fermieri - REVISTA FERMIERULUI
Duminică, 19 Ianuarie 2020 16:51

Camerele agricole și PNS, interes scăzut?

Camerele agricole au fost, pentru toate guvernele, declarativ, o prioritate care, nici azi, în 2020, nu s-a concretizat, camerele agricole fiind, în continuare, doar un vis frumos. „La momentul notificării planurilor naționale strategice, camerele agricole trebuie să fie funcționale. Fermierii trebuie să se organizeze, să se regăsească în aceste structuri, de la mic la mare. Camerele agricole trebuie să fie cele care să implementeze măsuri de formare profesională, să implementeze Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)”, afirmă secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru.

Ministrul Adrian Oros, în toate declarațiile, susține că Planul Național Strategic (PNS) și camerele agricole reprezintă prioritatea zero pentru agricultura românească. Însă realitatea arată că, la PNS, România este codașă la completarea chestionarului, iar camerele agricole sunt, în continuare, o fata morgana.

Pentru perioada 2021-2027, fiecare stat membru va trebui să trimită pentru aprobare Comisiei un Plan Național Strategic privind Politica Agricolă Comună. De ceva vreme, pe pagina de internet a Ministerul Agriculturii este publicat „Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, chestionar care ar trebui completat de toți cei interesați. Se pare că prea puțini producători agricoli au ajuns acolo și au completat chestionarul care, de altfel, privește viitorul lor.

Ministrul Agriculturii susține că nu este o grabă foarte mare cu Planul Național Strategic, că nu suntem constrânşi de un anumit termen, „pentru că, se pare, an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022”. Prin urmare, este timp și pentru camerele agricole, ca acestea să funcționeze la momentul în care România va trimite Comisiei Europene PNS pentru aprobare.

Deocamdată, legislația privind camerele agricole trebuie îmbunătățită. În ultimul proiect de lege, camerele agricole reprezintă „partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, ale industriei alimentare, ale silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă”. Este clar că ele trebuie să fie private.

Sunt fermierii noștri pregătiți să facă parte dintr-o cameră agricolă, așa cum este în restul țărilor Uniunii Europene, să susțină o asemenea structură? Asocierea poate face posibil acest lucru. Treptat, putem ajunge și noi la ceea ce au azi statele membre ale UE, bineînțeles și cu puțin sprijin din partea statului. „În toată Europa, în jurul nostru, există camere agricole. Nicăieri nu mai există entităţi de stat care să gestioneze activitatea pur privată. Nu are nicio noimă să ai direcţii agricole şi alte câteva instituţii care încet-încet pot să fie preluate de aceste entităţi, care pot fi ajutate să se consolideze. În Ungaria, de exemplu, funcţionează foarte bine camerele agricole, acolo şi plăţile din fondurile europene sunt făcute de camerele agricole. La noi nu se va ajunge aşa nici în următorii zece ani. Acolo, fiecare agricultor este într-o asociaţie şi toţi care sunt într-o zonă fac parte dintr-o cameră agricolă. Fermierii își aleg conducerea. Nimeni nu încearcă să fenteze pe nimeni. Vreau să consolidez camerele agricole, însă drumul e lung până să ajungem la structurile care funcționează în Ungaria”, declara Adrian Oros la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii.

Într-un interviu acordat publicației noastre, Revista Fermierului, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu ne spunea că un model pentru noi ar trebui să fie camerele agricole din Franța. „Un lucru interesant este modul de finanțare a camerelor agricole franceze. Poate fi o lecție pentru noi acest mod de finanțare. În Franța, camerele agricole sunt regionale și sunt finanțate prin impozitul pe terenul agricol. Adică, în cadrul impozitului pe terenul agricol există o cotă care se virează către Camerele Agricole”, a ținut să ne zică Alexandru Stănescu.

La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, un nou proiect de lege a camerelor agricole a fost depus în Parlament, despre care Alexandru Stănescu spune că a fost elaborat împreună cu producătorii agricoli și Ministerul Agriculturii.

Un exemplu, de la noi din țară, Camera Agricolă Mehedinți, aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/2034-camerele-agricole-de-pe-langa-consiliile-judetene-in-vizorul-lui-cornel-stroescu-mi-as-dori-sa-vad-si-eu-o-statistica-a-activitatii-acestora.html

Publicat în România Agricolă

Mana în cultura de floarea-soarelui a reprezentat un subiect de interes major în cadrul conferinței Syngenta „Excelență în agricultură”, din 29 noiembrie 2019, unde au fost prezentate și discutate principalele măsuri de control prin implementarea celor trei piloni pentru gestionarea integrată de la răsărit la recoltat (toleranță genetică, tratament semințe și practicile agricole).

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de prevenție și utilizarea unor hibrizi cu toleranță bună la mană.

„Portofoliul Syngenta de floarea-soarelui include hibrizi cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România, hibrizi precum Sumiko, Subaro, SY Onestar, CLP, Talento sau SY Experto, fiind potriviți pentru cultivare în solele cu risc de mană”, se menționează în document.

Un alt subiect nou de interes pentru fermieri l-a reprezentat agricultura de precizie, temă la care invitatul special din Ungaria le-a vorbit fermierilor prezenți despre rolul și importanța agriculturii digitale în luarea deciziilor cu privire la creșterea producțiilor și/sau reducerea costurilor la cultura de porumb.

„În cadrul prezentării susținute despre agricultura de precizie, s-a vorbit despre alegerea hibrizilor și stabilirea densității de semănat în funcție de caracteristicile și omogenitatea solelor fermierilor, alegere care se face în funcție de conținutul de materie organică, de structura solului și, nu în ultimul rând, in funcție de nivelul de precipitații. Au fost prezentați, cu această ocazie, și hibrizii de porumb din portofoliul Syngenta, aceștia fiind împărțiți pe patru categorii (Intensiv, Artesian, Performanță și Economic), ofertă adaptată pentru toate condițiile de cultură din țara noastră”, precizează vocile autorizate ale companiei.

Soluțiile de protecție a culturilor au prezentat, de asemenea, un interes major din partea participanților. Pentru cultura de porumb, Syngenta vine cu soluții de erbicidare din preemergență până în stadiul de opt frunze, precum pachetul Calaris Pro + Fix Pro împotriva buruienilor anuale și Elumis, soluția fără egal împotriva celor mai dificile buruieni, inclusiv costreiul din rizomi, cu eficacitate fără fitotoxicitate.

La cultura de cereale păioase, Syngenta propune Elatus Era, un nou standard în protecția împotriva bolilor din cultura de cereale, în special a celor care apar la frunza stindard.

„Elatus Era oferă o protecție de neegalat și un efect de lungă durată împotriva septoriozei, a ruginilor, dar și a bolilor la spic, printr-un efect atât preventiv, cât și eradicativ”, conform documentului.

În final, reprezentantul companiei Expur România le-a vorbit fermierilor despre tendințele pieței de floarea-soarelui High-Oleică.

Syngenta rămâne un partener de încredere, mereu alături de fermieri, care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și a nevoilor tuturor agricultorilor din întreaga țară cu un portofoliu performant de semințe și produse pentru protecția culturilor și consiliere personalizată.

Syngenta continuă tradiția întâlnirilor anuale de final de an cu fermierii din toate zonele țării sub umbrela „Excelență în agricultură”.

Întâlnirile din acest an au avut loc în prezența a peste 800 de fermieri din regiunile de vest, centru, est, sud-vest și sud-est a țării, evenimente în cadrul cărora specialiștii companiei au prezentat detalii și răspunsuri la principalele subiecte de interes.

Publicat în Comunicate
Joi, 28 Noiembrie 2019 16:12

Sumă imensă restituită fermierilor

Suma de 467 de milioane de euro, dedusă inițial din plăţile directe pentru anul în curs, în ideea de a crea un fond anual pentru crizele agricole, va fi rambursată fermierilor europeni, a anunțat Comisia Europeană (CE), joi, 28 noiembrie 2019.

Cu toate că, în acest an, sectorul agricol s-a confruntat cu situaţii dificile, cum au fost condiţiile climatice extreme, nu a fost nevoie de deblocarea rezervei de criză pentru a-i susţine pe producătorii agricoli.

Conform sursei citate, măsurile de susţinere adoptate anul acesta au putut fi finanţate din bugetul disponibil pentru Politica Agricolă Comună (PAC). Ca atare, suma pusă deoparte va fi rambursată fermierilor de către statele membre, începând cu data de 1 decembrie 2019.

Conceptul de fond de rezervă pentru crizele agricole şi a mecanismului de rambursare a fost convenit în reforma PAC din 2013. Acest concept a fost aplicat, pentru prima dată, în anul bugetar 2014.

Publicat în Finantari
Miercuri, 27 Noiembrie 2019 18:33

Cu tractoarele în stradă!

Pe fondul stagnării veniturilor şi al acuzelor de concurenţă neloială, producătorii agricoli francezi au protestat cu mai bine de 1.000 de tractoare, miercuri, 27 noiembrie 2019, în Paris şi alte mari orașe.

Fermierii din Hexagon sunt nemulţumiţi de acordurile comerciale care i-ar dezavantaja, de reforma guvernului care nu le-a adus o creştere a veniturilor, de reglementările care ar afecta performanţa din sector şi de criticile la adresa agriculturii pe diverse teme, de la folosirea pesticidelor la bunăstarea animalelor.

Ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a declarat pentru postul de radio Europe 1 că „sprijină protestul şi nemulţumirile fermierilor”.

Demonstraţiile au fost organizate de două sindicate ale producătorilor agricoli, și anume FNSEA și Jeunes Agriculteurs (JA). Reprezentanții acestora cer o întâlnire cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a-şi exprima temerile privind politicile guvernamentale care, susţin ei, afectează sectorul agricol din Franţa. Unii fermieri dau vina pe Macron că se grăbeşte să interzică până în 2021 glifosatul, mergând dincolo de actuala politică a UE, deşi guvernul de la Paris a promis excepţii pentru fermele care nu au alternative viabile.

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană (CE) a prelungit autorizarea glifosatului pentru încă cinci ani, dar în luna iulie Austria a devenit primul stat membru al UE care interzice această substanţă.

Mai multe decât atât, fermierii îl critică pe Macron din cauza acordurilor comerciale ale UE28 cu Canada şi ţările Mercosur din America de Sud, agricultorii francezi susţinând că aceste înţelegeri vor deschide calea importurilor de bunuri agricole mai ieftine, produse la standarde mai scăzute.

Sindicatele fermierilor aşteaptă cu interes negocierile privind viitorul buget al UE, în cadrul căruia ar putea fi reduse cheltuielile în domeniul agriculturii, din cauza planificatei ieşiri a Marii Britanii din blocul comunitar.

Franţa este cel mai mare producător agricol din UE şi cel mai mare beneficiar al subvenţiilor din bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC).

Publicat în International

Față de toamna anului trecut, în această perioadă, agricultorii din judeţul Bistriţa-Năsăud raportează producţii mult mai bune la cartof, potrivit raportului prezentat miercuri, 27 noiembrie 2018, de către şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Nuţu Tabără, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.

Pe de altă parte, la recolta de porumb (principală la nivel de județ), dar în special la producțiile din pomicultură se înregistrează creșteri negative pe fondul condiţiilor meteorologice neprielnice.

Concret, cartoful a fost cultivat pe 7.243 hectare, cu 1.619 hectare mai multe decât în 2018. Recolta obţinută în acest caz a fost de 11.250 kg/ha, cu peste 25% mai mare raportat la rezultatele din 2018.

Tot în anul acesta, porumbul s-a cultivat pe 22.160 de hectare, cu 1.200 hectare în plus faţă de 2018, însă randamentul la hectar s-a situat la un nivel de 5.850 de kg, cu circa 27% sub nivelul înregistrat în anul precedent.

Cea mai afectată a fost pomicultura, unde fermierii au obţinut producţii şi cu 77% mai mici decât anul trecut.

Producţia de mere de anul acesta a fost de 3.883 kg/ha, cu 77,42% mai mică, cea de pere a scăzut cu 75,64%, ajungând la 2.557 kg/ha, iar cea de prune a fost mai mică cu 56,37%, ajungând la 6.806 kg/ha.

În ceea ce priveşte viticultura, s-au înregistrat recolte mai mari cu 20% la strugurii de masă şi cu circa 14% mai mici la strugurii pentru vin.

„A fost un an atipic din punct de vedere meteorologic, începând cu acele îngheţuri târzii de primăvară, continuând cu inundaţiile din primăvara acestui an, vreo două-trei reprize de gheaţă, care au afectat anumite zone ale judeţului, şi, bineînţeles, seceta - noi am fost catalogaţi la un regim pedologic moderat, dar s-a resimţit şi la noi acest lucru. Toate acestea au făcut ca, de data aceasta, producţiile să nu mai fie, evident, de departe, cele de anul trecut. (...) Totuşi, producţiile de anul acesta - sigur, diminuate în comparaţie cu cele de anul trecut - sunt, să zicem, rezonabile”, a completat șefulicialul DAJ pentru corespondenții presei centrale.

Publicat în Cultura mare

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului pe suprafaţă 726 598 de fermieri, cu o sumă totală de 1,276 miliarde de euro, reprezentând 92,11% din numărul total al fermierilor eligibili pentru plata în avans, a anunţat sursa citată, joi, 21 noiembrie 2019.

Concret, aproximativ 971,51 milioane de euro au fost plătite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 254,68 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 50,55 milioane de euro reprezintă cofinanţarea de la Bugetul Naţional.

„Reamintim că, până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, afirmă reprezentanţii APIA.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv, de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce, pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR, cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al anului în curs, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, joi, 21 noiembrie 2019, într-o conferinţă de presă la Botoşani, unde a afirmat că, la acest moment, nu există bani pentru achitarea restanțelor.

Conform spuselor oficialului guvernamental, restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

„Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind capacitatea administrativă. (...) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul doi şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a mărturisit Oros.

Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a răspuns: „Ne vom îngriji să existe. Acum nu există”.

Tot cu această ocazie, șeful MADR a mai precizat că, în ceea ce privește subvenţiile acordate producătorilor agricoli, până în această săptămână, au fost făcute plăţi în avans către 92% dintre fermierii care au depus declaraţii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Valoarea subvenţiilor acordate se ridică la 1,2 miliarde de euro.

„Practic, s-au plătit aproape 92% din cei care au depus, au fost plătiţi pentru avans, urmând ca, până la 1 decembrie, să fie făcute şi restul de plăţi. Practic, au intrat în conturi 1,2 miliarde de euro, fiind plătit avansul la 721 498 fermieri”, a conchis Oros.

Ministrul Agriculturii a avut o întrevedere în municipiul Botoşani cu medicii veterinari din judeţ, după care are programate vizite cu fermierii din zonele Ştefăneşti, Darabani şi Dorohoi.

Publicat în Finantari

Până vineri, 1 noiembrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat pentru plata avansului pe suprafaţă 630 425 de fermieri, cu suma 985 de milioane de euro.

Conform spuselor directorului general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, cifra reprezintă 75% din numărul total de fermieri.

„Începând cu 16 octombrie, APIA a demarat, şi în acest an, campania de autorizare a plăţii în avans pentru fermierii care au depus cereri de plată în anul 2019, în perioada 15 martie -15 mai. Ca şi în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, şi în 2019, am primit o derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti în avans 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 85% din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. (...) Pot să vă spun că, până în momentul de faţă, APIA a reuşit să autorizare 630 425 de fermieri, dintr-un număr total de 844 000, respectiv circa 75% au fost autorizaţi la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro”, a precizat, la târgul Indagra, Adrian Pintea.

În plus, sursa citată a mai precizat că pentru măsurile din FEADR cofinanţate de la bugetul naţional suma este de 231 de milioane de euro.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se acordă în intervalul 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană, în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în 2019, se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Un număr de mai bine de 11 000 de fermieri vor beneficia de plata în avans pentru subvenţiile agricole, demers care a început în 16 octombrie şi se va încheia la 30 noiembrie, au anunţat reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Galaţi.

În campania 2019, au fost depuse un număr de 18 468 de cereri pentru subvenţiile agricole, dintre care 11 162 au fost autorizate la plata în avans.

Fermierii care au depus cereri unice de plată primesc în avans, începând din 16 octombrie, 70% din subvenţiile pe suprafaţă din cadrul schemelor de plăţi directe şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Plăţile în avans vor fi efectuate până la data de 30 noiembrie, urmând ca de la 1 decembrie să înceapă plata finală.

Publicat în Finantari

Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

sursa: Mediafax

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 34

newsletter rf

Revista