Afişez elemetele după tag: Sibiu - REVISTA FERMIERULUI

Vineri, 11 octombrie 2019, autorităţile din judeţul Sibiu au decis să supravegheze 16 localităţi şi alte trei să le includă într-o zonă de protecţie, după ce, cu o zi în urmă, a fost confirmată pesta porcină africană (PPA) la un animal sacrificat în satul Colun, conform unui comunicat de presă al Prefecturii.

„În acest moment, zona de protecţie cuprinde trei sate - Colun, Scoreiu şi Glâmboaca -, alte 16 localităţi fiind incluse în zona de supraveghere: Fofeldea, Hosman, Nucet, Săcădate, Avrig, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sărata, Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Noul Român, Poieniţa, Cârţa, Ilimbav şi Marpod”, se arată în comunicatul reprezentantului Guvernului în județul Sibiu.

Prefectul judeţului Sibiu, Maria Minea, a convocat, vineri, Centrul Local de Combatere a Bolilor, pentru a aproba măsurile pentru combaterea focarului de pestă porcină africană.

PPA în 25 de județe

Pesta porcină africană (PPA) evoluează în 337 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 1 105 focare (dintre care 15 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), în scădere faţă de 24 septembrie, când au fost raportate 1 223 focare.

Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în alte patru judeţe există doar cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 484 422 de porci afectaţi de boală şi există 2 175 de cazuri la mistreţi.

Cele mai multe focare active sunt în judeţele Teleorman (253 de focare în gospodăriile populaţiei şi 529 de cazuri la mistreţi), Giurgiu (232 focare, dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A şi 279 de cazuri la mistreţi) şi Dolj (79 de focare în gospodăriile populaţiei şi 16 cazuri la mistreţi).

Pe de altă parte, au fost stinse 1 547 de focare, cele mai multe în judeţele Tulcea (586 de focare, dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A), Brăila (156 de focare, dintre care 12 în exploataţii comerciale) şi Ialomiţa (132 de focare).

Până joi, 10 octombrie, au fost despăgubiţi 11 072 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 275,9 milioane de lei.

Publicat în Zootehnie

Într-un document de poziție dat publicității în data de 7 mai 2019, la două zile înainte de reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu, Executivul european, condus de Jean-Claude Juncker, recunoaște că, în actualul mandat, două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European (PE), una dintre ele vizând normele propuse pentru organismele modificate genetic (OMG).

„În cursul actualului mandat, nicio propunere a Comisiei nu a fost respinsă de Consiliu, iar două propuneri au fost respinse în mod oficial de Parlamentul European. Prima propunere respinsă se referea la noile norme propuse pentru organismele modificate genetic (OMG) și ar fi permis fiecărui stat membru să interzică produsele alimentare și furajele modificate genetic pe teritoriul său. A doua propunere viza realocarea fondurilor (de exemplu, a fondurilor pentru dezvoltare regională, agricultură sau pescuit) pentru a suplimenta sprijinul Uniunii pentru reformele economice structurale”, se menționează la capitolul „Contribuția CE la Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024” din documentul intitulat sugestiv „Europa în mai 2019: pregătiri pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică într-o lume tot mai incertă. Contribuția Comisiei Europene la reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu (România) din 9 mai 2019”.

În capitolul „O Europă durabilă” din cadrul aceluiași document, vocile autorizate ale Comisiei Europene sunt de părere că europenii trebuie să treacă la o economie circulară, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prin promovarea creșterii verzi, a bioeconomiei și a inovațiilor durabile.

„Ar trebui să intensificăm eforturile de încurajare a unei conduite responsabile din partea întreprinderilor, a alegerilor durabile din partea consumatorilor și a finanțării private dintr-o gamă largă de surse. Un nou plan de acțiune privind economia circulară s-ar putea axa pe utilizarea durabilă a resurselor, în special în sectoarele care utilizează intens resurse și au un impact ridicat, pentru a plasa Europa pe o traiectorie durabilă. Acesta ar răspunde așteptărilor cetățenilor de a consuma alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile (n.r. - prin directiva recent adoptată privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului alimentar [Directiva (UE) 2019/633 din 17 aprilie 2019], UE a luat măsuri concrete de sprijinire a veniturilor și, prin urmare, a durabilității agricultorilor din UE). O strategie ambițioasă de aducere la zero a poluării ar stimula inovarea pentru găsirea unor alternative și a unor înlocuitori mai puțin poluanți, care să asigure aer, sol și oceane curate pentru generațiile prezente și viitoare”, precizează specialiștii Executivului european.

„Lipsa unui studiu de impact”

Miercuri, 28 octombrie 2015, Parlamentul European respingea o propunere legislativă care ar fi permis fiecărui stat membru UE să restricționeze sau să interzică vânzarea sau utilizarea pe teritoriul său a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE.

„Deputații sunt îngrijorați că această lege ar putea fi inaplicabilă sau că ar putea duce la reintroducerea unor verificări la granițele dintre statele care susțin și cele care se opun OMG-urilor”, se preciza într-un comunicat de presă al Legislativului european de la acea vreme.

„Votul de azi a dat un semnal clar Comisiei Europene. Această propunere ar putea să dea peste cap tot ceea ce s-a realizat cu piața unică și uniunea vamală, spunea raportorul Giovanni La Via (PPE, IT) ale cărui recomandări de a respinge propunerea au fost aprobate cu 577 de voturi la 75 și 38 de abțineri.

„În ultimele luni, au fost exprimate serioase îngrijorări privind lipsa unui studiu de impact, privind compatibilitatea propunerii cu piața unică și aplicabilitatea ei în realitate. Nu a existat nicio evaluare a posibilelor consecințe sau a altor posibile opțiuni”, a mai spus el. „Cred că această propunere ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii din UE, care este dependentă de suplimentele de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic. Ar putea avea efecte negative indirecte asupra importurilor. Și, în cele din urmă, există îngrijorări că această propunere nici nu ar putea fi aplicată, de fapt, pentru că nu există controale la granițele din UE”.

Propunerea care, la acea vreme, ar fi modificat legislația UE existentă pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea pe teritoriile lor a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE, era depusă de Executivul de la Bruxelles la 22 aprilie 2015.

CE sugera că această propunere ar fi trebuit să fie modelată pe o altă lege UE, privind OMG-urile destinate cultivării, care a intrat în vigoare în aprilie 2015. Aceasta le permitea statelor membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic aprobate de UE pe teritoriul lor.

Însă cultivarea acestor organisme are loc doar pe teritoriul unui stat membru, în timp ce comercializarea lor traversează granițele, ceea ce ar fi înseamnat că o interdicție națională de „comercializare și utilizare” ar fi putut fi dificil sau imposibil de aplicat fără a reintroduce verificări la graniță a importurilor.

Peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne

La 9 mai 2019, liderii UE s-au întâlnit la Sibiu, în România, pentru a reflecta asupra aspirațiilor politice ale UE-27 și pentru a pregăti „agenda strategică” pentru următorii cinci ani. Au făcut acest lucru cu puțin timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European, alegeri la care peste 400 de milioane de europeni vor merge la urne în cadrul celui mai vast exercițiu democratic transnațional din lume.

„Când vor merge să voteze, între 23 și 26 mai 2019, europenii trebuie să fie în măsură să facă acest lucru în cunoștință de cauză, conștienți atât de provocările cu care ne confruntăm în prezent, cât și de oportunitățile pe care UE li le poate oferi. Ei ar trebui să fie la curent cu viziunile alternative privind viitorul Europei care sunt prezentate și dezbătute în cursul actualei campanii electorale premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European”, se mai menționează în documentul de poziție citat.

„Acum trebuie să privim înainte, să învățăm din experiența trecutului și să ne valorificăm reușitele. Trebuie să dăm dovadă de și mai multă ambiție și să ne axăm și mai mult decât până acum pe ceea ce contează. Liderii europeni vor începe acest proces de reflecție la Sibiu, urmând ca în cadrul Consiliului European din iunie să cadă de acord asupra următoarei agende strategice. Prezentul document reprezintă contribuția Comisiei la acest proces”, a conchis Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Publicat în International

Conform Mediafax, crescătorii de ovine din localitatea Vurpăr, județul Sibiu, organizați în Asociația Eco Miorița, au expediat șase autotrenuri încărcate cu peste 9.000 de miei către consumatori din Spania și Italia.

Foto credit: Mediafax

Mieii, crescuți pe o pășune ecologică din localitatea citată, au fost comercializați la un preț de 10-11 lei kilogramul în viu, însă după trecerea Paștelui catolic, prețul pe kilogram s-a diminuat.

Potrivit spuselor președintelui Asociației Eco Miorița Vurpăr, Florin Dragomir, acesta așteaptă să existe debușeu de vânzare la prețuri mai bune și pe piața autohtonă, înainte de Paștele ortodox.

Piața arabă

Totodată, crescătorii de ovine sibieni, pregătesc, încă de pe acum, mieii pentru vară, moment în care vor comercializa berbecuți la cel puțin 40 de kilograme către țările arabe.

În acest context, Dragomir a mărturisit că speră la un câștig mai bun cu mieii care vor lua drumul Orientului Mijlociu.

„După sărbătorile pascale, urmează să trimitem și la arabi. Noi sperăm că și ei vor să cumpere de la noi, că au mai luat și au fost mulțumiți. Arabii vor de la 40 de kilograme în sus pentru sărbătoarea lor, pentru Ramadan. Ei caută miei grași, frumoși, așa că după Paște începem să îngrășăm mieii”, a mai spus Dragomir, citat de agenția de presă.

În cadrul Asociației care crește în județul Sibiu oi pe pășuni neatinse de pesticide sunt înscriși mai mulți crescători care au, în comun, peste 15.000 de oi.

Încă din 2006, crescătorii s-au gândit că pot avea o şansă mai bună dacă şi-ar obţine certificare ecologică. S-au unit într-o asociaţie şi de atunci nu mai folosesc substanţe chimice pentru erbicidarea păşunilor.

Publicat în Zootehnie

Telemeaua de Sibiu a primit protecţia naţională a sistemelor din domeniul calităţii, conform legislaţiei europene şi naţionale, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), luni, 11 iunie 2018, printr-un comunicat de presă.

Concret, începând cu data de 7 iunie 2018, dreptul de utilizare a logoului naţional, precum şi dreptul de a comercializa produse din clasa 1.3 Brânzeturi cu denumirea „Telemea de Sibiu” va reveni exclusiv producătorilor sau procesatorilor din arealul geografic, respectiv teritoriul administrativ al judeţului Sibiu care respectă prevederile din caietul de sarcini şi sunt supuşi controlului şi certificării unui organism de inspecţie şi certificare recunoscut de MADR.

Potrivit oficialilor din ministerul de resort, denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului, iar autoritatea competentă responsabilă cu verificarea pe piaţă a etichetării şi utilizării logoului naţional este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

„Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu, grupul aplicant al producătorilor şi procesatorilor produsului «Telemea de Sibiu» din arealul geografic, trebuie să desfăşoare activităţi de informare a consumatorilor şi promovare în privinţa proprietăţilor produselor care oferă valoare adăugată, va monitoriza utilizarea comercială a denumirii «Telemea de Sibiu» și va lua măsuri pentru asigurarea protecţiei juridice adecvate a indicaţiei geografice protejate naţional”, se menționează în documentul de presă al instituției mai sus citate.

Țara noastră are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (I.G.P.): „Magiun de prune Topoloveni”, „Salam de Sibiu”, „Novac afumat din Ţara Bârsei” şi produsul „Telemea de Ibăneşti” înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (D.O.P.).

Prin aceasta, se completează lista produselor depuse pentru dobândirea protecţiei europene pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată, astfel că România are în prezent, alături de cele deja înregistrate, încă trei produse în stadiul de evaluare: „Cârnaţi de Pleşcoi”, „Caşcaval de Săveni” și „Scrumbie de Dunăre afumată”.

Nu demult, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), preciza că românii trebuie să consume produse româneşti pentru ca banii să se întoarcă în economia românească.

„Patriotismul nu trebuie să aibă culoare politică. Cred că ar trebui să uităm de politică atunci când vorbim despre producătorul român de produse româneşti. Mai ales când vorbim despre Centenar. Eu spun că avem peste 2.000 de ani de produs românesc. Ideea e că nu mor caii când vor câinii şi să sperăm că va fi mai bine. Decât mulţi şi dezbinaţi, mai bine mai puţini şi uniţi. (...) Nu sunt disperat sau cu mâinile pe piept să spun că suntem pe ducă. Trebuie să consumăm produse româneşti şi să întoarcem banii în economia românească. Atunci când vorbeşti despre 100 de ani de România, trebuie să fii sobru, iar glumele trebuie să le lăsăm pentru televiziuni", a spus Cojocaru în cadrul unei conferinţe dedicate produsului românesc, care a avut loc joi, 7 iunie 2018, la București.

Publicat în Știri interne

Cu o cerere de aproape 50.000 de capete de suine din rasele Bazna și Mangalița (circa 45.000 de capete, cifră vehiculată în cadrul ultimei sale conferințe de presă chiar de către ministrul Agriculturii, Petre Daea), solicitări venite de la 5.094 de crescători, dar cu doar 188 de fermieri români care încă deţin material biologic al raselor-vedetă de porci, oficialul guvernamental mărturisește că programul (n.r. - schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele specificat mai sus) are nevoie de timp, urmând să se desfășoare de-a lungul a opt ani, astfel încât nevoile să fie acoperite.

Chiar și în atare condiții, șeful MADR dă asigurări că necesarul va fi acoperit la timp, astfel încât consumatorii să aibă cât de curând pe rafturi produse realizate din carnea acestor porci.

„Spuneam de la bun început: România, din nefericire, a abandonat aceste două rase. Prin grija multora din România - şi în situaţia asta se află 188 de fermieri sau de crescători care au material biologic - prin grija lor, prin multiplicarea materialului biologic (n.r. - vom face faţă) la toate solicitările pe care le au cei care s-au înscris în program (...) Însă sigur, ştiţi foarte bine că acest porc nu creşte peste noapte, iar în perioada asta unii cresc şi ajung la 130 de kilograme, alţii se reproduc, luăm purceii şi îi distribuim. Îi vom avea în timp”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, cu ocazia participării sale marţi, 6 martie 2018, în satul Nou, comuna sibiană Roşia, la prima livrare de purcei de la un furnizor către un crescător în cadrul programului guvernamental de susţinere a creşterii raselor autohtone Mangaliţa şi Bazna.

Ministrul cabinetului Dăncilă a arătat, de asemenea, că instituția pe care o păstorește ]i va stimula şi pe cei 188 de crescători actuali să îşi mărească efectivul-matcă, pentru a putea spori numărul de livrări. El a mai relatat că a ajutat cu mâna lui la preluarea şi încărcarea celor 38 de purcei, fiecare de 10-15 kilograme, care au fost preluaţi de la gospodarul din comuna Roşia pentru a fi livraţi în satul sibian Bradu.

„Unii dintre purcei au avut şi 15 kilograme, pentru că i-am simţit la mână când i-am luat”, a adăugat oficialul guvernamental.

El a participat în curtea gospodarului din satu Nou şi la o degustare de carne de porc Mangaliţa, iar înainte de a pleca, a fost abordat de mai mulţi locuitori din sat, ocazie cu care i s-a oferit de către o femeie şi o pâine ardelenească mare, în formă de inimă.

Conform comunicatului ministerului de resort, programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel, în comuna Bazna, 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului. Același document de presă relevă totodată că, în aceeași zi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună, și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

Potrivit vocilor autorizate din MADR, în cursul zilei de joi, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de patru purcei în județul Hunedoara, de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui, către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa ;i sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

„Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare”, se mai precizează în finalul comunicatului.

Daea vorbea de opt ani. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020

Executivul Tudose (pe atunci) aproba în 10 ianuarie a.c. o schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, de care aceștia vor beneficia în perioada 2018 - 2020, fondurile totale alocate depăşind patru milioane de euro.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare vor primi cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum doi şi maximum zece, pentru creştere, îngrăşare şi livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

„Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, în baza unui contract de livrare şi transportaţi crescătorilor de porci. Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel”, se menționa într-un comunicat al Guvernului.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească mai multe condiţii de eligibilitate, printre care: să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum 2 şi maximum 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract.

„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice pot solicita înscrierea în program în baza unei cereri, care se depune la direcţia agricolă judeţeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum şi în registrul de evidenţă al ajutorului de minimis. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane de lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat”, potrivit aceluiași document de presă al Executivului de la București.

Efectele aşteptate în urma derulării acestui program sunt: creşterea numărului de capete şi conservarea celor două rase de porci, dar şi echilibrarea balanţei comerciale cu acest produs, în condiţiile în care în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină de ani buni carnea de porc proaspătă şi refrigerată, România asigurând doar jumătate din necesarul de consum.

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista