Afişez elemetele după tag: dop - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 04 Octombrie 2019 18:10

Cârnații de Pleșcoi au intrat în Europa!

Produsul „Cârnații de Pleșcoi” dobândește denumirea de Indicație Geografică Protejată (IGP), potrivit anunțului făcut vineri, 4 octombrie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa citată precizează că a fost deja publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 27 septembrie 2019, în cadrul căruia „Cârnații de Pleșcoi” (IGP) au fost înregistrați ca produs de Indicație Geografică Protejată.

Ministerul de resort precizează că, potrivit procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declarație de opoziție.

„Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul «Cârnații de Pleșcoi» (IGP) dobândește denumirea de Indicație Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 4 octombrie 2019.”, se menționează în informarea MADR.

Asociația pentru promovarea cârnaților de Pleșcoi, înființată în anul 2009, a solicitat protecția la nivel european, din dorința de a duce mai departe tradiția și de a păstra gustul autentic al cârnaților de Pleșcoi.

România avea, până la această dată, cinci produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - Indicație Geografică Protejată (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - Indicație Geografică Protejată (2018) și Telemea de Ibănești - Denumire de Origine Protejată (2016), la care se adaugă, începând de astăzi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Cârnați de Pleșcoi – Indicație Geografică Protejată.

La Comisia Europeană se mai află depuse documentațiile pentru încă cinci produse, în scopul dobândirii protecției europene, din care patru - pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată: Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană și un produs Salată tradițională cu icre de crap, pentru dobândirea protecției europene Specialiate Tradițională Garantată.

Produs regional de tradiție

Cârnaţii de Pleşcoi sunt cârnaţi afumaţi din carne de oaie şi vită. Proporția de carne de oaie este de minimum 55%, iar cea de vită de maximum 45%. Sezonier, toamna - iarna, carnea de oaie se poate înlocui, în proporție de maximum 10%, cu carnea de capră, fără a se modifica semnificativ proprietățile organoleptice.

Cârnaţii de Pleşcoi se fabrică şi se comercializează sub două tipuri: afumaţi şi crud-uscaţi afumați.
Ambele tipuri de Cârnați de Pleșcoi sunt iuţi, datorită ardeiului iute roşu din compoziţie. Aceștia au o suprafaţă curată, intactă și nelipicioasă, iar în secțiune au consistenţă legată, densă şi uniformă atât pe margine, cât şi în mijloc.

Cârnaţii de Pleşcoi afumaţi se prezintă sub formă cilindrică; şiraguri lungi, porţionate la dimensiuni de 15-18 cm lungime, cu greutatea de 40-50 de grame.

Cârnaţii de Pleşcoi crud-uscaţi afumați se prezintă sub formă aplatizată; şiraguri lungi, porţionate la dimensiuni de 15-18 cm lungime, cu greutatea de 25 -40 de grame.

Toate etapele procesului de producţie pentru obţinerea Cârnaţilor de Pleşcoi se desfăşoară în aria geografică delimitată.

Reputația produsului Cârnaţi de Pleşcoi şi dezvoltarea ulterioară a producţiei acestora poate fi atribuită faptului că este un produs regional de tradiţie. Reţeta a fost transmisă din tată în fiu, deoarece prepararea cârnaţilor şi valorificarea lor era principala sursă de venit a localnicilor din Pleşcoi.

Cârnaţii de Pleşcoi se disting de alţi cârnaţi din aceeaşi categorie prin gustul specific datorat combinaţiei dintre carnea de oaie/capră, vită, ardei iute, sare (amestec de sărare), usturoi şi cimbru. Gustul picant al Cârnaţilor de Pleşcoi este rezultatul unei combinaţii de usturoi, ardei iute roşu şi cimbru.

Pentru a celebra această specialitate, în România, se organizează, începând cu anul 2008, festivalul ,,Cârnaţilor de Pleşcoi”. Ediția a XII-a a acestui eveniment se va desfășura, anul acesta, în perioada 5 – 6 octombrie, în localitatea Berca, Buzău.

Indicație geografică protejată (IGP)

Indicațiile geografice permit consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii în comercializarea lor.

Indicația geografică protejată arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Produsele cu IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

În cazul vinului, aceasta înseamnă că cel puțin 85% din strugurii utilizați trebuie să provină exclusiv din aria geografică în care se produce efectiv vinul.

Publicat în Comunicate

Vineri, 2 noiembrie 2018, în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC), o aplicaţie pentru telefoane mobile care facilitează accesul consumatorilor interesați la cele câteva sute de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Aplicaţia a fost gândită şi pornită de la o nevoie a Departamentului IT din AFIR, care îşi dorea să meargă în zona rurală a României şi să identifice produse certificate validate cu încrederea statului român că acele produse sunt autentice. La vremea respectivă nu exista o astfel de interfaţă, ci doar o înşiruire de producători şi detalii fără niciun apetit pentru consumatori. Ei au creionat o aplicaţie destinată telefoanelor mobile, astfel încât orice consumator poate intra pentru a afla ce producători sunt pe o rază de până la 100 de kilometri, care sunt produsele certificate de MADR, care sunt reţetele care conduc la realizarea acestor produse şi, în felul acesta, să facă mai facilă ajungerea consumatorului efectiv la producător, pentru că ei au conectat această aplicaţie cu hărţile disponibile de la Google, astfel încât să te duci la poarta consumatorului şi să îţi achiziţionezi acele produse”, a precizat directorul general al instituției, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Șeful AFIR a adăugat că aplicaţia îl va ajuta pe consumatorul român să evite falsurile, deoarece tot ceea ce certifică MADR pe hârtie va fi introdus automat şi în această aplicaţie, iar toate înscrierile viitoare se vor face exclusiv online.

Aplicaţia va fi extinsă în perioada următoare cu module care vor conţine cramele, podgoriile, dar şi lista cu modernizările şi restaurările aşezămintelor culturale, biserici şi şcoli finanţate de AFIR.

„Am pornit de la ideea că noi, ca agenţie, finanţăm pensiunile şi agropensiunile şi atunci dacă am făcut pentru produse certificate şi un turist vrea să meargă în judeţul Olt, să se cazeze în comuna Rotunda, la o pensiune pe care AFIR a finanţat-o, să vadă şi ce se întâmplă în jurul acelei pensiuni. Pe de o parte, să aibă acces la toate pensiunile finanţate de noi, pentru că este o garanţie în plus fiind înfiinţate cu bani europeni, şi toate autorizaţiile sunt la zi. Am zis să dezvoltăm zona de produse tradiţionale, zona de crame, vii, podgorii care pot fi vizitate şi pe viitor ne gândim, dacă va exista feedback din partea beneficiarilor, și la alte module. Chiar ne-am gândit să introducem şi lista de monumente naţionale pe care le finanţăm: modernizarea şi restaurarea aşezămintelor culturale, biserici şi şcoli. Dacă vor să vadă şi aceste obiective, să aibă posibilitatea să le viziteze”, a declarat Chesnoiu.

Acesta nu exclude posibilitatea de a fi incluse în aplicaţie şi târgurile, şi expoziţiile destinate producătorilor agricoli.

Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este o aplicaţie care facilitează accesul la informaţiile ministerului de resort cu privire la produsele agroalimentare înregistrate pe scheme naţionale şi europene de calitate.

CPAC cuprinde: lista cu toate produsele atestate, detalii produs (descriere, locaţie, denumire, tip atestat, categorie produs), vizualizare pe hartă GPS a tuturor producătorilor de produse alimentare atestate (Tradiţional, DOP, IGP, STG, Reţetă Consacrată etc.), cu posibilitate de accesare şi contact direct din aplicaţie, vizualizare detalii despre producători (telefon, adresă sediu social şi punct lucru, listă atestate), căutare în lista de atestate a producătorilor după diverse criterii, filtrare produse într-un anumit judeţ sau pe o anumită rază, în funcţie de tipul atestatului şi categoria de produs, citire QR Code de pe orice etichetă pentru aflare detalii produs.

Publicat în Știri interne

Telemeaua de Sibiu a primit protecţia naţională a sistemelor din domeniul calităţii, conform legislaţiei europene şi naţionale, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), luni, 11 iunie 2018, printr-un comunicat de presă.

Concret, începând cu data de 7 iunie 2018, dreptul de utilizare a logoului naţional, precum şi dreptul de a comercializa produse din clasa 1.3 Brânzeturi cu denumirea „Telemea de Sibiu” va reveni exclusiv producătorilor sau procesatorilor din arealul geografic, respectiv teritoriul administrativ al judeţului Sibiu care respectă prevederile din caietul de sarcini şi sunt supuşi controlului şi certificării unui organism de inspecţie şi certificare recunoscut de MADR.

Potrivit oficialilor din ministerul de resort, denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului, iar autoritatea competentă responsabilă cu verificarea pe piaţă a etichetării şi utilizării logoului naţional este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

„Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu, grupul aplicant al producătorilor şi procesatorilor produsului «Telemea de Sibiu» din arealul geografic, trebuie să desfăşoare activităţi de informare a consumatorilor şi promovare în privinţa proprietăţilor produselor care oferă valoare adăugată, va monitoriza utilizarea comercială a denumirii «Telemea de Sibiu» și va lua măsuri pentru asigurarea protecţiei juridice adecvate a indicaţiei geografice protejate naţional”, se menționează în documentul de presă al instituției mai sus citate.

Țara noastră are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (I.G.P.): „Magiun de prune Topoloveni”, „Salam de Sibiu”, „Novac afumat din Ţara Bârsei” şi produsul „Telemea de Ibăneşti” înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (D.O.P.).

Prin aceasta, se completează lista produselor depuse pentru dobândirea protecţiei europene pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată, astfel că România are în prezent, alături de cele deja înregistrate, încă trei produse în stadiul de evaluare: „Cârnaţi de Pleşcoi”, „Caşcaval de Săveni” și „Scrumbie de Dunăre afumată”.

Nu demult, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), preciza că românii trebuie să consume produse româneşti pentru ca banii să se întoarcă în economia românească.

„Patriotismul nu trebuie să aibă culoare politică. Cred că ar trebui să uităm de politică atunci când vorbim despre producătorul român de produse româneşti. Mai ales când vorbim despre Centenar. Eu spun că avem peste 2.000 de ani de produs românesc. Ideea e că nu mor caii când vor câinii şi să sperăm că va fi mai bine. Decât mulţi şi dezbinaţi, mai bine mai puţini şi uniţi. (...) Nu sunt disperat sau cu mâinile pe piept să spun că suntem pe ducă. Trebuie să consumăm produse româneşti şi să întoarcem banii în economia românească. Atunci când vorbeşti despre 100 de ani de România, trebuie să fii sobru, iar glumele trebuie să le lăsăm pentru televiziuni", a spus Cojocaru în cadrul unei conferinţe dedicate produsului românesc, care a avut loc joi, 7 iunie 2018, la București.

Publicat în Știri interne

Alături de alte produse reprezentative românești, Cașcavalul de Săveni și Cozonacul Domnesc își vor avea locul la standul României de la AgroBalt 2018, a anunțat directorul Direcției Agricole Județene Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș.

„Botoșaniul are două produse acolo, la standul României. Vorbim de Cașcavalul de Săveni și de Cozonacul Domnesc. Cașcavalul de Săveni are depus caiet de sarcini și este în perioada de opoziție la Comisia Europeană (CE) pentru Indicație Geografică Protejată (IGP), iar Cozonacul Domnesc este un produs tradițional atestat în Botoșani”, a declarat Delibaș pentru Revista Fermierului.

În perioada 24-26 mai 2018, se desfășoară la Vilnius, Lituania, cea de-a XXII-a ediție a expoziției internaționale AgroBalt 2018, una dintre cele mai semnificative și impozante expoziții internaționale pentru agricultură și industrie alimentară din Țările Baltice.

Evenimentul este organizat în cadrul formatului 16+1 (Albania, Bosnia – Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Slovacia, Polonia, Estonia, Ungaria, România și R.P. Chineză).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va fi reprezentat de către secretarul de stat Alexandru Valentin Țachianu și va participa cu un stand oferit de către organizatori, în cadrul căruia vor fi prezenți experți ai direcțiilor tehnice.

La standul MADR din incinta expoziției, vizitatorii vor putea degusta produse românești înregistrate cu Indicație Geografică Protejată, precum: Magiun de prune Topoloveni din județul Argeș, Salam de Sibiu produs de cei șase membri ai Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, din judeţele Bacău, Sibiu, Braşov, Călăraşi, Ilfov şi Bucureşti, Novac afumat din Ţara Bârsei, judeţul Braşov, Telemea de Ibănești de la membrii Asociației pentru promovarea produselor tradiționale de pe Valea Gurghiului, județul Mureş, produs înregistrat cu Denumire de Origine Protejată, dar și Pălincă de Bihor, produs cu indicație geografică la băuturi spirtoase.

În cadrul Expoziţiei Internaționale pentru agricultură și industrie alimentară „AgroBalt”, vor fi prezentate și produse ale căror documentații se află depuse la Comisia Europeană: Cârnații de Pleșcoi din județul Buzău și Scrumbia de Dunăre afumată de la membrii Asociației Ro-Pescador din Tulcea.

De asemenea, vor fi oferite spre degustare alte trei produse ale căror documentaţii sunt în curs de finalizare pentru a obține protecție europeană: Telemea de Sibiu de la Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu, Brânză de Vaideeni obținută de membrii Cooperativei Agricole Vaideeni din Vâlcea și Salată cu icre de ştiucă de Tulcea de la Asociația Ro-Pescador din Tulcea.

Federaţia Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale va oferi spre degustare, cu sprijinul membrilor asociațiilor locale, preparate din diferite regiuni ale României, cum ar fi produse din lapte: brânză, caşcaval, caș afumat și neafumat, telemea, brânză de burduf în coajă de brad, produse din carne (cârnaţi de porc sau de oaie, slănină afumată, costiță afumată, muşchi afumat, ghiudem, babic, cârnați picanți, cârnați de casă, costiță afumată, pastramă afumată etc.), cât și produse de panificaţie şi patiserie (Cozonac Domnesc, Cozonac Comoara Măcinului, pâine cu cartofi). Nu vor lipsi produsele din pește (baghetă pescărească, batog afumat, păstrăv ardelenesc, pastramă pescărească, icre de crap), precum și vinul alb şi cel roşu.

Oaspeții târgului se vor putea delecta, de asemenea, cu delicatese precum dulceață de cireșe amare/căpșuni/vișine/zmeură/caise/ardei iute/lavandă/momordică, gem de prune, zacuscă și tocană de legume, dar și cu vestitele prune uscate de Leleasca.

Este pentru prima dată când MADR participă la expoziția internațională „AgroBalt”, aceasta reprezentând o oportunitate extraordinară de promovare a produselor românești de calitate, precum și a politicilor publice aplicate de MADR.

Publicat în Știri interne

Promovarea produselor agricole reprezintă o oportunitate pentru producătorii și procesatorii români oferită de Comisia Europenă prin noua politică agricolă comună.

În cadrul Uniunii Europene se realizează produse agricole la înalte standarde de calitate.

În acest sens, se acordă o atenție deosebită politicii europene de promovare a produselor agricole care să conducă la stimularea competitivității agriculturii europene, creșterea nivelului de cunoaștere a sistemelor de calitate ale Uniunii, deschiderea de noi piețe pentru aceste produse și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene.

În procesul de reformare a politicii comune de piață s-a acordat o atenție specială promovării produselor agricole atât pe piața internă a Uniunii Europene, cât și în țările terțe, elaborându-se reglementări noi, menite să faciliteze accesul cât mai multor produse agricole pe aceste piețe.

Printre facilitățile create, expunerea mărcilor și a originii produselor asigură multiplicarea efectelor benefice ale implementării măsurii, legate de asigurarea protecției legale în fața concurenței, fidelizarea clienților, consolidarea imaginii producătorilor care produc la aceleași standarde înalte de calitate recunoscute de Uniunea Europeană și segmentarea piețelor.

De asemenea, s-a creat cadrul instituțional de simplificare a procedurii de aprobare spre finanțare a programelor de promovare, prin depunerea propunerilor de programe online, direct la structura Comisiei, respectiv Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA), unde se va face evaluarea acestora în vederea aprobării.

Caracteristicile generale ale programelor de promovare a produselor agricole

Beneficiarii sunt producători și procesatori de produse agricole care aparțin organizațiilor profesionale și interprofesionale reprezentative pentru sectorul de producție respectiv, organizații de producători sau asociații de organizații de producători, care au fost recunoscute de Statele Membre, grupuri de producători, stabiliți în statele membre ale Uniunii Europene/ recunoscute de un Stat Membru.

Organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de Statele Membre să îndeplinească o misiune de serviciu public stabilite în mod legal în Statul Membru respectiv.

Produsele agricole eligibile sunt, pe de o parte, produse care figurează în Anexa I la Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, anumite produse procesate, după cum urmează: animale vii, carne și organe comestibile, ouă de pasăre, uleiuri și grăsimi, zahăr și melase, lapte și produse lactate, miere naturală, produse din pește, plante medicinale, condimente, produse de panificație și patiserie, prăjituri și produse de cofetărie, paste făinoase, bere, vinuri, băuturi spirtoase, cidru, vin de pere, hidromel și alte băuturi fermentate, legume și fructe proaspete și procesate, sare, pastă de muștar, in textil, plante vii și produse de floricultură.

Sisteme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicație Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG), mențiunile de calitate facultative și producția ecologică.

Acțiunile eligibile sunt, în special, campanii de relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă), site (creare, actualizare, întreținere site), media sociale (creare conturi, postări periodice), altele (aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.), publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema), instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, clipuri video promoționale), evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, sponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa), promovare la punctul de desfacere (zile de degustare, alte categorii: promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere), gestionarea proiectului.

Tipuri de programe susținute de bugetul Uniunii Europene

Programe simple, propuse de una sau mai multe organizații din același Stat Membru. Programele simple selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Statul Membru din care provine beneficiarul, în gestiune partajată cu Comisia Europeană.

Programe multistate propuse de cel puțin două organizații din cel puțin două State Membre sau de către una sau mai multe organizații din cadrul Uniunii Europene. Programele multistate selectate pentru finanțare vor fi gestionate de Comisia Europeană.

Durata programelor: minim un an, maximum trei ani, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori consecutiv pentru același produs sau sistem și pe aceeași piață geografică.

Finanțarea programelor din fondurile Uniunii Europene a crescut de la 50% din valoarea cheltuielilor eligibile în perioada anterioară de implementare a măsurii, ajungând la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile în cadrul programelor simple derulate pe piața internă, respectiv la 80% în cadrul programelor simple derulate în țările terțe și în cadul programelor multistate, diferența până 100% este asigurată de beneficiarul programului. Procentele sprijinului financiar ajung la 85% în cazul  unor perturbări grave ale pieței, pierderii încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice.

Caracteristicile specifice ale programelor de promovare a produselor agricole

Un element definitoriu al strategiei de promovare este stabilirea unui program anual de lucru al Comisiei Europene, care se aprobă pritr-o decizie de punere în aplicare, în care se stabililesc: bugetele totale disponibile aferente programelor de promovare pe piața internă a Uniunii și pe piețele țărilor terțe, temele prioritare, piețe țintă și calendarul estimativ al lansării cererilor de propuneri de programe.

În fiecare an, programul anual de lucru al Comisiei debutează cu lansarea apelului pentru depunerea cererilor de programe.

Buget: - pentru anul 2017, bugetul total alocat promovării este de 133 milioane euro.

Termen depunere cereri de programe pentru 2017: 20 aprilie, ora 17:00 CET.

Priorităţile, temele/acţiunile şi pieţele de interes pentru promovarea produselor agricole în anul 2017: - pentru programele simple este prevăzut un buget de 90 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare, pe piața internă și în țările terțe.

Pe piața internă cele două teme urmăresc creșterea încrederii și recunoașterea schemelor de calitate, precum și evidențierea specificității metodelor de producție agricolă ale Uniunii, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene.

Pentru anul 2017, piețele terțe vizate de programele simple sunt: China (inclusiv Hong-Kong și Macao), Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, regiunile Asiei de Sud-Est sau India, SUA, Canada sau Mexic, Africa, Orientul Mijlociu, Iran sau Turcia, fiind bugetate sume distincte pentru programele de informare și promovare privind produsele lactate, produsele din carne de porc sau o combinație a celor două, vizând orice țară terță precum și a unor programe privind produsele din carne de vită, vizând orice țară terță.

Pentru programele multistate este prevăzut un buget de 43 milioane euro, alocat programelor de informare și promovare pe piața internă și în țările terțe, având următoarele priorități: creșterea încrederii în agricultura durabilă a UE și rolul sectorului agroalimentar asupra climei și mediului, precum și caracteristicile produselor agroalimentare europene, evidențierea specificității metodelor de producție agricolă a UE, schemele de calitate.

Contractele de finanţare a programelor simple se încheie între APIA şi beneficiarii români ale căror programe au fost aprobate de Comisia Europeană, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de aprobare, iar după această dată, numai cu aprobarea Comisiei Europene.
      
Implementarea programului începe în prima zi a lunii care urmează datei semnării contractului, cu posibilitatea amânării acestei date cu maximum șase luni, ţinând cont de caracterul sezonier al anumitor produse sau de participarea la evenimente specifice sau târguri.
    
Regimul plăților pentru programele simple

Plata în avans, de cel mult 20% din contribuția financiară a Uniunii Europene, se acordă în termen de 30 zile de la solicitare și numai ca urmare a constituirii unei garanții în favoarea APIA, în valoare egală cu 100% din avans.

Plațile intermediare, cu excepția ultimului an de implementare a programului, se acordă prin cerere către APIA, depusă în termen de 60 zile de la încheierea fiecărui an de punere în aplicare a programului.

Plata soldului, prin depunerea cererii de plată la APIA în termen de 90 zile de la data finalizării programului.

Informații despre legislația europeană în domeniul promovării produselor agricole și detaliile depunerii propunerilor de programe pot fi accesate la următoarele adrese:

Comisia Europeană-DG Agri:
http://ec.europa.eu/agriculture/promotion/index_eu.html
Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente (CHAFEA):

http://ec.europa.eu/chafea/index.html
Agnţia de Plăţi şi  Intervenţie pentru  Agricultură, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., http://www.apia.org.ro/ro/info-day-07-03-2017

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista