MADR - REVISTA FERMIERULUI

Câștigătoarea licitației organizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în vederea acordării unor servicii de consiliere producătorilor agricoli pentru înfiinţarea şi dezvoltarea formelor asociative este Egis România, valoarea contractului fiind de aproape 16 milioane de lei.

Conform anunţului de atribuire publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), obiectul contractului îl constituie achiziţia serviciilor de consiliere pentru înfiinţarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăţi cooperative agricole/cooperative agricole/grupuri de producători în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, şi dezvoltarea acestora prin întocmirea de planuri de afaceri.

Contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă pe criteriul cel mai bun raport calitate-preţ şi nu intră sub incidenţa acordului privind contractele de achiziţii publice.

La licitaţie a fost depusă o singură ofertă, care a fost declarată admisibilă, operatorul economic căruia i-a fost atribuit contractul fiind Egis România. Valoarea finală a contractului a fost de 15.914.496 de lei.

Contractul poate fi subcontractat şi este legat de un proiect/program finanţat din fonduri comunitare, respectiv din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) 2014-2020.

Publicat în Finantari

Petre Daea, ministrul Agriculturii, s-a întâlnit miercuri, 10 octombrie 2018, pentru puțin timp, cu cei câţiva crescători de ovine care au pichetat în cursul dimineţii sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în frunte cu oierul Gheorghe Dănuleţiu - „Ghiţă Ciobanul” - nemulţumiţi de modul de acordare a subvenţiilor în sector.

Oficialul guvernamental a declarat ulterior presei că ciobanii sunt tot timpul bine-veniți în minister atunci când au probleme și că pe acestea nu le pot rezolva cu televizorul. Daea a afirmat asta în contextul în care s-a declarat nemulţumit de modul în care au procedat ciobanii, anunţând doar televiziunile, nu şi pe cei cărora li se adresează pentru rezolvarea problemelor, în condiţiile în care el este o persoană deschisă dialogului.

„Eu nu am ştiut şi nicio o structură din minister nu a ştiut de venirea lor. Ei sunt tot timpul bine-veniţi în minister. Acum au venit şi cu doi berbeci la minister, motiv pentru care le-am spus colegilor să pregătească mâncare şi apă pentru că nu e cazul să chinuie animalele pentru a demonstra ceea ce putem să susţinem din punct de vedere tehnic. Nu ştiu care sunt problemele lor, pentru că am avut o discuţie scurtă cu ei, dar le-am spus că revin în minister, însă au intrat în dialog cu reprezentanţi ai aparatului tehnic, condus de secretarul de stat Daniel Botănoiu. Din păcate, eu nu înţeleg modul acesta de abordare a problemei. Curtea ministerului era plină de televiziuni şi eu nu ştiam de venirea lor. Eu nu cred că au venit să rezolve problemele lor cu televizorul. Cred că le putem rezolva într-un mod cu totul şi cu totul aplicat în cadrul ministerului şi cu acţiuni concrete”, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, la deschiderea Târgului Bucureștilor.

Mai mulţi ciobani au venit miercuri, 10 octombrie 2018, să protesteze în faţa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), nemulţumiţi de acordarea subvenţiilor şi de faptul că nu mai pot să-şi vândă produsele. Au adus cu ei un berbec de rasă și un altul fără origine şi cu un cântar electronic.

Crescătorii sunt nemulţumiti de legislaţia care îi obligă să cumpere ovine de talie mai mică pentru care subvenţia este de 25 de euro, în timp ce pentru o oaie de talie mai mare, dar a cărei origine nu este recunoscută, ciobanii primesc ajutor de la stat doar 5 euro.

În plus, ei reclamă lipsa de păşuni, precum și preţul redus la care sunt nevoiţi să vândă carnea de miel şi laptele.

Publicat în Ultimele noutati

Două dintre produsele atestate tradițional, prezente pe tarabele negustorilor miercuri, 10 octombrie 2018, și anume „Cârnații cu ambâț” și „Cârnații cu miroase de usturoi ca altă dată”, îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului Bucureștilor, eveniment organizat de Primăria Capitalei prin Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – CREART, în parteneriat cu MADR, în Parcul Izvor.

Și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va sărbători acolo „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”.

Însuși simpaticul ministru de resort, Petre Daea, va deschide oficial evenimentul la ora 10:00, împreună cu președinții Comisiilor de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul Parlamentului, Doina Silistru și Alexandru Stănescu, bineînțeles, dacă va reuși să treacă de blocada promisă de oieri în fața sediului MADR, în aceeași zi.

Târgul dedicat „Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești” își așteaptă vizitatorii cu preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, expuse de operatori economici, producători, fermieri, meșteri populari, în cadrul celor 50 de căsuțe.

Produsele din carne atestate tradițional care se vor regăsi în cadrul târgului sunt: mușchi file, cârnați din topor, „Cârnați cu ambâț”, „Cârnați cu miroase de usturoi ca altă dată”, jumări, carne la garniță, pastramă de berbecuț. Iar pastrama afumată din județul Vâlcea „Ca altădată” va fi un bun prilej de întâlnire a consumatorului cu tradiția oltenească.

De asemenea, organizatorii pun la dispoziția producătorilor alte două zone destinate gastronomiei, de unde bucureștenii vor putea alege dintr-o varietate de preparate culinare românești: tocăniță de berbecuț cu mămăligă, sarmale cu păsat, fasole cu cârnați, pastramă la ceaun în sos de vin, tocăniță de vițel la ceaun, pomana porcului la ceaun, varză călită cu cârnați, pui la ceaun cu mujdei și mămăligă, gulaș unguresc, ciorbă țărănească de pui, zeamă acră.

În cadrul târgului se vor regăsi și produse atestate și înregistrate în Registrul Național al Produselor Tradiționale ce provin din județele Brașov, Botoșani, Vâlcea, Bihor, Covasna, Galați, Maramureș, Prahova și Municipiul București.

Cei interesați vor putea achiziționa produse specifice județului Brașov: brânză de burduf în coajă de brad de la Bran, telemea de oaie/vacă, cașcaval afumat/neafumat, urdă dulce/sărată/sărată cu mărar, pastramă de berbecuț, porc și vițel, cârnați afumați de oaie/porc/oaie+vită, mușchi de porc afumat, slănină, tobă.

Cozonacul domnesc, produs tradiţional românesc din județul Botoșani, a cărui istorie începe în Evul Mediu, este deja o adevărată vedetă a târgurilor culinare din ţară, dar și de la expozițiile internaționale.

Din zona veche a Covurluiului (județul Galați), o diversitate de produse din lapte și carne vor fi prezente la această ediție: brânzeturi din lapte de capră/vacă/oaie, precum și alte specialități din carne de porc/vită/oaie.

Nici preparatele din pește atestate tradițional nu vor lipsi de la această ediție a târgului. Astfel, din Prahova oferta producătorilor va fi: păstrăv copt și afumat la jar, zacuscă de păstrăv, cârnați de păstrăv, file de păstrav afumat, iar din jurul Bucureștiului oferta va fi de: salată cu icre de crap, salată icre de știucă, zacuscă cu pește.

Dulcețuri, mai multe sortimente de zacuscă și siropuri se vor regăsi în oferta producătorilor din Covasna, iar din București vor fi aduse plăcinte făcute după rețete vechi boierești, cu mere, dovleac, brânză dulce, brânză sărată și brânză dulce cu stafide.

Primul produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru România - Magiunul de prune Topoloveni - va fi, totodată, disponibil pentru vânzare în cadrul acestui eveniment.

Totodată, vizitatorii târgului vor putea găsi produse ale stupului: miere de salcâm, de mană, de tei, polifloră, de rapiță, faguri, polen, păstură, propolis brut și tinctură de propolis, apilarnil, lăptișor de matcă, ceară de albine.

Producătorii din nord-vestul țării își vor prezenta oferta bogată de băuturi spirtoase tradiționale: pălincă din prune, mere, piersici, gutui și caise.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii vor aduce şi produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari, precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

„Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului.

Publicat în Eveniment

Staţia de pompare a apei Jilava din cadrul Amenajării de irigaţii Berceni-Vidra-Frumuşani a fost repornită marţi, 2 octombrie 2018, după 13 ani în care nu a mai funcţionat, în urma unei investiţii de 1,3 milioane de lei realizată din bugetul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Unitatea urmează să deservească o suprafaţă de circa 10.000 de hectare în judeţele Ilfov, Giurgiu şi Călăraşi.

„Este o activitate continuă pentru a repune sistemul de irigaţii în funcţiune. Am fost peste tot în ţară (...) am fost la Iaşi, la Botoşani, am fost la Galaţi, am fost la Brăila, am fost peste tot şi ne vom duce peste tot, acolo unde avem graficul de execuţie a lucrărilor, cum este cazul aici şi cum va fi cazul săptămâna viitoare în altă parte. Lăsăm să fie o surpriză pentru dumneavoastră. Este o surpriză plăcută, pentru că punem în mişcare un sistem de irigaţii unde uitarea se cuibărise, iar dezordinea se instalase. Aţi putut vedea aici ce dezastru a fost la această staţie. Am venit cu domnul director general (n.r. - Florin Barbu, director general al ANIF) în februarie şi am văzut această staţie. Am fost şi la punctul de alimentare. Era dezastru. De 13 ani nu a funcționat această stație. Zidurile erau dărâmate, pompele erau ruginite, înţepenite, canalul acesta era pur şi simplu colmatat, nu mai exista canal. A trebuit să refacă secţiunea de scurgere, să o cureţe ca să poată să vină apa aici, plus că la punctul acela de la Sabar, de alimentare, a trebuit să facă lucrări hidrotehnice”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în locul amintit.

Șeful MADR a menționat totodată că se află „într-un loc fericit, pentru că se construieşte în România și se construiește peste tot”, investiţia realizată de ANIF la această staţie din Jilava fiind de circa 1,3 milioane de lei.

„Ne aflăm într-un loc fericit azi, pentru că se construieşte în România. Avem 47 de amenajări din cele 48 pornite investiţiile, celelalte sunt în faze de pregătire a investiţiilor respective, în aşa fel încât toate cele 86 de amenajări pentru irigaţii să fie funcţionale în 2020. Am ajuns la 1,2 milioane hectare la această dată, continuăm şi vom continua şi la iarnă. Continuăm în alte zone ale ţării, o să vedeţi, şi o să vă chemăm peste câteva zile, sper peste 20 de zile, cam aşa este graficul, dacă mintea mă ajută acum la această oră şi memoria îmi desenează traseul activităţii mele, până când se declanşează practic operaţiunea de punere în funcţiune a unei staţii foarte importante, care avea termen de punere în funcţiune în anul 2019. Iată că o facem cu un an mai devreme! Sunt lucrări importante peste tot în ţară şi se execută în etapa stabilită de fiecare”, a punctat Daea.

Conform datelor furnizate de MADR, amenajarea de irigaţii Berceni Vidra Frumuşani a fost dată în folosinţă în 1978, având o suprafaţă deservită de 9.833 de hectare (ha), din care 7.300 ha în judeţul Ilfov, 1.822 ha în judeţul Giurgiu şi 711 ha în Călăraşi, 26 de kilometri de canale de aducţiune şi distribuţie şi un număr de 8 staţii de pompare din care o staţie de bază (SPA Jilava).

Staţia SPA Jilava nu a mai funcţionat timp de 13 ani, dar, la solicitarea fermierilor, în anul 2018, ANIF a executat din februarie şi până în prezent o serie de lucrări de curăţare a canalelor de irigaţii în lungime de 26 km (decolmatări 25.954 mc), dar şi lucrări de decolmatare a canalului, prin programul de întreţinere şi reparaţii.

Alimentarea cu apă a staţiei de bază SPA Jilava se face gravitaţional de pe canalul Sabar. Staţia are în componenţă cinci agregate de pompare SIRET900, cu o putere instalată de 1.600 KW şi un debit instalat de 6.530 mc/s.

Publicat în România Agricolă

Potrivit datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Proiectul vine în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în același timp, pune la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice zonelor din sudul țării, dealurile subcarpatice și centrul Moldovei, zone în care culturile menționate ocupă suprafețe importante.

Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului.

„Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă”, se precizează în raport.

Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor.

Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”.

Echipa proiectului este formată din cinci parteneri, mai exact din Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

Publicat în Zootehnie

În majoritatea regiunilor de pe mapamond, politicile de reglementare în sectorul agroalimentar nu se bazează neapărat pe conceptul de „știință sănătoasă”, ci mai degrabă pe cel de „știința politicii”, a precizat John Slette, atașatul regional pentru agricultură din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, miercuri, 26 septembrie 2018, în deschiderea conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor – o nouă cale spre agricultura modernă”.

Declarația survine în contextul în care Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis în data de 25 iulie 2018 că toate produsele obținute prin mutageneză sunt organisme modificate genetic (OMG) și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001, recunoscută ca Directiva OMG.

„Fermierii și comunitățile rurale din România, în general cei din Europa Centrală și de Est, înțeleg că accesul la inputuri agricole moderne reprezintă un element critic pentru viabilitatea lor economică. Din păcate, uneori, politicile de reglementare în majoritatea regiunilor de pe mapamond, sincer, nu se bazează pe «știința sănătoasă», ci pe «știința politicii»”, a spus Slette. „Am fost surprins de decizia Curții Europene de Justiție care spune că toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva privind OMG-urile. SUA continuă să susțină puternic politice agricole bazate pe știință. Cred că SUA și România au agende importante privind politicile agricole și susținem oportunitatea de a schimba informații”.

Prezentă și ea la eveniment, Elena Tatomir, directorul general al Direcției Politici Agricole și Strategii din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în același context al deciziei CJUE din 25 iulie 2018, a precizat că statele membre ale Uniunii Europene (UE) au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită Comisiei Europene (CE) informații referitoare la noile tehnici de mutageneză.

„Constituirea acestor dezbateri legate de biotehnologii a fost generată de Hotărârea CJUE care prevede că organismele obținute prin intermediul unor tehnici moderne de mutageneză constituie OMG-uri, dar și faptul că nu sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei 18/2001 decât organismele obținute prin intermediul unor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-un număr de aplicații și a căror siguranță a fost dovedită”, a menționat Tatomir. „În cadrul reuniunilor Comitetului permanent alimentație și furaje, secțiunea OMG, desfășurată la Bruxelles în data de 11 septembrie 2018, au fost generate o serie de discuții deschise pe marginea Hotărârii CJUE din 25 iulie a.c. referitoare la noile tehnici de mutageneză. Statele membre UE au termen ca până la 1 octombrie 2018 să transmită CE o serie de informații referitoare la noile tehnici de mutageneză”.

Marea barieră - mutageneză versus transgeneză. Franța, marele pariu

Potrivit comunicării oficiale a CJUE din 25 iulie a.c., cu privire la cazul C-528/16, toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de directiva privind OMG-urile.

Cu toate acestea, organismele obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate convențional în mai multe aplicații și care au un istoric de siguranță îndelungat sunt scutite de aceste obligații, cu condiția ca statele membre UE să aibă libertatea să le supună, în conformitate cu legislația UE, obligațiilor prevăzute de Directiva CE 18/2001 sau altor obligații.

„Spre deosebire de transgeneză, mutageneza reprezintă un set de tehnici care fac posibilă modificarea genomului unei specii vii fără inserarea ADN-ului străin. Tehnicile de mutageneză au făcut posibilă dezvoltarea soiurilor de semințe care sunt rezistente la erbicide selective”, explică prin intermediul unui document oficial CJUE.

Confédération paysanne este o uniune agricolă franceză care apără interesele agriculturii la scară mică. Împreună cu alte opt asociații, aceasta a introdus o acțiune în fața Conseil d'État (Consiliul de Stat din Franța) pentru a contesta legislația din Hexagon care scutește organismele obținute prin mutageneză de obligațiile impuse de Directiva 2001/18/EC privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei Consiliului 90/220/CEE. În mod particular, această directivă prevede că OMG-urile trebuie să fie autorizate în urma unei evaluări a riscurilor pe care le prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu și, de asemenea, le supune obligațiilor de trasabilitate, etichetare și monitorizare.

Confédération paysanne și celelalte asociații susțin că tehnicile de mutageneză au evoluat de-a lungul timpului. Înainte de adoptarea Directivei 18/2001, numai metodele convenționale sau aleatorii de mutageneză au fost aplicate IN VIVO întregilor plante. Ulterior, progresul tehnic a condus la apariția unor tehnici de mutageneză IN VITRO care să permită orientarea mutațiilor în scopul obținerii unui organism rezistent la anumite erbicide.

„Confédération paysanne și celelalte asociații consideră că utilizarea soiurilor de semințe rezistente la erbicide prezintă un risc de afectare semnificativă a mediului și a sănătății umane și animale, în același mod ca și OMG-urile obținute prin transgenizare”, se mai menționeză în comunicarea CJUE din 25 iulie 2018.

În acest context, Consiliul de Stat din Franța a solicitat CJUE să stabilească, în esență, dacă organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri și dacă acestea sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18.

„În Decizia din 25 iulie 2018, Curtea Europeană de Justiție consideră, în primul rând, că organismele obținute prin mutageneză sunt OMG-uri în sensul Directivei 18, în măsura în care tehnicile și metodele de mutageneză modifică materialul genetic al unui organism într-o mod care nu apare în mod natural”, se mai menționează în comunicare. Pe scurt, aceste organisme, în principiu, intră în domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 și fac obiectul obligațiilor prevăzute de acest act normativ.

Cu toate acestea, CJUE afirmă că aplicabilitatea Directivei 18/2001 nu este valabilă în cazul organismelor obținute prin intermediul anumitor tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un istoric de siguranță lung. Chiar și așa, Curtea Europeană de Justiție specifică faptul că statele membre sunt libere să supună astfel de organisme, în conformitate cu legislația UE (în special normele privind libera circulație a mărfurilor), obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001 sau altor obligații. Faptul că aceste organisme sunt excluse din domeniul de aplicare al Directivei OMG nu înseamnă că persoanele în cauză pot să procedeze liber la eliberarea deliberată în mediul înconjurător sau la introducerea lor pe piață în interiorul blocului comunitar. Astfel, țările membre UE au libertatea de a legifera în acest domeniu, în conformitate cu legislația comunitară, în special cu normele privind libera circulație a mărfurilor.

În ceea ce privește problema dacă Directiva 18/2001 poate fi aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia, CJUE consideră că riscurile asociate utilizării acestor noi tehnici de mutageneză se pot dovedi similare celor care rezultă de la producerea și eliberarea unui OMG prin transgenizare. Și asta, deoarece modificarea directă a materialului genetic al unui organism prin mutageneză face posibilă obținerea acelorași efecte ca introducerea unei gene străine în organism (transgeneză) și aceste noi tehnici fac posibilă apariția de varietăți modificate genetic la o rată care nu este proporțională cu cea care rezultă din aplicarea metodelor convenționale de mutageneză.

„Având în vedere aceste riscuri comune, excluderea organismelor obținute prin tehnici de mutageneză noi din domeniul de aplicare al Directivei 18/2001 ar compromite obiectivul urmărit de directiva menționată, și anume acela de a evita efectele negative asupra sănătății umane și a mediului și nu ar respecta dispozițiile de precauție principiul pe care directiva urmărește să îl pună în aplicare. Rezultă că Directiva OMG este aplicabilă și organismelor obținute prin tehnici de mutageneză care au apărut de la adoptarea acesteia”, explică judecătorii CJUE.

În cele din urmă, Curtea examinează problema dacă soiurile modificate genetic obținute prin mutageneză trebuie să îndeplinească o condiție prevăzută de o altă Directivă UE (2002/53/EC), potrivit căreia o varietate modificată genetic poate fi acceptată pentru a fi inclusă în „catalogul comun al soiurilor de plante agricole ale căror semințe pot fi comercializate” numai dacă s-au luat toate măsurile adecvate pentru a evita riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. În acest context, CJUE consideră că noțiunea de „varietate modificată genetic” trebuie interpretată ca referindu-se la noțiunea de organism modificat genetic legiferată prin Directiva 18/2001, astfel încât soiurile obținute prin mutageneză care intră sub incidența acestei directive să îndeplinească condiția menționată mai sus.

În schimb, soiurile obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate în mod convențional într-o serie de aplicații și care au un termen lung de siguranță sunt scutite de această obligație.

Publicat în Tehnica agricola

În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față, Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii-record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui, cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă, la grâu. Anul trecut, au fost şi spice, şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Publicat în România Agricolă

În vederea achiziției de terenuri agricole, fermierii români au solicitat în primele şapte luni ale acestui an garanţii de la stat în valoare de 33,8 milioane de lei, o valoare de peste şapte ori mai mare decât cea din aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care creditele acordate de bănci în baza acestui mecanism de garantare s-au majorat la 76,8 milioane de lei, relevă datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În ceea ce privește suprafețele achiziționate, în perioada ianuarie-iulie 2018, nivelul a fost de 2.846 de hectare, o creștere semnificativă față de cele 481 ha cumpărate în aceeași perioadă a anului trecut.

„Am dat posibilitatea, prin acte normative, ca 80% din garanţii să fie asigurate de către stat, iar 20%, de către fermieri sau nu. În condiţiile în care încep cumpărarea de terenuri, diferenţa este pusă prin valoarea terenului pe care l-au cumpărat, iar acest instrument a dat rezultate. A început mecanismul de cumpărare a terenurilor agricole cu garanţii de la stat şi anul acesta creşterea pe 7 luni a fost exponenţială. O suprafaţă de 2.846 hectare a fost cumpărată, ca urmare a acestui mecanism pe care l-am folosit şi l-am pus în mişcare”, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferinţă de presă.

Statisticile ministerului de resort arată că în primele şapte luni din acest an, numărul fermierilor care au cerut garanţii a ajuns la 75, faţă de numai 21 anul trecut, iar creditele acordate de bănci în baza acestui mecanism de garantare au depăşit 76,8 milioane de lei, faţă de 9,5 milioane de lei anul trecut şi de 9,1 milioane în 2016.

Valoarea garanţiilor acordate pentru achiziţia de terenuri agricole a crescut de la 4,4 milioane de lei, anul trecut, la 33,8 milioane de lei în acest an.

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptata de guvern în martie 2017, producătorii agricoli şi cei din sectorul piscicol - persoane fizice sau juridice - sunt sprijiniţi pentru achiziţionarea de terenuri agricole în vederea extinderii exploataţiilor, precum şi pentru modernizarea şi eficientizarea acestora.

Procentul de garantare a creditelor acordate fermierilor pentru achiziţia de terenuri agricole a crescut de la 50% la 80%, iar cel al comisionului de garantare a scăzut de la 3,8% la 2%, conform actului normativ. Sunt vizate creditele acordate de către bănci pentru achiziţia de terenuri cu destinaţie agricolă (până la maximum 80% din valoarea creditului), diferenţa de 20% fiind acoperită din alte surse (respectiv terenul achiziţionat şi/sau alte bunuri aflate în proprietatea acestora sau a terţilor garanţi).

Garanţiile se acordă pentru toate tipurile de credite cu o valoare de până la 3 milioane de euro, respectiv 2,4 milioane de euro valoarea garanţiei.

Publicat în Piata agricola

Un proiect de act normativ pentru stabilirea unui nou mecanism privind despăgubirile care ar urma să fie acordate în cazul problemelor generate de pesta porcină africană (PPA) urmează să fie elaborat în zilele următoare de specialiștii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), atât în ceea ce privește pierderile înregistrate de crescători, cât și sprijinul destinat repopulării, a declarat, marţi, 4 septembrie 2018, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Acesta a mai precizat că proiectul de act normativ va ajunge săptămâna viitoare pe masa Executivului condus de Viorica Dăncilă.

„Oamenii trebuie să fie despăgubiţi, dar şi sprijiniţi, când această problemă trece, să îşi repopuleze efectivele de suine. S-a discutat despre o despăgubire de la un nivel minim de greutate de fiecare animal sacrificat. Ministerul Agriculturii face o propunere de act normativ cu care să intrăm săptămâna viitoare în Guvern pentru a stabili acest nou mecanism. Ca exemplu, tot ce este sub 100 de kilograme, să spunem, să primească plata de despăgubire la 100 de kilograme. Asta va fi probabil propunerea pe masa Guvernului. Ce va fi peste se plăteşte la cât e peste, dar nu mai puţin de 100 de kilograme. (..) Prima de repopulare se va stabili în momentul în care lucrurile se stăpânesc. Se va sprijini populaţia pentru repopularea în zonele în care animalele au fost sacrificate”, a detaliat ministrul Teodorovici.

În ceea ce privește sumele destinate efectiv despăgubirilor, Eugen Teodorovici a explicat că acestea vor fi în în propunerea de act normativ pe care Ministerul Agriculturii îl va trimite către MFP, fără a intra însă în prea multe detalii.

„Cred că azi îl vom primi de la Ministerul Agriculturii, pentru ca săptămâna viitoare să intre în Guvern”, a precizat Eugen Teodorovici.

Șeful MFP a mai subliniat că la rectificare au fost propuse, pe baza calculelor provenite de la MADR şi de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), sumele necesar a fi alocate la rectificarea bugetară.

„Se fac calcule la Ministerul Agriculturii, la ANSVSA. Ce am primit până azi am propus la rectificare pentru a fi alocate câteva sume suplimentare. Am dat pentru ANSVSA o propunere de 50 de milioane de lei în plus, au fost realocări între instituţii cu încă 40 de milioane de lei către ANSVSA. Azi, pe baza acestor calcule, acestea sunt sumele, dar pe măsură ce analizele se desfăşoară, calculele se pot modifica, vom asigura de la buget banii necesari pentru ca oamenii să fie despăgubiţi”, a mai spus şeful de la Finanţe.

Potrivit proiectului privind rectificarea bugetară, publicat luni, 3 septembrie 2018, pe site-ul MFP, ANSVSA primeşte în plus 149,5 milioane de lei, per sold, pentru desfăşurarea activităţilor specifice instituţiilor subordonate în cadrul Programului pentru eradicarea pestei porcine africane prin care se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, suma fiind cu 50 de milioane de lei mai mare faţă de cea prevăzută în prima varianta a proiectului de rectificare, din 6 august.

Publicat în Finantari

Federaţia Naţională „Pro Agro” solicită Executivului de la București trecerea de urgenţă a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în subordinea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru coordonarea activităţii instituţiei şi iniţierea procedurii legale de a se discuta în Consiliul Suprem de Apărare ai Ţării (CSAT) despre pesta porcină africană (PPA), o problemă majoră care distruge industria creşterii porcului din România.

Conform unei scrisori deschise transmise premierului României şi tuturor miniştrilor implicaţi în gestionarea PPA de către liderii organizației de fermieri, discuția din CSAT ar putea genera inclusiv declararea stării de urgență în zonele puternic afectate de PPA.

„Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României. Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză”, afirmă vocile autorizate din Pro Agro.

În contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane pe teritoriul României, Federaţia Naţională Pro Agro sesizează Executivul de la București cu privire la pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, entități economice care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.

„Au trecut aproximativ trei luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tulcea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punctul de vedere al gestionării evoluţiei bolii. Numai la nivelul judeţului, sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 de localităţi, iar în două localităţi există patru suspiciuni cu analize în lucru”, precizează reprezentanţii federaţiei.

Conform afirmațiilor acestora, odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA judeţene, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar-veterinar la frontieră a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.

„Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună, analizând situaţia existentă, şi cerem în regim de urgenţă ca PlF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA”, se mai menționează în scrisoarea citată.

De asemenea, raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, anul trecut în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile non-profesionale nu sunt aplicate de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens, susţine Pro Agro.

„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare, de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor - nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor, precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, situație ce conduce la propagarea bolii. Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii non-profesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semilibertate, precum cantonierii şi stânele)”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Nu în ultimul rând, contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Potrivi sursei citate, această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa, în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.

Reprezentanţii Pro Agro consideră că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem care să ia în calcul pierderile de venit, pentru a-şi putea relua activitatea, altfel simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.

De asemenea, pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

Pro Agro semnalează o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.

Din datele Pro Agro, reiese că numărul focarelor de pestă porcină africană la porci domestici şi mistreţi se ridică la 715 în 142 de localităţi din 10 judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov şi Călăraşi).

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Revista