivă apropiată ca el să devină operațional. Alianța PSD-ALDE s-a angajat să pună în valoare potențialul natural, turistic și economic al Deltei Dunării. Resursa piscicolă bogată din Deltă merită o piață concurențială, cu adevărat funcțională, având în vedere că agricultura și pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30% din populație. Aceste cifre argumentează o dată în plus importanța economică și socială pe care o are noua bursă de pește din Tulcea, un proiect în valoare de aproape șase milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene”, a afirmat prim-ministrul PSD la Tulcea.

În plus, șefa Executivului de la București a precizat că programul va include scheme de ajutor de stat pentru susținerea industriei alimentare de profil și pentru acvacultură.

„Avem o viziune integrată cu privire la dezvoltarea acestei zone. Mă bucur să anunț astăzi, la Tulcea, un nou program guvernamental pentru revitalizarea sectorului piscicol, menit să sprijine familiile de pescari şi să încurajeze prelucrarea produselor. Programul guvernamental va include scheme de ajutor de stat pentru acvacultură şi pentru susținerea industriei alimentare de profil”, a completat prim-ministrul.

Nu în ultimul rând, ea l-a rugat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, să formeze de urgență un grup de lucru „în care să fie implicați oamenii care locuiesc aici, pentru că soluțiile trebuie să se plieze pe realitatea existentă, pentru a avea impactul dorit”.

Avanpremieră

Cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388, vineri, 5 aprilie 2018, Liviu Dragnea, președintele partidului de guvernământ, spunea că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț. În plus, ca preambul, acesta anunța că Bursa de Pește era preluată sub umbrela „Unirea” de la ANPA.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni nu vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care avea să fie creat un mecanism naţional care va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, cât şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, nota MADR.

Viorica Dăncilă a fost prezentă, luni, 8 aprilie 2019, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la inaugurarea oficială a Bursei de Peşte din Tulcea, obiectiv de investiţii finanțat din Fondul European pentru Pescuit.

Până la ora închiderii ediției, biroul de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a transmis nicio informație despre evenimentul de la Tulcea, Biroul de presă al Guvernului fiind singurul care a transmis informații și fotografii despre inaugurare.

Publicat în Știri interne

Indiferent de viziunea pe care premierul Viorica Dăncilă o are asupra membrilor cabinetului său, în ceea ce-l privește pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Liviu Dragnea, președintele PSD, își dorește ca șeful MADR să fie „în picioare și valid, să poată să funcționeze”, a precizat acesta cu ocazia unei vizite efectuate la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

„Aici doamna prim-ministru trebuie să ia o decizie. Este apanajul dumneaei, vrea să-l mențină, nu vrea să-l mențină (n.r. - pe ministrul Justiției, Tudorel Toader), pe mine mă interesează ca Petre Daea să fie în picioare și valid, să poată să funcționeze, că are o grămadă de lucruri de dus la capăt și să nu care cumva să te gândești să pleci, că ai treabă!”, i-a recomandat cu căldură Liviu Dragnea prietenului său de la Agricultură.

Șeful partidului de guvernământ îi recunoaște meritele lui Daea și l-a anunțat pe această cale că mai are mult de lucru la Ministerul Agriculturii.

„În continuare, pentru mine, dumneata ești cel mai bun ministru din Guvern, dar d-aia (n.r. - ironie la adresa numele său, Daea) o să și primești mai mult de lucru”, a continuat Dragnea.

Cu doar 24 de ore înainte, aflat în comuna Băneasa, județul Giurgiu, la o fermă de producție de sparanghel, Daea răspundea unei întrebări a jurnaliștilor privind demersurile făcute de acesta ulterior solicitării premierului Dăncilă de a anula ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine de pe teritoriul României.

„Evident, prin analiză foarte exactă, într-o componență mai largă instituțională, în așa fel încât să fie interpretat corect în practică și să fie posibil de aplicat de către fiecare gospodărie în parte. O facem cu mare atenție și cu un mare interes pentru creșterea efectivelor de animale în România. De altfel, este un obiectiv important al Guvernului, anume acela de a zootehniza țara”, a afirmat ministrul de resort.

Nu cu mult timp în urmă, prim-ministrul Dăncilă îi solicita public ministrului Agriculturii, Petre Daea, să anuleze un ordin care vizează crescătorii de porci. Măsura ar afecta micii crescători, în contextul în care România a fost puternic afectată de pesta porcină africană.

„Domnule ministru (...) o să vă rog să reveniți rapid asupra Ordinului pe care l-aţi dat în legătură cu stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României”, i-a transmis premierul ministrului agriculturii în deschiderea ședinței de guvern de vineri, 29 martie 2019. „Eu cred că trebuie să avem grijă de oamenii care au ferme mici şi să-i încurajăm. Vă rog să anulați ordinul şi să revenim la ce aveam înainte, şi bineînțeles vom face o analiză referitor la acest aspect”.

Ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României a fost adoptat pe 18 martie a.c.

Prin acest ordin, se stabilesc dimensiunile pentru exploataţiile de creştere a suinelor pe teritoriul României. Astfel, ferma de suine de subzistenţă este definită drept exploataţia agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg și aceasta este singura pentru care nu este nevoie de înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului.

Practic, oricine are mai mult de cinci porci trebuie să se înregistreze la Registrul Comerţului, în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi la autoritățile sanitar-veterinare.

Publicat în Știri interne

În ședința Executivului de la București de miercuri, 3 aprilie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că au intrat în conturile României aproximativ 125 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, precum și că fermierii își vor primi subvențiile la timp.

„(...) Continuăm să oferim fermierilor subvențiile la timp. Chiar astăzi au intrat în conturile României aproximativ 125 de milioane de euro de la Uniunea Europeană”, a afirmat șeful Guvernului României.

Ea a mai precizat că potrivit informațiilor furnizate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, față de aceeași dată a anului trecut, au fost depuse cu peste 16.000 de cereri unice de plată mai multe.

„Ministrul Agriculturii, domnul Petre Daea, m-a informat că procesul de depunere a cererilor unice de plată decurge conform calendarului. Până la această dată, au depus cereri peste 340.000 de fermieri, cu 16.150 mai mulți decât anul trecut. Este un semn bun, care arată că măsurile luate de Guvernul României sunt apreciate de fermieri, fapt ce ne dă încredere că și acest an va fi un an bun pentru agricultură”, a continuat premierul.

Dăncilă salută totodată decizia luată de Comisia pentru agricultură din Parlamentul European (AGRI) de eliminare a plafonării obligatorii a subvențiilor.

„Soluția adoptată, pe care România a susținut-o puternic, aduce avantaje atât marilor fermieri, cât și fermierilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană”.

Crescătorii de porci și apicultorii, vizați de două acte normative

„Avem pe ordinea de zi două acte normative prin care sprijinim și în acest an fermierii și apicultorii”, și-a continuat discursul premierul Viorica Dăncilă.

„Vom continua programul început de Guvern în cursul anului trecut pentru susținerea crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc. Alocăm în acest an 4,6 milioane de lei, fonduri prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii. (...) De asemenea, vom continua într-o formă simplificată Programul național destinat apicultorilor, pentru care sunt asigurate 33,4 milioane de lei, bani proveniți în egală măsură din fonduri naționale și europene”, a conchis aceasta.

Vineri, 29 martie 2019, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România, Ioan Fetea, preciza că au existat discuţii la Ministerul Agriculturii referitoare la promovarea unui ajutor de minimis de până la 200.000 de euro care să ajute a înfiinţarea unor staţii de procesare în fiecare judeţ.

„Dacă programul «Mierea în Şcoli» va fi reactivat - şi eu sunt convins că va fi - să avem această capacitate de procesare. Mai mult, prin Programul Naţional Apicol au fost propuneri să se asigure fonduri pentru a dezvolta procesarea, aceste puncte de procesare, atât la ceară, cât şi la miere. Avem nevoie de ele tocmai pentru a promova produsul românesc”, menționa Fetea.

Anul trecut, Guvernul era de acord ca schema de ajutor din programul destinat susţinerii crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa să fie deschisă pentru înscriere pe toată durata acestuia, în perioada 2018-2020.

Publicat în Finantari

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista