fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Producătorii agricoli hunedoreni au definitivat însămânţările de toamnă în proporţie de 30%, prioritățile fiind reprezentate de orz, grâu, triticale şi orzoaică.

Potrivit vocilor autorizate ale Direcţiei Judeţene de Agricultură (DAJ) Hunedoara, în prezent este vizibil deficitul de apă cauzat de lipsa precipitaţiilor, specific unui început de secetă pedologică.

Șefia DAJ precizează că, în cazul semănatului de toamnă, sunt programate circa 10 000 de hectare.

În ceea ce priveşte arăturile de toamnă, fermierii execută aceste operaţiuni imediat ce eliberează terenurile de resturile de la cultura de porumb.

Publicat în Cultura mare

Până duminică, 20 octombrie 2019, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a achitat, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, o sumă autorizată în valoare de 439 581 738 de euro către 389 546 de fermieri, a anunțat instituția luni, 21 octombrie 2019.

Conform datelor APIA, pentru anul de cerere 2019, schema de plată unică pe suprafață - SAPS - este de 102,6082 euro/ha, schema de plată redistributivă - primul interval: 1-5 ha, inclusiv - 5 euro/ha, iar al doilea interval: peste 5 și până la 30 ha, inclusiv - 48,7127 euro/ha, schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 59,3201 euro/ha, schema de plată pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine - 17,7173 euro/ha.

„Reamintim că, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, între 16 octombrie și 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, precizează vocile autorizate ale agenției.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană la 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă).

În ceea ce privește plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană la 4,6635 lei, în data de 31 decembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

„Am început la timp plata subvenţiilor pentru fermieri, aşa cum ne-am angajat. (...) Banii sunt necesari pentru pregătirea culturilor de toamnă şi a viitorului an agricol. Am asigurat fonduri astfel încât, până la finalul lunii noiembrie, peste 1,4 miliarde de euro să fie plătiţi fermierilor sub formă de avans”, a spus premierul Viorica Dăncilă, în cadrul ședinței de guvern.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 317 milioane de euro reprezintă suma autorizată a fi plătită ca avans din subvenții unui număr de aproximativ 202 000 de fermieri, singurii care, deocamdată, nu vor încasa bani, începând cu data de 16 octombrie, urmând a fi crescătorii de bovine, au anunțat vocile autorizate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și din instituțiile subordonate.

„Am programat pentru azi (n.r. - miercuri, 16 octombrie 2019) să începem la minutul unu, în cumpăna nopţii, şi am început (n.r. - plata avansului pe suprafaţă). Ne-am programat să prelucrăm dosare, avem peste 200 000, până la orele 12:00. Se continuă. Sunt transferaţi peste 317 milioane de euro pentru 202 000 de dosare şi facem acest lucru în continuare, în dorinţa de a termina la timp semănatul în România, pentru că însămânţările în câmp se fac cu bani, se fac de către fermieri, în slujba cărora am fost şi rămân. (...) Suntem în plină campanie de recoltat la porumb, în toate judeţele, în mod deosebit în centrul ţării, şi în plină campanie de însămânţare, suntem în plină activitate în câmp şi, nu întâmplător, toţi cei care aveau responsabilitatea au fost la lucru, ca să dăm banii fermierilor”, a afirmat în primă instanță ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea.

La rândul său, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a adăugat că instituţia pe care o conduce şi-a programat ca, până la 30 noiembrie, să plătească fermierilor români o sumă prevăzută ca avans de 1,4 miliarde de euro.

„Targetul nostru este să plătim 1,4 miliarde de euro până la 30 noiembrie şi, cu siguranţă, aşa cum toate obiectivele pe care ni le-am propus s-au realizat, (...) şi aceşti paşi pe care îi avem de făcut în această perioadă o să-i realizăm. Categoric că fiecare fermier aşteaptă ca în prima zi să fie plătit, dar reamintesc că plata avansului se face în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar în această perioadă toţi fermierii sperăm să primească această sumă, iar începând cu 1 decembrie vom declanşa plata final, ca în fiecare an. Singura categorie care nu intră la plata avansului sunt crescătorii de bovine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul bovin. De ce? Pentru că perioada de retenţie este de şase luni de zile, aceasta fiind încheiată după 15 noiembrie. La 1 decembrie vom începe cu dânşii ca şi ei să fie prioritizaţi”, a spus Adrian Pintea.

Perioada de retenţie este perioada în care un animal, care face obiectul unei cereri unice de plată, trebuie reţinut în exploataţia pentru care a depus cererea, inclusiv în evidenţele acesteia.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plafonul pentru schemele de plată din campania 2019 este de 1,75 miliarde de euro.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 866 000 de cereri unice de plată, cu peste 9,6 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Publicat în Finantari

Din cauză că fermierii nu se înţeleg asupra plafonării suprafeţei la vânzare, proiectul Legii vânzării terenurilor este blocat în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, potrivit afirmațiilor făcute marți, 15 octombrie 2019, de Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Este adevărat că se vinde teren, se vinde către străini, dar hai să vedem şi în momentul de faţă, că tot s-a vorbit despre Parlament, despre Comisia de agricultură. Într-adevăr, Legea vânzării terenurilor stă în Comisia de agricultură pentru că, în ultimele discuţii, nu s-au înţeles organizaţiile profesionale cu Parlamentul, cu ministerul, referitor la o plafonare la vânzare a suprafeţei. Aici stă toată discuţia. În rest, s-au înţeles pentru toate chestiunile care erau divergente. Şi au ajuns la plafonare. Marii fermierii îşi doresc, în continuare, să poată cumpăra teren mai mult, micii fermieri îşi doresc o plafonare pentru că nu au posibilitate să cumpere teren, aşa o suprafaţă mare, şi ajungem la a avea un conflict între fermieri, ceea ce nu este de dorit”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Naţionale „Pro Agro”, Ionel Arion, a spus că, în unele comune, s-a ajuns la situaţia ca jumătate din terenul agricol din respectiva localitatea să fie cumpărat de un cetăţean din altă ţară.

„Astăzi, în România, sunt persoane care deţin jumătate dintr-o comună. O comună are între 3 000 şi 4 500 de hectare. Este imposibil să faci acolo un business ca orice om de afaceri te-ai duce, din moment ce jumătate din acea comună este deţinută de o persoană, iar acea persoană nu este român, este o familie din Danemarca, din Olanda, din Arabia Saudită, de unde vreţi dumneavoastră”, a spus Ionel Arion.

Luna decembrie 2019, decisivă

Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, preciza, nu demult, într-un interviu, că modificările aduse Legii 17/2014 se află pe masa membrilor comisiei pe care o conduce de mai bine de patru săptămâni.

Situația este însă una de stagnare, în condițiile în care ambițiile politice și-au spus cuvântul prin subiectul plafonării achiziției suprafețelor de teren (500 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 1 000 ha în cazul societăților).

Chiar și așa, Alexandru Stănescu are încredere că actul normativ va fi aprobat până în luna decembrie.

La sfârșitul anului 2019, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422 000 de hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri.

Cu privire la țara de provenienţă a cumpărătorilor, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane.

Publicat în Piata agricola

Conducerea Ministerului român al Agriculturii nu este de acord cu scăderea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, iar plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată, pentru că fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, a mărturisit, marţi, 15 octombrie 2019, Claudiu Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată. Fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie esenţială la economia ţării. Pentru bugetul PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, pentru că acesta era un deziderat la momentul aderării la Uniunea Europeană. Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei şi al mediului, contribuţia apicultorilor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domenii”, a precizat Mareş.

Totodată, el a mai spus că, pentru asigurarea independenţei proteice vegetale, România susţine introducerea unei plăţi separate pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul că sprijinul voluntar cuplat este o schemă de limitare a producţiei, care nu asigură creşterea performanţei.

Potrivit acestuia, o zonă importantă pe care România o promovează este cea montană şi aceasta trebuie să se regăsească în noua PAC, pentru că aceste zone au constrângerile cele mai mari şi au un puternic risc de abandon.

Fermierii și lobby-ul de la Bruxelles

Pe de altă parte, vineri, 11 octombrie 2019, de această dată - la Bruxelles, avea loc ultima reuniune din 2019 a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire, la care Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb CEPM a fost reprezentată de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Ședința a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei Europene (CE) a diferitelor abordări ale co-legislatorilor față de propunerea de reformă a PAC la acest moment dinaintea definirii ferme a cifrelor cadrului financial multianual (MFF).

Unul dintre subiectele mai spinoase și asupra cărora se așteaptă lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament a fost și plafonarea plăților directe pe exploatație și alocările minime propuse pentru măsuri climatice și de mediu, asupra cărora părerile sunt extrem de divergente.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România consideră că perioada imediat următoare este vitală pentru statele membre în stabilirea unor ținte clare rezultate din analiza SWOT. Așteptam ca și autoritățile române, după modelul celor mai multe țări, să înceapă procesul consultativ cu actorii implicați, cu societatea civilă, pentru ca intervențiile propuse prin PNS să capete formă și coerență.” a declarat Alina Crețu, director executiv al APPR.

În ceea ce privește finanțarea PAC în cadrul financiar multianual, cifra propusă de Comisie și aflată în curs de negociere tripartită este de 365 de miliarde de euro, din care 286,2 miliarde de euro pentru FEGA. Cele mai multe state membre consideră că acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitării reducerii plăților directe și al unui efort suplimentar pentru convergență.

CE propune o recuperare lentă a ecartului dintre plățile directe ale diferitelor state membre. Deși apreciază faptul că România se numără printre țările care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în următoarea perioadă de programare, APPR, așa cum s-a exprimat în documentul său de poziție, consideră că ar fi nevoie de ținte mult mai ambițioase în ceea ce privește reducerea decalajelor.

Pentru FEARD, cifra totală avansată este 78,8 miliarde de euro, la proiectele de dezvoltare rurală propunându-se o scădere a contribuției UE, dar o creștere corespunzătoare a bugetului național, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.

Publicat în Finantari

Potrivit aprecierilor ministrului Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, statul român ar trebui să achiziţioneze producțiile de cereale obţinute de fermierii români „la un preţ corect”, tot statul urmând să suporte depozitarea producţiilor, intervenţia pe piaţă şi chiar exportul surplusului prin nou înfiinţata Casă de Comerţ Unirea.

„Dumneavoastră, cei care produceţi cereale în România - porumb grâu, orz - când le vindeţi la capătul tarlalei, le vindeţi cu un preţ care nu reprezintă munca dvs. Corect? Vine intermediarul şi cumpără la un preţ pe care vi-l impune, după care pleacă cu marfa, o mai plimbă cu vapoarele o anumită perioadă şi o aduce în România la alt preţ. Cam aşa este. Atunci, statul român, pe acea lege care impune o cantitate minimă de cereale în rezerva de stat, acum este la un nivel foarte mic, la grâu este de 600.000 de tone de grâu, ceea ce este infim. Ce ne opreşte pe noi, ca stat, să majorăm acest plafon la câteva milioane de tone, să am o marjă cu limita minimă şi limita maximă? Una minimă sub care nu am voie să scad rezerva minimă şi cea maximă până la care pot să achiziţionez”, a explicat ministrul de resort cu ocazia Forumului Agricultorilor care s-a desfășurat miercuri, 9 octombrie 2019 la Romexpo.

În altă ordine de idei, în ceea ce privește costul de finanţare al fermierilor români, acesta ar trebui să fie la fel ca în Europa, iar statul să sprijine diferenţa.

„Omul care face agricultură în România, că face business, trebuie să aibă acelaşi cost de finanţare pe care îl au ceilalţi în afara ţării, adică costul de finanţare al dvs., al fermierilor, trebuie să fie acelaşi ca al unuia din Franţa sau din altă ţară pe zona de agricultură. Costul fermierilor trebuie să fie acelaşi, nu mai mare, şi pentru asta statul, la asta lucrăm la Finanţe, vom sprijini diferenţa dintre media finanţărilor din Europa cu costul de finanţare din România. Diferenţa aceasta poate să vină statul să o sprijine, pentru că ăsta este un tratament corect între toţi cei din piaţa asta mare europeană şi în această familie mare europeană în care, chipurile, toţi trăim fericiţi. Dar fiecare pentru el. Vă asigur de acest lucru, pentru că aşa este corect, să fie în acest fel. Nu trebuie să fim naţionalişti ca să gândim în felul acesta. Trebuie doar să fim corecţi pentru cei din ţara noastră”, a afirmat şeful de la Finanţe.

„Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective” a fost organizat Ministerul Agriculturii, împreună cu Casa de Comerţ Unirea şi Confederaţia Meridian.

Publicat în Știri interne

Producătorii agricoli care au depus cereri unice de plată vor primi în avans, începând de miercuri, 16 octombrie 2019, 70% subvenţiile pe suprafaţă şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, a anunţat, marţi, 8 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Concret, avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri 31,2477 euro/ha.

În ceea ce privește speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Nu cu mult timp în urmă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma că aproape 300.000 de dosare au fost procesate dintr-un total de 900.000, pentru acordarea subvenţiilor în avans în agricultură.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare, au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Fermierii din țările care acceptă cultivarea plantelor transgenice (MG) trebuie să folosească într-un mod inteligent rotația culturilor, astfel încât să minimizeze dezvoltarea superburuienilor, a declarat Julian Adams, profesor la Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară și Dezvoltare al Universității Michigan, SUA, în cadrul unui interviu acordat cu ocazia conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor – evoluții recente și traiectorii viitoare”, care a avut loc la finele lunii septembrie, în Iași.

El s-a declarat un susținător fervent al glifosatului, dar și al culturilor MG care au înglobat Bacillus thuringiensis pe post de insecticid.

Adams recunoaște că problemele generate de culturile transgenice nu prea există în SUA, contestatarii de acolo fiind încadrați de el în categoria „grupări de ecoteroriști”.

În cadrul interviului, acesta a mai precizat că, în State, există o conștientizare la nivel general cum că biotehnologiile agricole reprezintă o unealtă importantă menită să majoreze randamentele la hectar, agricultura sustenabilă, cât și creșterea economică.

Pro și contra

Bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) generează un grup de proteine cunoscute ca toxina Bt, toxice pentru insectele dăunătoare, dar care nu ar afecta polenizatorii, de exemplu, sau animalele. Genele pentru mai multe toxine Bt au fost introduse în diferite culturi transgenice. Astfel, mai bine de 90% din bumbacul plantat în SUA, India, China, Australia și Africa de Sud sunt soiuri transgenice care conțin gene pentru toxina Bt.

Potrivit estimărilor sectorului de profil, în ultimele două decenii ar fi fost evitată aplicarea a mai bine de 450 000 de tone de insecticid datorită tehnologiei Bt în culturi.

Conform lucrării „Biotehnologia și produsele biotehnologice” scrisă de Andreea Enache, modificările genetice ar genera numeroase efecte adverse asupra sănătăţii umane şi mediului, printre care și efecte dăunătoare asupra dinamicii populaţiei de specii în mediul-gazdă şi asupra diversităţii genetice a fiecăreia dintre aceste populaţii.

„Plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile să pună stăpânire pe noi teritorii, eliminând alte culturi şi creând supergândaci (n.r. - dăunători secundari rezistenți) şi superburuieni care obligă la folosirea a şi mai multor chimicale toxice. Plantele modificate genetic pot poleniza încrucişat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice, ale căror standarde nu permit folosirea seminţelor modificate genetic”, menționează autoarea în lucrarea sa.

„Amaranthus palmeri” este o buruiană răspândită în întreaga lume. La noi în țară, aceasta mai este denumită popular și „talpa gâștei”. Fermierii de pe întreg mapamondul încearcă de ani buni s-o combată într-un mod cât mai eficient. Ca atare, o renumită companie americană a creat erbicidul Roundup, primit ca o binecuvântare de către fermieri și utilizat pe scară largă, în special în SUA.

Ca răspuns, în anumite zone, planta dăunătoare în cauză a dezvoltat rezistență și s-a transformat în deja vestita „superburuiană” sau „superweed”. Plantele dăunătoare s-au adaptat și au reacționat mult mai rapid decât se așteptau oamenii de știință.

Presa din SUA a intervievat fermieri și oameni de știință din Arkansas care au descris câmpurile invadate de plante-gigant talpa-gâștei, care pot rezista la oricât erbicid ar fi în măsură să stropească agricultorii. Într-un testimonial, unul dintre agricultori a recunoscut că a cheltuit aproape 400 000 de dolari în numai trei luni într-o tentativă nereușită de a distruge aceste superburuieni.

„Talpa-gâștei”, varianta rezistentă, se poate dezvolta la verticală până la o înălțime de 2,4 metri, poate înfrunta cu succes temperaturi ridicate, secetă prelungită și poate produce sute de mii de semințe. Are un sistem radicular care seacă solul de nutrienți pentru culturi. Lăsate necontrolate, ocupă un câmp întreg într-un singur an.

Până în prezent, infestarea cu „talpa-gâștei” în regiunile culturilor cu organisme modificate genetic (OMG) a fost identificată, în afară de Arkansas, și în Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord, Tennessee, Kentucky, New Mexico, Mississippi și, cel mai recent, în Alabama și Missouri.

Redacția: Domnule profesor, superburuienile, dăunătorii secundari și lipsa biodiversității reprezintă, în continuare, temeri frecvente aduse în discuție în mediul academic nord-american. Lucrări în acest sens continuă să fie publicate, inclusiv pe site-ul Michigan State University (https://www.canr.msu.edu/news/superweeds-secondary-pests-lack-of-biodiversity-are-frequent-gmo-concerns). Care este situația în prezent cu aceste modificări în ceea ce privește rezistența la glifosat a unor buruieni, respectiv a unor dăunători la unele dintre toxinele Bt (Bacillus thuringiensis)?

Julian Adams: Atâta vreme cât avem erbicide, la fel ca și în cazul antibioticelor, rezistența la acestea va evolua. (...) Unele dintre „problemele” întâmpinate la glifosat sunt și acelea că are un așa mare succes ca erbicid, că nu este toxic, că este ieftin, că se degradează rapid în sol; răspunsul perfect în ceea ce privește alegerea unui erbicid.

Ce s-a întâmplat însă cu fermierii din SUA a fost că au însămânțat același tip de cultură an de an, fără rotație. Astfel, în timp, ei s-au confruntat cu rezistența dezvoltată de buruieni la erbicide. Din acest motiv, trebuie folosită rotația culturilor într-un mod inteligent, astfel încât să minimizăm dezvoltarea superburuienilor, în combinație cu aceste erbicide.

Bineînțeles că putem folosi și alte erbicide, însă acestea sunt mult mai toxice. De aceea, preferăm să continuăm cu glifosatul, pentru că este atât de sigur.

Red.: În ceea ce privește dăunătorii secundari care supraviețuiesc toxinelor Bt, implicit efectele acestora asupra biodiversității, care sunt soluțiile inovative oferite de mediul academic sau deja implementate în agricultură în prezent?

J.A.: Pentru a primi aprobările necesare pentru comercializare în SUA, este important pentru dezvoltator să demonstreze că organismele netargetate nu sunt afectate. Trebuie să dovedești că polenizatorii – diverse insecte, fluturii, de exemplu, albinele – nu sunt țintiți de toxine sau de pesticidele asociate culturilor transgenice.

Ca exemplu, în prezent, este un subiect de discuție în ceea ce privește bumbacul Bt. Există o varietate de vierme roz (Pectinophora gossypiella) care este parțial rezistent la toxina în cauză. Una dintre soluțiile identificate este și aceea de a folosi refugii. USDA, în SUA, dar și autoritățile din India au reglementări specifice care impun construcția unui mic refugiu (n.r. - benzi de teren însămânțate cu bumbac non-Bt) acolo unde acești dăunători se pot dezvolta preferențial, iar rezistența lor la toxina Bt din cultura de bază s-ar diminua simțitor.

Există o rezistență vizibilă la nivel global la plantele transgenice și la insecticidele asociate, cam șapte-opt situații diferite. Există un specialist în SUA, Bruce E. Tabashnik, care le-a identificat, însă numărul este destul de mic.

Ce merită reținut este faptul că există 50 sau 60 de toxine Bt care pot fi asimilate în noile tehnologii. Este la fel ca și în cazul rezistenței la antibiotice. În primul rând, a apărut rezistența la penicilină, medicamentul-minune. Apoi am trecut la streptomicină, la vancomicină, ampicilină etc. La fel se întâmplă și în cazul rezistenței dăunătorilor.

R.F.: Fermierii nord-americani sunt totuși preocupați de problemele generate de superburuieni, dăunători secundari și de lipsa biodiversității?

J.A.: Problemele generate de culturile transgenice nu prea există în SUA. Bineînțeles, la noi există anumite grupări de ecoteroriști, le spun eu. Discuțiile subiacente celor menționate de dumneavoastră sunt mult mai mici la noi sau în alte state ale lumii decât în Uniunea Europeană. (...) Întotdeauna vor fi oameni care să spună că Pământul este plat.

R.F.: Dar USDA și EDA discută cu privire la aceste probleme?

J.A.: Există o conștientizare la nivel general că biotehnologiile agricole reprezintă o unealtă importantă menită să majoreze randamentele la hectar, agricultura sustenabilă, creșterea economică etc. Ca o recunoaștere generală însă, trebuie să luăm în calcul vechea rotație a culturilor și dezvoltarea unor culturi cu noi gene Bt care vor aborda aceste probleme de rezistență.

R.F.: Ați vorbit, în cadrul conferinței, de o conștientizare mai dificilă din partea beneficiarilor de tehnologii agricole nord-americani că mediul academic reprezintă acel izvor de inovare. Puteți detalia?

J.A.: Universitățile și institutele de cercetare sunt motoarele inovării, iar dezvoltatorii din sectorul privat sunt importanți în procesul de comercializare. Este însă un drum lung între dovada aplicabilității unui concept și cultura agricolă pregătită pentru piață.

În SUA, în prezent, la modul general, printre cei care activează în sectorul agricol nu există o conștientizare a faptului că universitățile sunt aceste motoare ale inovării.

Publicat în Interviu

Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

Publicat în Cultura mare

Miercuri, 2 octombrie 2019, executivul de la București a consfințit ca, din data de 16 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să poată acorda un avans din subvenții, în baza Hotărârii privind cuantumul plăţilor pe suprafaţă şi a plafonului pentru sprijinul cuplat la ovine/caprine.

Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, plăţile prevăzute în actul normativ se acordă conform prevederilor OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, prin această Hotărâre au fost aprobate cuantumurile pentru plăţile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,6082 euro/hectar), plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare, inclusiv (5 euro/hectar) şi peste 5 hectare şi până la 30 hectare, inclusiv (48,7127 euro/hectar), plata pentru înverzire (59,3201 euro/hectar) şi plata pentru tinerii fermieri (31,2477 euro/hectar).

„Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate”, precizează sursa citată.

Actul normativ prevede, pe de altă parte, că pentru speciile ovine/caprine plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 64,3 milioane de euro.

„Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze propriul plan de afaceri şi programul de dezvoltare pe termen scurt, în condiţiile cunoaşterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, menționează oficialitățile.

Sumele necesare pentru aplicarea plăţilor directe în sectorul vegetal şi a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEADR), se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pentru anii 2019 şi 2020.

„Reamintim că acest act normativ are la bază şi Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, prin care mai multe state membre ale UE, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. Astfel, statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013”, precizează Guvernul.

Înainte de ședința de guvern de miercuri, Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, a consfințit că Executivul pe care îl conduce va aproba cuantumul plăților directe din sectorul vegetal și zootehnic, subvenții care vor fi plătite agricultorilor începând cu 16 octombrie, pentru a-i sprijini în perioada de însămânțare a culturilor de toamnă.

„Până la începutul lunii decembrie, suntem pregătiți să achităm fermierilor 1,4 miliarde de euro, sub formă de avans. De asemenea, crescătorii de animale vor beneficia de sprijin. Pentru speciile ovine și caprine, aprobăm astăzi plățile directe într-un cuantum de peste 64 de milioane de euro.
Domnule ministru Daea, vă felicit pentru aceste eforturi și pentru rezultatele obținute”, a precizat liderul PSD.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista