Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Legea privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional a fost adoptată pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, de Camera Deputaților.

Potrivit Art. 1, alineatul 1, al PL-x 146/2018, se acordă gratuit pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, miere polifloră, în limita unei cantități de 350 de grame de miere lunar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii 509/2006, în sensul modificării sursei de finanţare, precum şi al stabilirii unor reguli privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Achiziționarea mierii poliflore, transportul și distribuția acesteia la unitățile de învățământ pot fi contractate și de către consiliile județene, respectiv de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București, cu asistența direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Conform alineatului 3 al aceluiași articol, mierea polifloră destinată consumului pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, și va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program.

Miere pentru 1,4 milioane de copii

La mijlocul lunii septembrie 2018, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, preciza că programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă.

„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punct de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame consum de miere. Cred că trebuie să schimbam această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, afirma Daniel Botănoiu, la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia aniversării a 60 de ani de existenţă.

Oficialul guvernamental mai preciza că se lucra încă de pe atunci la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.

„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiiilor noştri”, mai afirma reprezentantul MADR.

Conform datelor Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de 3-4 ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

În vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera Deputaților a adoptat, pe articole, marți, 20 noiembrie 2018, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană (PL-x 134/2018), lege ordinară.

Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană vizează realizarea de investiţii în centre de colectare-prelucrare lână şi piei, centre de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii, centre de colectare şi/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor şi/sau unităţi de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană, înfiinţarea de stâne montane în localităţile din judeţele care au incidenţă asupra zonei montane, precum şi alte investiţii care duc la menţinerea şi dezvoltarea activităţilor din zona montană.

Investiţiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziţie în mod gratuit de către Agenţia Zonei Montane (AZM) şi direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

În zona montană din România trăiesc 3.354.041 locuitori, reprezentând 15,08 la sută din populația țării. Zona montană este marcată de dezavantaje naturale: altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație etc. și dezavantaje structurale, precum: scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoarea nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, spun inițiatorii, este necesară încurajarea investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, precum și o bună aprovizionare a consumatorilor.

Inițiatorii proiectului de lege au fost patru parlamentari PSD, alături de alți peste 100 de co-inițiatori PSD, alături de un deputat ALDE.

La finele lunii august a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea preciza marţi că statul va acorda un miliard de euro prin noua Lege a muntelui pentru asigurarea, valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice zonei.

Coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, Cooperativa „Ţara Mea”, va investi şase 6 milioane de euro într-un abator destinat cărnii de oaie şi un spaţiu de tranşare cu o capacitate de 50 de tone pe zi.

Investitorul a semnat un parteneriat cu cele trei federaţii şi 10 asociaţii de oieri din România, care adună circa 95% din producţia românească de carne de oaie. De altfel, Cooperativa a devenit coordonatorul de proiect pentru programul „Alege Oaia!”, în cadrul căruia s-a ocupat de întregul proces de la sacrificare, la tranşare, ambalare şi livrare către hipermarketuri.

„Sacrificarea animalelor nu este o problemă, dar tranşarea este complicată. De exemplu, într-un abator, ai comenzi de 200 de animale pe serii, şi nu de 2.000. Asta înseamnă că sala de tranşare trebuie igienizată înainte, se tranşează cele 200 de oi, după care se dezinfectează din nou, pentru a se putea relua tranşarea la porc. Sunt doar două abatoare pentru ovine în România, dar lucrează doar pentru export”, a precizat Florin Burculescu, preşedintele Coopertivei Ţara Mea.

La finele lunii aprilie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, răspundea întrebărilor reporterului Revista Fermierului cu privire la existența unor abatoare dedicate, la acea dată. Oficialul guvernamental răspundea pe atunci că ele funcționează în ritm alert, pe fondul majorării cererii de carne de oaie.

„Sunt multe abatoare în România care sacrifică la această dată oile. Vă dau un exemplu foarte aproape de imaginea noastră. Dați-vă seama că această carne vine dintr-un abator care are capacitate să prelucreze multe sute de animale într-o singură zi. Acest abator este Aldis, care are dotarea necesară și are liniile de sacrificare pentru mai multe specii. Sunt abatoare în țară, și mai mici și mai mari. Unul este la Dorna, la domnul Baciu, un om cu multă inventivitate, un om cu multă inițiativă care îmi spunea în toamna anului trecut (n.r. - 2017) că are o creștere formidabilă de efective aflate pe linia de abatorizare, de sacrificare. În momentul în care a început programul «Alege oaia», față de anul trecut, de la cinci oi pe care le sacrifica pe săptămână, acum a ajuns la 40, 50 și chiar mai mult, iar zilele trecute spunea că nu mai poate face față pe sacrificări pentru că, iată, se deschide consumul”, preciza Petre Daea la lansarea parteneriatului dintre Cooperativa Agricolă Tara Mea și asociațiile de oieri, în data de 27 aprilie 2018.

Cooperativa a început să populeze şi fermele care fac parte din Programul naţional pentru carne de porc 100% românească cu până la 1.000 de capete pe zi.

Potrivit oficialilor Cooperativei, abatoarele controlează piaţa, în timp ce fermierii nu pot face profit din cauza fluctuaţiilor artificiale de preţ. Sub umbrela Cooperativei activează aproximativ 800 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc, oaie şi pasăre.

Marți, 20 Noiembrie 2018 21:59

Cerealele ungurești, blocate la Dunăre

Pe fondul sistării transportului fluvial generată de nivelul redus al apelor Dunării, cerealele recoltate de producătorii agricoli maghiari staționează încă în silozuri.

În mod obișnuit, o bună parte din cantitatea de cereale a vecinilor unguri este exportată pe Dunăre, însă seceta înregistrată în acest an a dus la scăderea nivelului apelor Dunării, astfel că traficul fluvial a fost paralizat. Chiar dacă cererea de cereale este una demnă de luat în seamă, fermieri nu au altceva de făcut decât să aştepte să încheie contracte cu livrare la o dată ulterioară.

Potrivit informațiilor publicate marţi, 20 noiembrie 2018, de cotidianul ungar Magyar Idok, transmise de MTI și citate de Agerpres, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ungaria, Tamás Petoházi, afirmă că începând din vară aproape nicio livrare de cereale nu a fost făcută pe Dunăre. În plus, situaţia este agravată de lipsa spaţiilor de depozitare în condiţiile în care toate silozurile din apropierea Dunării au fost închiriate iar o mare parte din recoltă este în continuare în mâinile fermierilor.

„Traderii nu au mai cumpărat cereale de o perioadă lungă de timp chiar dacă producătorii au în stocuri cereale pe care le pot oferi la vânzare”, mărturisește Petohazi. Acesta a mai precizat că transportul fluvial poate fi înlocuit de cel feroviar sau rutier, însă experienţa arată că transportul rutier este mai scump cu 15-20%.

Prognozele nu sunt foarte favorabile. Chiar dacă unele precipitaţii sunt aşteptate în zilele următoare acestea nu vor schimba substanţial nivelul apelor Dunării. Va mai dura câteva luni până când râul va redeveni navigabil astfel încât comerţul cu cereale şi stocurile vor reveni la un nivel echilibrat abia la primăvară.

Dunărea este o rută majoră pentru exportul de cereale dinspre Europa de Est spre Europa Occidentală.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că în această perioadă sunt disponibile fonduri pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, prin intermediul subMăsurii 4.2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, data-limită de depunere a solicitărilor de finanţare pentru procesarea produselor agricole fiind 31 ianuarie 2019, în limita acestor fonduri disponibile.

Producătorii agricoli au depus deja cereri de finanţare în valoare de 116 milioane de lei pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, alocarea totală pentru sesiunea din acest an fiind de 203 milioane de euro.

Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, susține că sunt disponibile până la 2,5 milioane de euro pe proiect, atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora.

„Îi încurajez pe cei care doresc să investească în procesarea produselor agricole să scrie şi să depună proiecte în această sesiune. În acest moment, avem fonduri disponibile atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora. Cu ajutorul fondurilor europene pe care le gestionăm, agricultorii produc multe materii prime, dar trebuie făcut pasul firesc către investiţii în centre de colectare, de procesare, în unităţi care pot asigura un lanţ alimentar integrat. Valoarea sprijinului acordat pentru procesare poate ajunge până la 2,5 milioane de euro, o sumă importantă pentru cei care doresc să investească în acest sector. De asemenea, în această perioadă sunt active mai multe linii de finanţare prin intermediul cărora se pot solicita fonduri europene prin PNDR 2020", a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Solicitanţii pot depune pentru prima dată cereri pentru participarea la schemele de calitate (sM 3.1), alocarea aferentă acestei submăsuri fiind de 6,1 milioane de euro.

Totodată, investiţiile în exploataţii agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de finanţare de 11,8 milioane de euro.

În plus, solicitanţii din arealul ITI Delta Dunării pot depune cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), alocarea stabilită pentru sesiunea 2018 fiind de 3,7 milioane de euro, valoarea proiectelor depuse ajungând la 1,5 milioane de euro.

AFIR menţionează că pentru submăsurile 3.1, 4.2 şi 6.3 ITI - Delta Dunării, sesiunea se poate închide înainte de termenul-limită, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

În cazul sM 4.1, componenta sector vegetal, zona montană, depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Nu în ultimul rând, AFIR precizează că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă plafonul de depunere a fost depăşit.

La nivelul Uniunii Europene (UE), valoarea producției agricole totale a țării noastre a crescut în 2017 cu 13,2 procente (locul III în top), în principal ca urmare a unei majorări de 17,9 la sută a valorii culturilor agricole, de 8,8 procente a valorii producției animale, respectiv de 5,1% a valorii serviciilor agricole, potrivit datelor publicate vineri, 16 noiembrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În aproape toate statele membre ale comunității europene, valoarea producției agricole a crescut în 2017, cel mai semnificativ avans fiind raportat în Estonia (18,2%), Irlanda (13,6%), România (13,2%), Marea Britanie (12,6%) şi Polonia (11,1%), singurele scăderi fiind în Slovenia (minus 4,7%) și Malta (minus 3,1%). În Croația și Slovacia, valoarea producției agricole a rămas stabilă în 2017.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu cea mai mare industrie agricolă, valoarea producției agricole totale a urcat anul trecut cu 8,6% în Germania, cu 4,5% în Spania, cu 3,2% în Franța, cu 2,2% în Italia, cu 12,6% în Marea Britanie și cu 13,2% în România.

Pe de altă parte, valoarea producției vegetale a crescut anul trecut la nivelul blocului comunitar - UE28 cu 3,6%, în condițiile în care prețurile au urcat cu 1,9%, iar volumul, cu 1,7%.

Producția agricolă a Uniunii Europene a avut o valoare de 432,6 miliarde de euro în 2017, cu 6,2% mai mare decât în 2016, statele membre cu cea mai mare producție agricolă totală fiind Franța (72,6 miliarde de euro sau 17% din totalul UE), Germania (56,2 miliarde de euro sau 13%) și Italia (55,1 miliarde de euro sau 13%). Locurile următoare sunt ocupate de Spania (50,6 miliarde de euro sau 12%), Marea Britanie (31,8 miliarde de euro sau 7%), Olanda (28,9 miliarde de euro sau 7%), Polonia (24,9 miliarde de euro sau 6%) și România (17,5 miliarde de euro sau 4% din totalul UE).

Valoarea producției agricole este influențată de o modificare de preț, de o modificare de volum sau de o combinație între cele două elemente. Majorarea cu 6,2 la sută a valorii producției agricole a UE anul trecut, comparativ cu 2016, a fost determinată, în principal, de o majorare cu 10,3% a valorii producției animale, ca urmare a unui avans al prețurilor de 10,3%. Valoarea mai ridicată a producției animale a fost generată de creșterile de 20,2% pentru lapte, 17,9% pentru ouă şi 11,6% pentru porci, majoritatea, ca rezultat al majorării prețurilor.

Potrivit calculelor analiștilor agribusiness ai companiei de consultanță Strategie Grains, consolidate într-un raport dat publicității joi, 15 noiembrie 2018, se estimează că recolta de porumb boabe a blocului comunitar (UE28) ar urma să fie mai mare decât cea înregistrată în 2017.

Vorbim practic de o a doua revizuire în creștere a celor de la Strategie Grains de la lună la lună, în ceea ce privește producția de porumb.

Concret, producția totală de porumb boabe a Uniunii Europene (UE28) ar urma să atingă 60 de milioane de tone, în creștere față de nivelul de 59,4 milioane de tone calculat în raportul din luna octombrie a.c., principalele atuuri ale creșterii fiind recoltele din România, Ungaria, Austria și Franța.

Totalul producției de porumb a UE din acest an este cu un procent mai mare decât cel din anul 2017, ca urmare a efectelor secetei asupra acestei culturi și care și-au făcut din plin simțită prezența în Franța și în Germania. Dezechilibrul a fost compensat de producțiile înregistrate în România și în Ungaria.

În contrast, compania de consultanță și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta de orz a acestui an, obținută de fermierii din blocul comunitar – UE28, cu 400.000 de tone, până la un total de 56,1 milioane de tone. Practic, vorbim de o scădere de patru procente față de producția de orz obținută de UE28 în 2017.

La capitolul producție de grâu moale, estimările sunt că totalul obținut de agricultorii din comunitatea europeană ar urma să fie de 127 de milioane de tone. Acest nivel este practic neschimbat față de calculele din octombrie 2018, însă în scădere cu 11 procente față de recolta anului trecut. Și asta, din cauză că fermierii europeni au resimțit din plin efectele unei secete majore care și-a făcut simțită prezența pe parcursul verii.

Previziunile privind exporturile de grâu ale țărilor membre UE către state terțe din acest sezon ar putea atinge un total de 19,5 milioane de tone, în ușoară creștere față de totalul de 19,4 milioane de tone estimate de luna trecută, însă cu un milion de tone sub nivelul sezonului 2017-2018.

„Continuăm să fim de părere că ritmul exporturilor de grâu din țările blocului comunitar se vor majora simțitor pe perioada celei de-a doua jumătăți a anului comercial, în momentul în care stocurile de la Marea Neagră se vor fi uscat”, afirmă voci autorizate din interiorul Strategie Grains.

Atenția este în acest moment orientată către recolta anului viitor, cu privire la care însămânțările de toamnă se află încă în desfășurare.

„Previziunile sunt mult mai optimiste în ceea ce privește potențialul de recoltă a anului 2019. În ultimele două săptămâni, atât de mult așteptatele precipitații au căzut în zonele din vestul și nordul UE, oferindu-le astfel fermierilor europeni oportunitatea de a semăna cantități mult mai importante de grâu față de anul anterior”, au adăugat analiștii Strategie Grains. „Cu toate acestea, condițiile agrometeo rămân deosebit de secetoase în țările din sud-estul UE”.

Aceiași analiști au revizuit în creștere estimările cu privire la suprafețele însămânțate cu grâu moale înainte de recoltatul din 2019 până la un total de 24,3 milioane de hectare, în creștere față de nivelul de 24,2 milioane de tone calculat luna trecută și cu șase procente față de sezonul 2018-2019.

Suprafețele însămânțate cu orz sunt relativ stabile din punct de vedere al cifrelor, în timp ce porumbul moale câștigă hectare, totalul calculat fiind în creștere cu patru procente.

APPR: Și totuși UE importă porumb

În ciuda veștilor bune legate de previziunile privind producția de porumb din acest an, conform datelor CEPM și APPR, după ce în sezonul 2017 - 2018 Uniunea Europeană (UE) a ajuns cel mai important importator mondial de porumb, blocul comunitar se află în proces de consolidare a acestei poziții, iar importurile au crescut deja cu 14% la începutul lui noiembrie, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

„Brazilia, cu o cotă de piață de 41%, este în prezent principalul său furnizor. Importurile în creștere, provenind din țări ale căror standarde și condiții de producție nu sunt la fel de stringente precum cele impuse producătorilor europeni, ajung să exercite presiune asupra prețurilor europene ale porumbului!”, afirmă oficialii CEPM și APPR.

Arnaud Perrein, vicepreședinte al CEPM și președintele APPR, a afirmat că, deși România încheie un an agricol favorabil, situația fermierilor rămâne fragilă pe termen mediu, dată fiind meteo-dependența culturii de porumb.

„În afara secetei care afectează ciclic România, trebuie menționat că peste 30% din sămânța de porumb utilizată este necertificată, ceea ce rămâne una dintre vulnerabilitățile țării noastre pentru această cultură, iar performanța națională este afectată de fărâmițarea terenurilor agricole”, a precizat fermierul francez, cu afaceri în România.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Ca urmare a faptului că transporturile de grâu către Spania s-au diminuat, printre altele, și pe fondul unui reviriment al ibericilor, respiro demult așteptat de aceștia după seceta înregistrată în sezonul trecut, cei de la FranceAgriMer și-au revizuit în scădere previziunile de export de grâu ale fermierilor din Hexagon către state din Uniunea Europeană (UE).

Într-un raport periodic, lunar, cu estimările privind cererea și oferta din piața agribusiness, analiștii FranceAgriMer au previzionat că totalul exporturilor de grâu ale Franței către alte țări din UE ar urma să atingă un nivel de 7,8 milioane de tone, în scădere față de calculele de luna anterioară care totalizau 7,9 milioane de tone, respectiv de 16 procente sub nivelul-record înregistrat în 2017.

Concret, în primele trei luni ale sezonului care a debutat la data de 1 iulie a.c., exporturile de grâu moale ale Hexagonului către Spania s-au diminuat cu 44 de procente.

În ceea ce privește comerțul cu grâu al Franței către țări din afara blocului comunitar, potrivit analiștilor FranceAgriMer, nivelul pare a rămâne neschimbat, la 8,75 milioane de tone. Aceștia afirmă că situația din piață este una de expectativă, mai exact, de creionare a unei imagini mai clare cu privire la efectele ploilor torențiale înregistrate în Argentina, principal competitor al fermierilor din Hexagon pe piața exporturilor de grâu către piața comună din Algeria.

Marc Zribi, șeful diviziei cereale și zahăr al FranceAgriMer, a precizat pentru agențiile de presă internaționale că diferența între prețurile celor doi furnizori de materie primă agricolă (n.r., Franța și Argentina) s-a contractat. Practic, Argentina tranzacționează grâu la o diferență de preț care variază între 8 și 10 dolari pentru grâul cu livrare în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019, în scădere față de marja de 20 de dolari pe tonă înregistrată luna trecută.

„Ne aflăm într-un punct-cheie al campaniei. Ceea ce va da tonul va fi intrarea în piață a grâului argentinian, respectiv vestea că SUA vor majora exporturile de materie primă”, a precizat Zribi.

Comerțul către țări non-UE, în primele patru luni ale sezonului de export, până la finele lunii octombrie a.c., relevă un total de 35 de procente peste volumele tranzacționale în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei agribusiness citate.

FranceAgriMer și-a majorat și previziunile cu privire la stocurile de final de sezon la grâu, estimările fiind de 2,5 milioane de tone în total, față de calculul anterior care arăta un total de 2,4 milioane de tone previzionate luna trecută.

Aceeași FranceAgriMer și-a păstrat neschimbate și estimările în ceea ce privește stocurile de final de sezon 2018-2019 la porumb față de luna trecută, acestea indicând un total potențial de două milioane de tone. Și asta, ca urmare a unei revizuiri în creștere cu 100.000 de tone a estimărilor privind livrările de porumb până la un nivel de 10,45 milioane de tone și care a fost contrabalansată de vânzări mai mari către țări non-UE.

Exporturile de porumb în interiorul blocului comunitar sunt estimate în prezent la 4,2 milioane de tone, față de 4,1 milioane de tone cât arătau calculele hârtiei în octombrie 2018, însă cu 14 procente sub nivelul înregistrat anul trecut. Scăderea este legată de problemele de transport înregistrate în nordul Europei, ca urmare a faptului că apele Rinului au înregistrat cote de avarie, respectiv de lipsa de interes a Spaniei.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește stocurile de orz la final de sezon 2018-2019, FranceAgriMer și-a păstrat neschimbată estimarea față de luna trecută, una de 1,1 milioane tone.

În primele luni ale acestui an, Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a vândut direct populației un volum de 1.365.888 de metri cubi lemn pentru foc, la un preț mediu de 170 de lei pe metru cub, fără taxa pe valoare adăugată, cu 30 de procente mai mult decât volumul total oferit pe parcursul anului 2017.

Și asta în condițiile în care, conform propriilor estimări, RNP Romsilva va furniza direct populației, în anul 2018, un volum de 1,7 milioane de metri cubi lemn pentru foc.

Prețul lemnului pentru foc variază în funcție de specie, sortiment și condițiile de livrare. Cele mai mari cantități de lemn pentru foc, aproximativ 70%, sunt disponibile la depozitele temporare amenajate de ocoalele silvice din cadrul Romsilva la drumurile auto, costurile de transport nefiind incluse în preț.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a reușit creșterea volumului de lemn pentru foc, livrat direct populației, lemn rezultat în principal din lucrări de îngrijire și de igienizare a pădurilor.

În urma unor eforturi susținute, RNP Romsilva a înregistrat, în ultimii doi ani, o evoluție a volumului de lemn pentru foc livrat direct populației, aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017.

Pentru a veni în sprijinul persoanelor interesate, Romsilva a demarat o campanie de informare privind achiziția de lemn pentru foc, toate informațiile referitoare la oferta disponibilă fiind afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul regiei și la sediile primăriilor, precum și prin anunțuri în presa locală.

De asemenea, aceste informații centralizate la nivelul direcțiilor silvice sunt prezentate pe pagina de internet a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, www.rosilva.ro, la secțiunea „Informare publică - Disponibil lemn foc pentru populație”, toate informațiile fiind actualizate de două ori pe lună.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri proprietate publică a statului și asigură servicii silvice pe baze contractuale pentru aproximativ 1 milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Doi localnici din comuna Homocea, județul Vrancea, unde la sfârşitul lunii octombrie a fost confirmat un focar de pestă porcină africană (PPA), au fost depistaţi, miercuri, 14 noiembrie 2018, într-un filtru rutier situat pe drumul Adjud-Oneşti, în timp ce transportau 15 porci fără documente legale, conform informării transmise presei de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău.

„Miercuri, în jurul orei 11:50, a fost oprită în trafic o autoutilitară condusă de un bărbat de 24 de ani, din comuna Homocea, judeţul Vrancea, în care se aflau 15 porcine fără documente legale. S-a luat măsura sancţionării contravenţionale a conducătorului auto cu suma de 600 de lei”, a afirmat purtătorul de cuvânt al IPJ Bacău, agent-şef adjunct Cătălina Creţu.

În acest caz, a fost sesizată şi Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bacău, care a dispus întoarcerea animalelor în exploataţiile din care acestea provin şi a anunţat medicii veterinari din Vrancea.

„S-a dispus întoarcerea animalelor în exploataţia deţinătoare, sub supraveghere sanitar-veterinară, identificarea animalelor şi recoltarea de probe pentru efectuarea examenelor de laborator”, a declarat purtătorul de cuvânt al DSVSA Bacău, Florin Baltă.

Suinele nu erau crotaliate, au adăugat autoritățile din domeniu, şi nu aveau nici documente din care să rezulte provenienţa acestora.

Cu 24 de ore înainte, un bărbat din Slobozia Bradului, judeţul Vrancea, a fost depistat de poliţiştii din Bacău, tot într-un filtru rutier, transportând cu o autoutilitară o scroafă, fără a avea documente de provenienţă. Bărbatului i-a fost aplicată o sancţiune contravenţională de 1.000 de lei.

La finele lunii octombrie, într-un sat din comuna Homocea, judeţul Vrancea, a fost confirmat virusul pestei porcine africane, iar autorităţile au interzis comerţul cu porci şi cu carne de porc, pentru a preveni transmiterea bolii.

Conform ANSVSA, pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pagina 1 din 93