MADR - REVISTA FERMIERULUI

Ca urmare a votului dat în Senatul României, liceele agricole ar urma să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este anunțul făcut de ministrul de resort, Petre Daea, cu ocazia unei vizite de lucru în judeţul Iaşi, joi, 28 februarie 2019.

„Mă bucur că Senatul României a dat un vot de aprobare pentru ca liceele agricole să intre sub tutela organizatorică şi de susţinere a Ministerului Agriculturii, în aşa fel încât să pregătim oameni pentru noile tehnologii. Pe oriunde mergeţi, vedeţi alte tractoare, alte maşini agricole, alt sistem de comandă. Iată că a început digitalizarea, se schimbă lumea. Controlul electronic asupra maşinilor este o realitate. Pentru asta îţi trebuie forţă de muncă pregătită bine şi antrenată, cu dorinţa de a face bine”, a precizat oficialul guvernamental.

Conform precizărilor făcute de șeful MADR, există deja o listă a liceelor agricole care vor trece sub tutela instituției citate.

„Este un pas cerut de societate. Este tema zilei. Este cerut de necesitate, de întâlnirile cu fermierii, cu profesorii din liceele agricole, cu oamenii direct”, a spus ministrul Agriculturii.

Daea a menţionat totodată că, deşi în România mai mult de jumătate din populaţie este formată din persoane în vârstă, peste 60 la sută din suprafaţa arabilă a României se află în exploataţii mari unde vârsta medie a fermierilor este sub 50 de ani. Astfel, în vederea atragerii tinerilor către activitatea din domeniul agricol, sunt elaborate programe de politică agricolă prin care se acordă acestora sume importante de bani.

„Trebuie să pregătim această trecere de la un fermier mai în vârstă la un fermier mai tânăr. Mai mult de jumătate sunt oameni în vârstă, dar, din fericire, putem să ne folosim de experienţa lor. Trebuie să luăm tot ce-i bun de la cei care ne-au învăţat şi ne-au lăsat din experienţa lor făcând mai mult. Experienţa înseamnă trecutul”, a continuat ministrul Daea.

El a precizat că în agricultură sunt câştiguri dacă se respectă tehnologiile, fapt dovedit de exemplele din ultimii doi ani.

„Să fii agricultor e mai tare decât crezi!”

Campania celor de la World Vision - „Liceele agricole – hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”, dezvoltată de mediul privat pentru a răspunde cererii tot mai mari de specialiști tineri din sectorul agricol, se adresează în primul rând celor pasionați de agricultură, care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză, și celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice.

„Trebuie să înțelegem că, în anul 2018, a fi agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de noi în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le susținem în acest moment reprezintă cu adevărat o opțiune viabilă, un prim pas sănătos în direcția unei vieți mai bune atât pentru cei care aleg acest drum, cât și pentru noi, românii, în calitate de beneficiari direcți ai unei agriculturi profesionalizate”, preciza Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision România.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt: Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" – Brănești, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” - Prejmer, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" – Huși, Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" – Miroslava, Liceul Tehnologic Dorna Cândrenilor – Suceava, Liceul „Demostene Botez" - Trușești,
Liceul Tehnologic nr. 1 – Salonta, Colegiul „Emil Negruțiu” - Turda, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" – Ciumbrud, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu" - Târgu Mureș, Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

Programul este implementat de Fundația World Vision România, împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat în anul 2015, programul promovează educația agricolă ca instrument de valorificare a oportunităților din agricultură și dezvoltare rurală, sprijină liceele să se promoveze pentru a atrage un număr mai mare de candidați bine motivați, dezvoltă modele de practică la ferme reale, cu parteneri din domeniu, și oferă educație antreprenorială elevilor din liceele partenere și vizite de studiu pentru elevi astfel încât aceștia să poată înțelege modul de funcționare a fermelor și firmelor agro-industriale în cadrul lanțului valoric („de la fermă la furculiță”).

Nu în ultimul rând, prin intermediul programului se organizează cursuri de formare și consultanță pentru profesori în vederea îmbunătățirii capacității liceelor de a elabora și implementa proiecte și se militează pentru politici publice la nivel ministerial și guvernamental care să susțină învățământul profesional și tehnic agricol din România.

Publicat în Știri interne

O societate comercială din judeţul Prahova, cu o vastă experienţă în creşterea animalelor şi exportul de animale vii, care a realizat colaborări cu agenţi economici din ţări membre ale Uniunii Europene (UE), dar şi din Orientul Mijlociu, ar urma să exporte primii tauri de carne în Republica Iran, este anunțul făcut miercuri, 27 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Demersul survine ca urmare a faptului că membrii Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) au primit o primă ofertă de achiziţie pentru 3.000 de capete de tauri de carne din Iran, iar în perioada următoare oferta va crește semnificativ.

„În urma eforturilor Guvernului României şi a demersurilor diplomatice din ultima perioadă, schimburile comerciale în domeniul agroalimentar cu Republica Iran înregistrează o evoluţie îmbucurătoare, fapt ce este dovedit de deblocarea exporturilor de bovine. Ca urmare a negocierilor purtate între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România (ANSVSA) şi Organizaţia Veterinară a Iranului, s-a ajuns la un acord privind termenii şi condiţiile pentru realizarea exportului de bovine, în contextul în care România dispune de efective de bovine pentru export”, se precizează într-un document de presă.

Acțiunile au fost iniţiate de ambele părţi, iar în perioada următoare o delegaţie a companiei iraniene va efectua o vizită în România pentru finalizarea discuţiilor în vederea semnării contractului şi vizitarea fermei, în scopul verificării stării de sănătate a animalelor şi a condiţiilor de întreţinere a acestora.

În data de 17 februarie, MADR anunţa că a fost deschisă piaţa de export de ovine cu Republica Iran, iar România va putea exporta carne de oaie şi ovine vii. În acest context, s-a estimat că în jur de 800.000 de capete de ovine vor pleca în termen de şase luni către această destinaţie.

Potrivit sursei citate, în data de 4 februarie 2019 a intrat în Iran primul transport de 20 de tone de carne de oaie din România, acesta fiind doar începutul unui contract cu un potenţial mare de dezvoltare. Exportatorul, o societate comercială din Bacău, va continua colaborarea cu agenţii economici din Iran, purtându-se discuţii despre alte transporturi, terestre sau pe cale aeriană. În perioada următoare, estimările arată un export de circa 1.000 de tone lunar.

Publicat în Zootehnie

Conform anunțului postat luni, 25 februarie 2019, pe un site de socializare, de însuși primarul orașului-stațiune Sângeorz-Băi, Traian Ogâgău, din această lună, județul se poate mândri cu un nou produs tradiţional, atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și anume „Brânza frământată de Sângeorz-Băi”.

Vorbim practic de un produs realizat de Cooperativa Agricolă de gradul 1 „Grupul de producători Sângeorz-Băi”.

„Au înţeles de la bun început că acesta este viitorul şi au investit din subvenţii în dezvoltare! Ţin să felicit Cooperativa Agricolă din oraşul Sângeorz-Băi pentru acest atestat! Iată că după doi ani de muncă, investiţie, drumuri şi nervi de oţel, avem primul atestat «Produs tradiţional». În curând, veţi putea achiziţiona prima brânză etichetată şi produsă în condiţii optime! Felicitări şi vă îndemn să mergeţi mai departe şi cu alte produse. Împreună cu membrii cooperativei, veţi dezvolta acest sector, dezvoltare care într-un final se va simţi în buzunarul fiecărui membru”, a scris Ogâgău pe pagina sa de Facebook.

„Brânza frământată de Sângeorz-Băi” este un produs montan din lapte de vacă obţinut la o stână din locul numit Putredu Moară, situat la o altitudine de peste 1.600 de metri, în munţii Suhard.

Acesta este cel de-al treilea produs tradiţional certificat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, după cele două atestate obţinute în anul 2013 de către AFI Pro Familia pentru „Povila de Bârgău” şi „Pita cu crumpiri”.

La finele anului trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) lansa Catalogul Produselor Alimentare Certificate, o aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte „drumul” către 850 de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Aplicaţia îl ajută pe consumator să se ferească de falsuri, pentru că tot ceea ce certifică MADR pe hârtie va fi introdus automat şi în această aplicaţie, iar toate înscrierile viitoare se vor face exclusiv online.

Potrivit datelor AFIR, Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este o aplicaţie care facilitează accesul la informaţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la produsele agroalimentare înregistrate pe scheme naţionale şi europene de calitate.

Publicat în România Agricolă

Programul de promovare pentru anul 2019 a produselor agroalimentare europene sub sloganul „Enjoy, it’s from Europe”, finanțat din fonduri europene, va avea în acest an un buget anunțat de 201,1 milioane euro, accentul punându-se pe promovarea schemelor de calitate ale Uniunii Europene (UE), etichetarea produselor bio și metodele de producție, conform unui anunț făcut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Practic, pentru anul în curs, bugetul destinat promovării produselor agricole pe piața internă și în țările terțe a crescut față de anul 2018 cu 12,5 milioane euro, data-limită de depunere a proiectelor fiind jumătatea lunii aprilie 2019.

Programul „Enjoy, it’s from Europe” se adresează organizațiilor profesionale și interprofesionale, grupurilor și organizațiilor de producători, precum și celor din sectorul agroalimentar, care au ca obiect de activitate acțiuni de promovare.

Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene, iar programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din organizații europene.

În acest context, joi, 21 februarie 2019, la sediul MADR a avut loc seminarul „INFO DAY – Acțiuni de informare și promovare a produselor agricole și alimentare”, organizat de instituția citată în colaborare cu reprezentanți ai Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) din cadrul Comisiei Europene (CE).

Alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-au aflat subsecretarul de stat, Maricel – Floricel Dima, directorul general al Direcției Generale Politici în Industria Alimentară și Comerț, Amelia Rus, experții din cadrul direcțiilor tehnice ai MADR, APIA și DAJ. Totodată, au participat și grupurile aplicante pe sistemele de calitate europene, precum şi reprezentanți ai organizaţiilor interprofesionale.

Potrivit unui comunicat de presă al MADR, oficialii de la Comisia Europeană, Marta de Medina-Rosales și Vincenza Ferrucci au prezentat principalele prevederi ale acestui program de finanțare - politica UE privind promovarea, programul de lucru și cererile de propuneri pentru anul 2019.

Astfel, au fost detaliate prioritățile tematice, bugetele alocate, entitățile și produsele eligibile, piețele care vor fi țintite și procedura de transmitere a propunerilor de proiecte.

Persoanele interesate să obțină acest sprijin pot afla mai multe detalii de pe site-ul www.madr.ro, secţiunea Agricultura – Promovare produse agroalimentare.

Publicat în Finantari

Cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) organizat miercuri, 20 februarie 2019, la Bucureşti, șefa Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, și-a exprimat speranța ca președinția română a Consiliului Uniunii Europene (PRES RO) să aducă sectorului piscicol atât de așteptatele plăți directe, dar și sume dedicate pe pilonul de investiții.

„Acest produs, peşte, care este cel mai sănătos (n.r. - produs) pe care îl punem pe masa consumatorului, nu are niciun fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră, acolo, la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi pe acel articol 23, pe viitorul program operaţional pentru pescuit, că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii a pasărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, este rugămintea adresată de președinta patronatului de profil către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, citată de Agerpres.

Radu Manolache, administratorul unei amenajări din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), a afirmat că din 39 de ferme piscicole, în prezent mai sunt în zonă doar cinci și a readus pe masă problema păsărilor ihtiofage.

„Din nefericire, vreau să vă anunţ că în Delta Dunării mai sunt 5 ferme piscicole dintr-un total de 39, pe 600 de hectare de luciu de apă, pe care părinţii şi bunicii noştri cu foarte multe sacrificii le-au amenajat pentru producţia de peşte. Eu funcţionez între o colonie de pelicani creţi şi una de cormorani şi nu am văzut pe nimeni de 10 ani de la o societate ornitologică, deşi se bat cu pumnul în piept şi au primit şi 2,4 milioane de euro de la Ministerul Mediului, pentru a face un studiu pentru cormorani. Am investit toţi banii familiei mele şi am toate bunurile amanetate pe la bănci ca să pot să încerc să fac piscicultură. Mai sunt 4-5 ferme care mai rezistă acestor atacuri. Îmi plac şi păsările, dar sunt 11 specii, nu numai pelicanii şi cormoranii, care mănâncă peşte. Rugămintea mea, în numele piscicultorilor din Deltă care mai supravieţuiesc, sunt compensaţiile pentru pagubele pe care le produc aceste păsări. Dar acestea trebuie date în fiecare an, nu cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013, doar pentru un an, pentru că păsările acestea nu mănâncă doar într-un an şi în patru postesc”, a precizat Radu Manolache.

El a povestit cum un cormoran are şapte reuşite din zece atacuri, iar pelicanii atacă cu ciocul peşte de peste 4 kilograme.

„Un cormoran este un pescar extraordinar, are 7 reuşite din 10 atacuri, dar ceilalţi peşti mor în câteva zile. Pelicanul aplică lovituri cu ciocul la peşti de peste 4 kilograme, nu cum se spune că mănâncă peşte de un kilogram. Toate lumea spune: «De ce nu ai făcut un film?». Păi, ce, sunt eu Cousteau? Eu nu sunt cameraman. Să vină cei de la presă să facă un film, le dau o ciorbă de pelican şi de cormoran (...) În ceea ce priveşte compensaţia pentru motorină, nu ştiu dacă sunteţi informat, dar să ştiţi că toate motoarele pe barcă sunt pe benzină. (...) De asemenea, nu mai am cu cine lucra, nu am pe cine să angajez. Vă rugăm să încercăm să colaborăm să simplificăm ghidurile (n.r. - de finanţare pe POPAM). Eu cred că toţi suntem vinovaţi de situaţia în care am ajuns. Deţinem 25% din suprafaţa piscicolă a Europei şi importăm 90% din peştele de apă dulce”, a subliniat administratorul amenajării din Delta Dunării.

Redresarea sectorului!

De cealaltă parte a baricadei aflat, ministrul Daea i-a ascultat cu atenţie şi a promis că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care or să facă parte şi reprezentanţii acestui domeniu.

„Pe baza realităţii triste pe care o avem astăzi, resursa este în cumpănă. După ce a fost această explozie mediatică, îmi scriu oamenii că merg pe Mureş, pe Arieş şi că timp de trei ani de zile nu au prins un scobar şi nu au luat o mreană, pentru că nu mai sunt aceste specii, pentru că nu am avut o politică în domeniu corectă. Resursa se gestionează în domeniu. Ele trebuie să fie populate şi repopulate într-o proporţie bine-cunoscută de fermierii piscicoli, pentru a avea succes. Depopulând aceste lacuri, le-am transformat din locuri de agrement excepţionale în locuri în care stau broaştele, ţânţarii şi şerpii. La MADR, prin ordin al ministrului, voi institui un colectiv pentru redresarea sectorului din care să faceţi parte şi dumneavoastră, reprezentanţi ai sectorului”, le-a transmis Petre Daea.

Tot el a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României prin Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

„Avem 168 de milioane de euro din FEPAM, o sumă importantă, care se află pe drumul accesării. Astăzi veţi primi toate datele necesare, detaliile tehnice, consultanţă (...) să vă aşezaţi la masa colaborării. Sunt şase priorităţi care definesc, pe de o parte controlul preocupărilor, pe de o parte suma. Nu am dreptul şi este obiectiv prioritar pentru ministrul agriculturii să ia toţi banii, dar toţi de la Uniunea Europeană, bani la care avem dreptul şi pe care trebuie să îi folosim, cu o singură condiţie: să ne punem la treabă. Să ne desfăşurăm sesiunile corect, să informăm la timp, să acţionăm fără greşeli pentru a putea valorifica întreaga sumă rezervată României, evident care creşte cu cea pusă la dispoziţie prin bugetul statului”, le-a transmis celor din sectorul piscicol ministrul Petre Daea.

El a subliniat că sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie.

„Acum aveţi în mână, e adevărat, puţin, două instrumente, aveţi actul normativ pentru motorină, pentru cei care vă ocupaţi de acvacultură şi aveţi pentru prima dată acest lucru, dar şi pentru investiţii în piscicultură şi în reproducţie”, a mai spus oficialul MADR.

Până la sfârșitul anului trecut, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%).

Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Publicat în Știri interne

În contrapartidă cu fermele vegetale care au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare stabilă, în zona pisciculturii situația pare să nu fie atât de roz, descrierea plastică a situației prezentate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia unui eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM), miercuri, 20 februarie 2019, fiind aceea că „lucrurile s-au rupt”.

„În domeniu, pe cele 700.000 de hectare de luciu de apă pe care le are România, producem extrem de puţin. (...) Acest sector s-a rupt pur şi simplu de dinamica zilei. Fermele vegetale au crescut, s-au dezvoltat, s-au mobilat, au primit fonduri, altă tehnică, alte rezultate, alt confort financiar, altă situaţie economică, un alt confort social. Aici lucrurile merg mai încet, iar lucrurile s-au rupt”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că sectorul piscicol a fost abandonat în ultima perioadă, iar absorbţia banilor europeni este destul de scăzută, cu toate că, în ultima perioadă, este vizibil un reviriment.

„Ştiu domeniul, sectorul, şi îl ştiu bine. (...) Din nefericire, sectorul a fost abandonat, iar suferinţa în sector s-a cuibărit. Folosesc aceste metafore pentru a da bine, pentru a da contur celor spuse de mine şi a atrage seva de interes şi a acelora care nu au contingenţa în domeniu şi nici nu au interes pentru a se dezvolta domeniul. (...) Aici, astăzi, în dialogul pe care îl veţi purta, trebuie să vedem ce facem în continuare în domeniu, cu ce bani, în aşa fel încât, până la croirea noii politici în domeniu, să putem să valorificăm resursele pe care le avem, sursele de finanţare pe care le punem la dispoziţie, dar mai cu seamă modul de lucru între autoritate şi cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniu. Am luat bani puţini din acest sector. Este adevărat că în ultima perioadă de timp lucrurile s-au dezgheţat, dar numai la mal, în larg. În profunzime, din nefericire sunt încă multe de făcut”, a precizat membrul Executivului Dăncilă.

Tot el a recunoscut că, în continuare, există probleme în ceea ce privește relația producătorilor din sectorul piscicol și agrozootehnic cu reprezentanții instituțiilor cu care aceștia intră în contact direct. În acest sens, el vorbește de „reguli”, „atitudine”, respectiv de „comportamentul autorităţii”.

„Fermierii, indiferent care sunt ei, unde îşi desfăşoară activitatea, de ce se ocupă, cum şi-au gândit afacerile, fermierii trebuie să fie cei care primesc ajutorul statului şi nu umblă după ajutor pe care să îl primească de la stat. Am un grad de nemulţumire aici şi anume acela că în sector, din nefericire, şi să sperăm că pentru puţin timp, apropierea între funcţionarul statului şi sector nu este aceea pe care şi-o doreşte producătorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte piscicultorul, nu este aceea pe care şi-o doreşte ministrul. (...) Nu poţi să desfăşori o activitate convenabilă, înţelegând aici atât confortul financiar, cât şi confortul social, dacă între autoritatea în domeniu şi cei care beneficiază sau ar trebui să beneficieze de reguli, de atitudine, de comportamentul autorităţii nu există armonia în interese şi respectul faţă de muncă”, a mai punctat ministrul.

Nu în ultimul rând, Daea, citat de Agerpres, a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte este ca autoritatea să vină către fermieri şi nu invers, pentru că „pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor”.

„Acesta este obiectivul pe care îl urmărim: nu fermierul vine la autoritate, ci invers, ca să fie foarte clar o dată pentru totdeauna, altminteri nu vom avea succes. Nici pescarii nu trebuie să plece de pe bărci căutându-şi drumul rezolvării problemelor, nici cei din acvacultură nu trebuie să plece pe drumul căutării soluţiilor şi, din nefericire, nu găsesc rezonanţa în înţelegerea fenomenelor şi, mai mult, în rezolvarea problemelor pe care le au. Pornind de la aceste considerente, vreau să vă asigur că pe acest drum pornim de astăzi, pornim împreună, îl urmăm împreună, muncim împreună, căutăm soluţii împreună, rezolvăm greutăţile împreună, într-un cuvânt, suntem toţi în aceeaşi barcă”, a conchis şeful MADR.

Șeful MADR a participat la primul eveniment de promovare a măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM).

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit (DGP-AMPOPAM), organizează o nouă serie de evenimente de informare, în perioada 20 februarie - 14 martie 2019, în şapte localităţi.

În cadrul acestor evenimente, potenţialii beneficiari vor afla detalii cu privire la măsurile finanţate din Fondul European de Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM).

Astfel, cei interesaţi pot afla informaţii referitoare la depunerea de proiecte finanţate din FEPAM privind: investiţii productive în acvacultură, diversificarea veniturilor şi noi forme de venit, măsuri de marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi - investiţii menite să îmbunătăţească infrastructura porturilor de pescuit şi a halelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare, investiţii pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor, investiţii în instalaţiile de colectare a deşeurilor, inovare ș.a.m.d.

Calendarul acţiunilor de informare de la nivel local pentru următoarea perioadă este: 26 februarie 2019, la Sâmbăta de Sus - judeţul Braşov; 28 februarie 2019, la Iaşi; 5 martie 2019, la Oradea; 7 martie 2019, la Borşa; 12 martie 2019, la Băile Olăneşti - Hotel Central; 14 martie 2019, la Tulcea.

Publicat în Știri interne

Executivul Dăncilă a aprobat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), este anunțul făcut de MADR vineri, 15 februarie 2019.

Canalul magistral Siret-Bărăgan va trece în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va fi inclus în programul de reabilitare a infrastructurii de irigaţii

Obiectivul este astfel inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, a precizat în aceeași zi prim-ministrul Viorica Dăncilă.

„Luăm măsuri şi pentru refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii din România, obiectiv stabilit şi în programul de guvernare. (...) Aprobăm astăzi un act normativ prin care obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret - Bărăgan» va trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a fi inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”, a declarat Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de guvern.

Șefa Executivului a menționat că obiectivul de investiţii, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare.

„Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare. Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor”, a mai declarat Dăncilă.

Condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I” se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.

O primă măsură reglementată de noul act normativ („Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“) și care vizează canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km, prevede transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepționate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km. S-a decis, totodată, transmiterea porțiunilor de canal cuprinse între km 5+700 și km 51+500, aflate în diverse faze de execuție, care vor fi finalizate de către MADR, prin ANIF. Urmează etapa a II-a care cuprinde canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Un alt pas decisiv este declararea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I” ca infrastructură de irigații de utilitate publică.

De asemenea, o altă măsură prevede completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I”.

Nu în ultimul rând, MADR va elabora Strategia de extindere a infrastructurii de irigații, ce va cuprinde proiecte de investiții cu impact semnificativ în economie.

Finanțarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Publicat în Știri interne

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne
Joi, 31 Ianuarie 2019 16:00

Scad exporturile de orz

Potrivit UkrAgroConsult, citată de Mediafax, în perioada iulie – decembrie 2018, exporturile românești de orz au cumulat 782.000 de tone, cu 13 procente mai puțin decât în perioada similară a anului anterior, când au fost de 897.000 de tone.

Doar în luna decembrie a anului trecut, comerțul românesc peste graniță cu orz s-a cifrat la 13.360 de tone, cu 22 la sută mai puțin decât în decembrie 2017, Libia și Cipru fiind principalii clienți.

Arabia Saudită a devenit însă unul dintre cumpărătorii importanți pentru orzul românesc, cu o creștere de 43%, în timp ce alți cumpărători tradiționali, cum sunt Spania, Iranul și Iordania, sunt absenți.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, recolta de orz a anului trecut s-a cifrat la 1,39 milioane de tone, un plus de 9,5% faţă de anul 2017 (1,27 milioane de tone).

Publicat în Piata agricola

Având în vedere previziunile de plată trimestriale de la nivelul centrelor regionale ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), respectiv 554 de milioane de euro pentru proiectele de investiții, precum și suma de aproximativ 498,5 milioane de euro pentru plățile compensatorii, joi, 10 ianuarie 2019, a fost stabilit pragul minim de 1 miliard de euro pentru absorbția de către agenție a fondurilor alocate prin PNDR în anul 2019, ceea ce va conduce la o rată de absorbție de 53%.

Din totalul plăților pentru proiectele de investiții pe care AFIR le va efectua în cursul acestui an, la nivelul Centrului regional 1 nord-est Iași au fost prevăzute plăți în valoare de 88,8 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 2 sud-est Constanța plăți de 101,08 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 3 sud Târgoviște plăți de 46,6 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 4 sud-vest Craiova plăți în valoare de 65,56 milioane de euro.

De asemenea, la nivelul Centrului regional 5 vest Timișoara au fost previzionate plăți de 58,21 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 6 nord-vest Satu Mare plăți de 109,42 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 7 centru Alba Iulia plăți de 60,99 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 8 București plăți în valoare de 23,66 milioane de euro.

„Este început de an și consider că trebuie să avem rezultate cel puțin la fel de bune ca anul trecut, rezultate pentru care vă felicit. Este important să nu pierdem nicio zi și să stabilim obiectivele pentru anul 2019 astfel încât să aducem în țară toți banii disponibili de la Uniunea Europeană. Prin proceduri corecte, prin respectarea metodologiei de lucru, prin exercițiul muncii dumneavoastră și cu implicarea tuturor, știm cu toții că dacă nu finalizăm un proiect, pierdem bani. Pentru a evita acest lucru, este nevoie să urmărim cu foarte mare atenție derularea fiecărui proiect și să monitorizăm fiecare situație ce poate apărea. Sunt convins că putem obține rezultate bune, dovadă fiind rezultatele avute în ultimii doi ani”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, miercuri, 9 ianuarie 2019, cu ocazia primei întâlniri de lucru cu factorii decizionali ai AFIR în vederea analizei activității Agenției și stabilirii țintei de absorbție pentru anul 2019.

La rândul său, în cadrul ședinței de lucru, Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a adăugat că anul în curs este unul crucial, în care trebuie asigurată implementarea PNDR 2020.

„Le mulțumesc și eu tuturor colegilor din echipa AFIR pentru rezultatele obținute anul trecut. Totodată, 2019 este un an crucial, în care avem de asigurat implementarea PNDR 2020, dar și pilotarea noului program. Trebuie să depunem un efort mai mare în acest an pentru a putea asigura implementarea cu succes a viitorului exercițiu financiar. Este o situație unică, în care putem construi un plan național strategic adaptat exact la nevoile imediate ale mediului rural și ale agriculturii din România”, a adăugat șeful AFIR.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate problemele întâmpinate în accesarea și implementarea proiectelor de investiții finanțate de către AFIR, stadiul implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 la finalul anului trecut, precum și calendarul sesiunilor de primire a proiectelor din acest an.

AFIR a primit solicitări de fonduri în valoare de peste 8,4 miliarde de euro, a încheiat contracte în valoare de 4,35 miliarde de euro și a plătit beneficiarilor Programului 4,12 miliarde de euro.

Gradul de absorbție a fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este de aproximativ 44%, până în prezent.

În ultimii doi ani, AFIR a atins țintele de absorbție stabilite, de 1,4 miliarde de euro pentru anul 2017, respectiv de 1,2 miliarde pentru 2018.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista