fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Finlandezul Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, consideră că stabilirea unor standarde minime şi consolidarea aplicării reglementărilor ar trebui să garanteze că operatorii din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente pot concura în mod echitabil, contribuind astfel la eficiența sa.

„Luăm măsuri deoarece comportamentul neloial în afaceri subminează viabilitatea economică a operatorilor din cadrul lanțului (n.r. - de aprovizionare cu alimente). Stabilind standarde minime şi consolidând aplicarea reglementărilor, propunerea ar trebui să garanteze că acești operatori pot concura în mod echitabil, contribuind astfel la eficiența lanțului în ansamblu”, a declarat vicepreședintele CE, Jyrki Katainen, în contextul în care joi, 12 aprilie 2018, Comisia Europeană a prezentat o listă de practici comerciale neloiale pe care vrea să le interzică în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, în ideea de a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul agroalimentar.

Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite.

Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți, și anume faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute, că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menținerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare, respectiv că un furnizor plătește pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.

În acest context, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, consideră că un lanţ de aprovizionare cu alimente eficient şi eficace este un lanț echitabil.

„Propunerea prezentata astăzi (n.r. - joi, 12 aprilie 2018) se referă, în esență, la echitate, la a da o voce celor fără voce, celor care, fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziții de negociere slabe. Inițiativa de astăzi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizează consolidarea poziției producătorilor și a IMM-urilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente”, a afirmat Hogan.

Propunerea CE impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcări dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competența de a impune o sancțiune proporționată şi disuasivă. Aceasta autoritate de punere în aplicare va putea iniția investigații din proprie inițiativă sau pe baza unei plângeri. În acest caz, părțile care depun plângeri vor avea dreptul de a solicita confidențialitate și anonimat pentru a-și proteja poziția față de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare între autoritățile de punere în aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.

În procesul de co-decizie, propunerea CE va lua forma unei legi europene (directive) și urmează să fie transmisă, împreună cu o evaluare a impactului, Parlamentului European și Consiliului, în cadrul acestuia din urmă fiind reprezentate guvernele statelor membre.

Fermierii europeni, în situația de a fi abuzați de pozițiile dominante

La nivelul anului 2017, Uniunea Europeană (UE27) nu avea nicio legislație menită să-i protejeze pe fermierii blocului comunitar de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali din aval, declara Oliver Sitar, director adjunct al unității responsabile de guvernanța piețelor agroalimentare din cadrul DG AGRI, care a mai adăugat că în relația cu comercianții, producătorii agricoli europeni se află într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante.

Sitar recunoaștea în iulie 2017 că, în ceea ce privește relația B2C (business to consumer), cealaltă, denumită sugestiv de austriac F2B (farmer to business), este similară cu prima până la un anumit punct. Mai departe, consumatorul se poate reorienta către alt furnizor, în timp ce fermierul intră sub incidența abuzului poziției dominante practicată de retaileri. În viziunea lui Oliver Sitar, comercianții au ca atu-uri puterea de negociere și piața de desfacere, elemente-forte care susțin poziția amintită anterior.

„În acest moment, în ceea ce privește relația business to business (B2B), în contextul lanțului de aprovizionare cu produse agroalimentare, Uniunea Europeană nu are o legislație în ceea ce privește practicile comerciale neechitabile. Avem directive în ceea ce privește relația business to consumer (B2C), în contextul situațiilor în care am avea practici comerciale neechitabile și care implică relația dintre comerciant și cumpărător. Una dintre ele are ca obiect chiar termenii contractuali abuzivi. (...) Relația B2C și, să-i spunem, farmer to business (F2B) ar putea fi chiar similare până într-un anumit punct, însă chiar și așa nu avem nicio legislație la ora actuală, una care să-i protejeze pe fermieri de utilizarea puterii de negociere și de piață din partea partenerilor lor comerciali; nu există. Suntem într-o situație recunoscută de legea competiției ca abuzul poziției dominante”, afirma Oliver Sitar în cadrul conferinței CAP&the food chain care a avut loc la Bruxelles în zilele de 5 și 6 iulie 2017.

Potrivit oficialului de la Bruxelles, în context legislativ european, în aval, pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, consumatorul final deține o așa-numită „putere a clientului”, o putere de cumpărare excesivă care uneori pune o presiune suplimentară pe producătorii agricoli din UE. În cazul fermierilor însă, aceștia nu beneficiază de un astfel de atu și nu pot întoarce spatele comercianților pentru simplul fapt că nu au canalele de distribuție necesare. Astfel, potrivit unor studii definitivate în urmă cu șase, respectiv patru ani, peste 90 de procente dintre producătorii agricoli europeni au fost victimele practicilor comerciale neechitabile.

„Dacă nu vinde, fermierul nu are altă soluție, cum este în cazul consumatorului final. (...) Anumite statistici din 2011 și 2013, atunci când Comisia Europeană a verificat dacă măsurile de guvernanță economică de la nivel UE au vreun rost, au relevat că mai bine de 90 la sută din fermieri au fost victimele practicilor comerciale neloiale. Acesta a fost un procentaj uriaș care sugerează că problema nu este doar una teoretică, ci una care este reală și care are un impact apreciabil asupra producătorilor agricoli. (...) Puterea de cumpărare excesivă ar putea susține astfel de practici care duc la consecințe negative pentru fermieri”, a adăugat Oliver Sitar.

Conform cifrelor vehiculate de oficialul DG AGRI, în lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare al blocului UE27 activează 47 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă o valoare adăugată brută de șapte procente la nivelul economiei europene. În plus, specialiștii europeni au constatat că, pe acest lanț, nivelul producției de materie-primă (producție primară) este relativ fragmentat. Mai mult, chiar dacă sunt o grămadă de fermieri care încearcă să se organizeze în organizații de producători, cooperative, în relația lor comercială din aval, cu partenerii comerciali din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare, ei nu se află pe poziția dominantă, ci pe cea de vulnerabilitate.

Potrivit afirmațiilor lui Sitar, acest dezechilibru sever de putere de negociere dintre producători și lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare ar putea facilita tendința piețelor de a da greș din ce în ce mai des. În plus, situația dă naștere unui semn de întrebare cu privire la capacitatea măsurilor de guvernanță economică de a genera și implementa remedii eficiente pentru aceste situații.

Conform analizelor departamentului de specialitate din DG AGRI, în care și Oliver Sitar activează, problemele actuale de guvernanță economică cu care birocrații europeni se confruntă sunt practicile comerciale neloiale, transparența pieței și cooperarea dintre producători.

Publicat în Piata agricola

O suită de măsuri menite să-i protejeze pe micii fermieri europeni și pe producătorii de alimente de practicile comerciale incorecte ale marilor corporații ar urma să fie anunțate de reprezentanții Comisiei Europene, joi, 12 aprilie 2018.

Concret, ar urma astfel să fie interzise unele practici, cum sunt plăţile întârziate, anularea comenzilor în ultimul moment şi schimbări retroactive ale contractelor de către cumpărători.

Propunerea CE vizează producătorii mici şi mijlocii, care au sub 250 de angajaţi sau o cifră anuală de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro, conform Reuters, citată de agenția națională de presă.

Cu toate că există la nivel naţional legi care au acelaşi scop, CE a anunţat că vrea să armonizeze aceste reglementări la nivelul UE.

Măsurile Comisiei vin după eforturile similare din Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că vor fi majorate preţurile minime pe care le pot cere retailerii pentru produsele alimentare şi vor fi limitate promoţiile din supermarketuri.

Prinşi între subvenţiile agricole mai scăzute şi producţiile în exces la anumite produse, cum ar fi laptele, fermierii europeni se plâng de mult timp că sunt presaţi de marjele de profit şi de războiul preţurilor din sectorul de retail.

Asociaţia Fermierilor Olandezi (LTO) a anunţat că salută propunerile CE, în timp ce Asociaţia Retailerilor Europeni, EuroCommerce, a avertizat că noua legislaţia va majora preţurile pe care le vor plăti consumatorii şi nu va rezolva dezechilibrele între cerere şi ofertă.

Reglementarea practicilor comerciale nu va rezolva ineficienţele şi problemele de pe piaţă, apreciază Eurocommerce.

PRIAevents organizează Conferinta PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Women in Agriculture în data de 22 martie 2018, la hotel Radisson Blu Bucuresti, începând cu orele 14:00.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități, și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

Conferința va fi însoțită de gala PRIA - Women in Agriculture, în cadrul căreia vom recunoaște și premia eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. In cadrul evenimentului vom avea lectori-surpriză, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață, și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Potențialul României în sectorul agricol este foarte mare. În continuare, vom vedea probleme cu care ne confruntăm, dar și soluții sau sugestii pentru a exista o creștere esențială a agriculturii românești, dar și anumite probleme cu care ne confruntăm.

Foarte important este să vedem cum putem beneficia de PAC după 2020, cum atragem mai multe fonduri europene, cum avem rezultate bune, constante și sustenabilitate, cum creștem agricultura României.

Participați la cel mai important eveniment agricol al primăverii, dezbateți cele mai importante teme pentru agricultura României alături de reprezentanți ai autorităților și presă.

Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței PRIA Agriculture vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.

Printre temele abordat,e se numără:
• Cum va arăta Politica Agricolă Comună după anul 2020? PNDR și dezvoltarea agriculturii României. Cum realizăm creşterea absorbţiei fondurilor europene? Cum pot ajuta băncile, societățile de leasing și fondurile de garantare la creșterea absorbției fondurilor UE? Care este rolul fondurilor de investiții destinate agriculturii?
• Activitatea agențiilor AFIR și APIA care au un rol esenţial în aplicarea Politicii Agricole Comune. Ce măsuri se vor deschide în acest an? Ce sume sunt alocate fiecăreia?
• Cadastrul național. Cum ar trebui să arate legea fondului funciar? De când se va face identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole obligatoriu pe baza datelor cadastrale? Ce ar trebui schimbat la legea care a liberalizat piața funciară?
• Legea risipei alimentare. Cum se va aplica ea în România? Ce spun autoritățile? Dar toate celelalte părți implicate?
• Cum funcționează lanțul dintre producători, procesatori și retaileri
• Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe producătorii și procesatorii pentru a avea cât mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?
• Care este strategia privind cercetarea pe termen lung?
• Sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole
• Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor agricole;
• Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea prin folosirea eficientă a energiei
• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri în agricultură;
• Ajutoarele de stat in agricultură - cine poate beneficia de ele? Ce subvenții primesc fermierii români pentru Campania 2018?
• Arendarea terenurile agricole in vederea comasării;
• Norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;
• Alocarea fondurilor suplimentare din partea Guvernului pentru plata subvențiilor și infrastructura de irigații.

Lectorii invitați sunt: Petre DAEA – Ministrul Agriculturii, Rovana PLUMB – Ministrul Fondurilor Europene, Valeriu TABĂRĂ – Președinte, ASAS, Doina SILISTRU – Președinte, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Senatul României, Alina VLĂDOIANU – Vicepreședinte, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Alina Mihaela TOMA – Președinte, FGCR, Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), și Tudorel ANDREI – Președinte, INS, Irina FLOREA – Director Executiv, Mere de Itesti, Maricica VRABIE – Director General, Hort Altoi Focsani, Profira ONODE – Director Executiv, Asociatia Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Galați.

PRIA Agriculture reunește 250 de participanți, dintre care: reprezentanţi ai Guvernului României; reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; reprezentanți ai APIA și AFIR; reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă; membri Pro Agro, LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR; reprezentanți ai Camerelor de Comerț; reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice; reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor; reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare; consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.

Publicat în Comunicate

Cu o cerere de aproape 50.000 de capete de suine din rasele Bazna și Mangalița (circa 45.000 de capete, cifră vehiculată în cadrul ultimei sale conferințe de presă chiar de către ministrul Agriculturii, Petre Daea), solicitări venite de la 5.094 de crescători, dar cu doar 188 de fermieri români care încă deţin material biologic al raselor-vedetă de porci, oficialul guvernamental mărturisește că programul (n.r. - schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele specificat mai sus) are nevoie de timp, urmând să se desfășoare de-a lungul a opt ani, astfel încât nevoile să fie acoperite.

Chiar și în atare condiții, șeful MADR dă asigurări că necesarul va fi acoperit la timp, astfel încât consumatorii să aibă cât de curând pe rafturi produse realizate din carnea acestor porci.

„Spuneam de la bun început: România, din nefericire, a abandonat aceste două rase. Prin grija multora din România - şi în situaţia asta se află 188 de fermieri sau de crescători care au material biologic - prin grija lor, prin multiplicarea materialului biologic (n.r. - vom face faţă) la toate solicitările pe care le au cei care s-au înscris în program (...) Însă sigur, ştiţi foarte bine că acest porc nu creşte peste noapte, iar în perioada asta unii cresc şi ajung la 130 de kilograme, alţii se reproduc, luăm purceii şi îi distribuim. Îi vom avea în timp”, a afirmat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, cu ocazia participării sale marţi, 6 martie 2018, în satul Nou, comuna sibiană Roşia, la prima livrare de purcei de la un furnizor către un crescător în cadrul programului guvernamental de susţinere a creşterii raselor autohtone Mangaliţa şi Bazna.

Ministrul cabinetului Dăncilă a arătat, de asemenea, că instituția pe care o păstorește ]i va stimula şi pe cei 188 de crescători actuali să îşi mărească efectivul-matcă, pentru a putea spori numărul de livrări. El a mai relatat că a ajutat cu mâna lui la preluarea şi încărcarea celor 38 de purcei, fiecare de 10-15 kilograme, care au fost preluaţi de la gospodarul din comuna Roşia pentru a fi livraţi în satul sibian Bradu.

„Unii dintre purcei au avut şi 15 kilograme, pentru că i-am simţit la mână când i-am luat”, a adăugat oficialul guvernamental.

El a participat în curtea gospodarului din satu Nou şi la o degustare de carne de porc Mangaliţa, iar înainte de a pleca, a fost abordat de mai mulţi locuitori din sat, ocazie cu care i s-a oferit de către o femeie şi o pâine ardelenească mare, în formă de inimă.

Conform comunicatului ministerului de resort, programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel, în comuna Bazna, 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului. Același document de presă relevă totodată că, în aceeași zi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună, și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

Potrivit vocilor autorizate din MADR, în cursul zilei de joi, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de patru purcei în județul Hunedoara, de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui, către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa ;i sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

„Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare”, se mai precizează în finalul comunicatului.

Daea vorbea de opt ani. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020

Executivul Tudose (pe atunci) aproba în 10 ianuarie a.c. o schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, de care aceștia vor beneficia în perioada 2018 - 2020, fondurile totale alocate depăşind patru milioane de euro.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare vor primi cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum doi şi maximum zece, pentru creştere, îngrăşare şi livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

„Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, în baza unui contract de livrare şi transportaţi crescătorilor de porci. Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiţi cu titlu gratuit din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel”, se menționa într-un comunicat al Guvernului.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească mai multe condiţii de eligibilitate, printre care: să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică, să primească cu titlu gratuit un număr par de purcei, minimum 2 şi maximum 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract.

„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa şi procesatorii/alte persoane juridice pot solicita înscrierea în program în baza unei cereri, care se depune la direcţia agricolă judeţeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum şi în registrul de evidenţă al ajutorului de minimis. Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 milioane de lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat”, potrivit aceluiași document de presă al Executivului de la București.

Efectele aşteptate în urma derulării acestui program sunt: creşterea numărului de capete şi conservarea celor două rase de porci, dar şi echilibrarea balanţei comerciale cu acest produs, în condiţiile în care în topul importurilor din ţările UE şi terţe domină de ani buni carnea de porc proaspătă şi refrigerată, România asigurând doar jumătate din necesarul de consum.

Publicat în Zootehnie

Reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor (n.r. - fermier - o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă), echivalentă în lei, ar urma să fie legiferată dacă propunerea de act normativ a Pro Agro ar urma să fie aprobată de Parlament, inclusiv după punctele de vedere venite din partea presei agricole.

Potrivit unui comunicat al organizației de fermieri, federația a inițiat deja elaborarea unui proiect de act normativ intitulat „Legea pentru instituirea unei cotizații profesionale agricole aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre ale unor organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar”, în vederea asigurării finanțării predictibile a mediului asociativ.

„Demersul nostru vine în contextul nevoii unei reprezentări consistente a intereselor fermierilor din România, atât la nivel național, cât și european. Numai în acest mod, mișcarea asociativă din agricultură poate să conducă la asigurarea creșterii competitivității fermelor și industriei alimentare din România. Mecanisme de finanțare asemănătoare sunt adoptate și în alte țări membre ale Uniunii Europene, cel mai relevant caz fiind Franța. În consecință, considerăm că Parlamentul României ar trebui să își asume acest proiect de act normativ, astfel încât fermierul român să fie cu adevărat reprezentat la masa negocierilor, fie în România, fie la Bruxelles”, afirmă cei din conducerea organizației, precizând că demersul este susținut și de către Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, Federația apelează inclusiv la sprijinul presei agricole pentru a face cunoscută inițiativa legislativă și, eventual, pentru a primi observații și propuneri de îmbunătățire a textului inițial, astfel încât să determine puterea politică din Parlamentul României să îl transforme în lege.

Inițiatorii mai precizează că plata cotizației profesionale agricole prevăzută la art.1 se face anual, prin reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor prevăzuți la art.1 al propunerii de act normativ, echivalent în lei la data stabilirii ratei de schimb la cursul de schimb stabilit în ultima zi lucrătoare înaintea datei de 1 august care precedă exercițiul financiar pentru care sunt stabilite alocațiile financiare, publicat de Banca Centrală Europeană conform Regulamentului Delegat (UE) nr.907/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro.

Conform proiectului de act normativ, la art.1 se precizează următoarele: „Suprafața agricolă înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă şi de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente; Animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale; Exploataţie înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României; Fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă; Hectar eligibil înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii. Se instituie începând cu anul de cerere unică de plată pe suprafaţă 2018 o cotizație profesională agricolă aplicată fermierilor pentru finanțarea Asociațiilor profesionale membre ale unei Organizațiilor Profesionale/Interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar. Fermierii care au obligația plății cotizaţiei profesionale agricole prevăzută la alin.(1) sunt fermieri activi definiți în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură care depun anual cerere unică de plată pentru suprafaţă agricolă și/sau animale declarate”.

Totul a început cu conceptul de cotizație voluntar-obligatorie

Despre această propunere de contribuție a vorbit, încă din ianuarie 2018, fostul vicepreședinte LAPAR, fermierul Nicolae Sitaru, pe atunci prezentată sub forma unei cotizații voluntar-obligatorie, și a dat exemplul Franței în acest sens.

La finele lunii ianuarie a.c., acesta acuza în mod direct șefiile din ultimii ani ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru neimplicarea în susținerea financiară a apartenenței organizațiilor de fermieri români la COPA COGECA, o puternică organizație de lobby de la Bruxelles, și făcea apel la unitate, astfel încât toate organizațiile din sectorul agroalimentar autohton să se unească sub o singură umbrelă, potentă financiar.

„Fac un apel la unitate a tuturor asociațiilor profesionale din România să încercăm o dată pentru totdeauna să ne unim într-un efort de a putea reprezenta cum trebuie fermierul din România în fața instituțiilor de la Bruxelles. Din păcate, cei care știu, noi am fost primiți de vreo trei ori până acum la COPA COGECA și am fost dați afară de vreo două ori pentru neplata cotizației”, a afirmat Sitaru în deschiderea congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat joi, 25 ianuarie 2018, la București. „Cred că, din păcate, Ministerul Agriculturii, ministrul Agriculturii, oricare a fost el, nu ne-a dorit niciodată puternici. O organizație foarte puternică în România nici măcar domnul (n.r. - Valeriu) Tabără (n.r. - nu a reușit să pună bazele), dacă tot este în fața mea, aici... ”.

Tot el a precizat că o organizație puternică de fermieri în România ar face „mult bine” mediului agricol din România și consideră că ar trebui să preluăm un model de la francezi.

„(...) că tot Arnaud (n.r. - Perrein) este francez și tot vorbește el despre cotizația voluntar-obligatorie cum se întâmplă și în Franța; nu inventăm noi roata. Așa se întâmplă acolo și cred că așa este bine. Astfel, sarcina aceasta a finanțării asociațiilor profesionale să fie mai mică pentru fiecare fermier și să ajungă pentru reprezentarea noastră și la Bruxelles”, a adăugat Sitaru. „Problema cu reprezentarea noastră la Bruxelles este celebra cotizație care ajunge pe la vreo 500.000 de euro și, deocamdată, nicio organizație profesională din România nu a fost în stare să strângă acești bani în fiecare an și să se ducă cu ei la Bruxelles. Asta înseamnă că trebuie s-o facem împreună, împreună toate organizațiile și cu mâna întinsă către ministrul Agriculturii”.

Conform aprecierilor fermierului român, soluția propusă de francezul Arnaud Perrein i-ar scuti pe omologii săi „de o umilință” și „de situația de a ne duce cu căciula-n mână în fața ministrului” (n.r. - Agriculturii), oricare ar fi el, pentru a-i cere banii necesari achitării cotizației la COPA COGECA.

Și asta, în ciuda orgoliilor producătorilor agricoli de la noi din țară.

„Deși (...) spunem că suntem fermieri mari și tari, când ajungem să fim reprezentanți acolo, nu suntem. (...) Deocamdată, trăim în România, câteodată, cu prea multe orgolii, și ar trebui să le lăsăm la o parte și să încercăm să vedem care este soluția ca, împreună, să fim o voce unitară la nivelul țării”, a conchis el.

Publicat în Știri interne

Pentru a putea beneficia de accesul la un sistem integrat de producţie şi desfacere, cât şi de reprezentare în faţa instituţiilor statului, consiliere pentru fonduri europene, cursuri de formare profesională şi oportunităţi de desfacere în cele mai mari lanţuri de retail, toate cooperativele, asociaţiile, companiile şi persoanele fizice care activează în România în domeniul agriculturii se pot înscrie, începând cu data de 5 martie, în Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată (UNCAPI).

Încă de la lansare, uniunea are şase membri, iar sectoarele în care UNCAPI activează sunt: vegetal, legumicol, creşterea păsărilor şi producţia de ouă, creşterea ovinelor şi caprinelor, procesarea şi producţia de lapte şi a produselor din lapte, precum şi vânzarea produselor agroalimentare.

Avându-l ca preşedinte pe Florin Burculescu, managerul cooperativei Ţara Mea, iar ca secretar general pe Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor AgroStar, UNCAPI are o cifră de afaceri declarată de 40 de milioane de euro pe an în cele mai importante ramuri din agricultură.

„Înfiinţarea UNCAPI este încă un semn că agricultura românească este pe un drum bun. Fermierii români sunt oameni extrem de muncitori şi de conştiincioşi. Dacă au şi oportunitatea de a ajunge uşor la surse de informare şi consiliere, de a le fi reprezentate interesele şi, mai ales, de a lucra într-un cadru organizat, care să le dea putere şi încredere, sunt sigur că, în acest fel, vor ajunge curând pe lista marilor furnizori europeni”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Cu ajutorul UNCAPI, producătorii români din sectoarele agricol și zootehnic vor putea ajunge mai uşor cu produsele lor pe piaţă, în special în supermarketuri. Obiectivul principal al uniunii este acela de a promova produsele româneşti pe piaţa autohtonă, precum şi pe cea internaţională, cu ajutorul unui sistem de management de producţie integrat. Practic, prin asocierea cooperativelor, se pun la dispoziţia fermierilor fabrici de procesare, abatorizare, depozite de colectare a legumelor şi fructelor, fabrici de conservare. Un sistem integrat de producţie ajută la scăderea preţurilor, astfel încât producţia fermierilor români să fie valorificată pe tot parcursul anului, nu doar în sezon.

O parte dintre legumele produse în România ajung pe rafturile marilor supermarketuri, însă legumele pot fi şi procesate. Ştefan Nicolae este de părere că lipsa unităţilor de procesare în România a creat de-a lungul timpului mari probleme, în sensul în care agricultorii aruncau producţiile pe câmp pentru că li se strica marfa. Tocmai acesta este şi scopul UNCAPI: să sprijine fermierii şi să integreze tot acest lanţ alimentar pentru a valorifica producţiile şi a diminua pierderile.

Un alt obiectiv important al UNCAPI este de a atrage fonduri europene cu scopul de a dezvolta aceste afaceri româneşti. Se vor face cursuri de formare profesională şi se vor atrage investiţii în vederea capitalizării cooperativelor membre UNCAPI, pentru a elimina intermediarii din lanţul agroalimentar.

UNCAPI va înfiinţa filiale teritoriale în toate judeţele din România şi va fi o prezenţă activă în toate structurile de dialog social la nivelul prefecturilor, Ministerului Agriculturii, Guvernului şi Parlamentului.

Totodată, UNCAPI va solicita Parlamentului finalizarea legislaţiei cu privire la facilităţile fiscale pentru fermieri, care va duce la capitalizarea cooperativelor şi asociaţiilor agricole. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.

Publicat în Știri interne

Pesticidele de tipul neonicotinoidelor sunt dăunătoare pentru albine, anunţa sec Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), miercuri, 28 februarie 2018, confirmând rezultatele unor studii contestate de industrie, conform informațiilor transmise de DPA şi Reuters.

Informația citată de Agerpres vine ca o lovitură directă pentru cultivatorii de porumb din România care au avut serios de suferit în anul 2017 ca urmare a prolificității crescute a dănunătorului Tanymecus dillaticolis, singurele produse care s-au dovedit eficiente în culturile infestate fiind tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Potrivit cercetătorilor, numărul albinelor ar scădea semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile cu privire la un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

Folosirea neonicotinoidelor ar reprezenta un risc pentru populațiile de albine sălbatice şi domestice, conform informării EFSA. Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor și ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide al autorității europene. Potrivit spuselor acestuia, unele riscuri scăzute au fost identificate, dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost sever restricţionată în Uniunea Europeană, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricționarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În Europa, oamenii de știință au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice în două dintre cele trei țări incluse în cercetare și a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

APRR, îngrijorată de ultima comunicare a EFSA

Prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ultima comunicare EFSA a (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din data de 28 februarie 2018 privind privind produsele de protecția plantelor din categoria neonicotinoide.

Potrivit spuselor reprezentanților APPR, singura soluție de salvare este reprezentată de susținerea autorităților naționale prin descoperirea unor soluții alternative la neonice.

„Fiind utilizatorii direcți ai acestor produse în culturile din România, sperăm ca autoritățile naționale să susțină în continuare activitatea agricolă și să continue implicarea în proiecte de cercetare la nivel național pentru a găsi soluții alternative pentru culturile cele mai afectate de tratamentul cu aceste produse”, se scrie în documentul APPR.

Potrivit spuselor celor din APPR, organizația va continua și în 2018 proiectul de cercetare științifică aplicată în câmp, astfel încât să poată prezenta ulterior informații concludente pentru cultura de porumb și floarea-soarelui pentru condițiile locale.

„Vom susține alte soluții identificate ca fiind utile pentru fermieri, în condițiile în care aceste soluții vor fi testate în rețelele noastre de testare și cercetare aplicată și își vor dovedi eficacitatea”, au continuat cei din APPR.

Neonicotinoidele au un rol extraordinar de important (Nicolescu, ASAS)

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță.

În plus, neonicele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide și care a avut loc la începutul lunii noiembrie a anului trecut.

În viziunea vicepreședintelui ASAS, Mihai Nicolescu, absența din schemele de tratament fitosanitar a neonicelor ar putea aduce atingere securității și siguranței alimentare în Europa.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, cum vom reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentare ale zonelor Europei?”, mărturisea Nicolescu.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere și fostul vicepreședinte LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trăgea un semnal de alarmă și preciza că, în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem coexista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, preciza că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, preciza în noiembrie 2017 reprezentantul ACA.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația „bazată pe hazard” la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

Publicat în România Agricolă

În poziția preliminară a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) pentru PAC post-2020 am subliniat zece puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar, a precizat pentru Revista Fermierului într-un interviu proaspătul director general al UNCSV, Florentin Bercu.

Discuția cu fostul director executiv al Pro Agro a avut loc la nici două săptămâni de la ședința de inaugurare și operaționalizare a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), „prima de acest gen din România”, așa cum afirmă însuși inițiatorii demersului.

UNCSV reunește pentru început opt cooperative agricole ca membri fondatori, enumerând aici Agrisud Cooperativă Agricolă, Argeș Biosud Cooperativă Agricolă, Braicoop Cooperativă Agricolă, Dobrogea Sud Cooperativă Agricolă, Oltenia Cereal Nord Cooperativă Agricolă, Tinoasa Cooperativă Agricolă, Unirea Covurlui Cooperativă Agricolă și 15 Februarie Rotunda Cooperativă Agricolă, care au o cifră de afaceri însumată de peste 100 de milioane de lei și acoperă o suprafață de aproximativ 150.000 de hectare, aflată în continuă extindere.

Din echipa de conducere a UNCSV fac parte Nicolae Sofone - Președinte Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud și președinte al uniunii, Alexandru Haită – Director Cooperativa Agricolă Tinoasa și vicepreședinte al UNCSV, Mircea Paul Băluță – Director Cooperativa Agricolă Argeș Biosud și Membru al Consiliului de Conducere, Ștefan Stănescu – Membru Cooperativa Agricolă 15 Februarie Rotunda și Membru în Consiliul de Conducere, Ciprian Coja – Director Cooperativa Agricolă Unirea Covurlui și membru în Consiliul de Conducere, Florin Constantin – președinte Onorific UNCSV, respectiv Florentin Bercu – director UNCSV.

Mai spunem doar că UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

Mai multe, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Domnule Florentin Bercu, aceasta nu este prima discuție pe care o purtăm cu dumneavoastră pe tema cooperativelor și a oportunității existenței și funcționării acestora în interesul agricultorilor, horticultorilor și zootehniștilor români. Care sunt totuși argumentele dumneavoastră în favoarea funcționării acestor forme asociative la noi în țară?

Florentin Bercu: Am început să cred în cooperativele agricole încă din anul 2006, atunci când am observat cum funcționează acestea în Marea Britanie. La momentul respectiv am conștientizat că acestea reprezintă atât o soluție eficientă de redresare, cât și de întărire a sectorului agrozootehnic românesc, dacă nu chiar singura. Cu toate că, la acea vreme, fermierii români nici nu voiau să audă de cooperative, în prezent această reticență a fost depășită. Mulți dintre aceștia fie sunt deja membri în astfel de organizații, fie cochetează cu ideea.

Totodată, în contextul problemelor cu care se confruntă producătorii agricoli din România, precum și al soluțiilor pe care le-au identificat omologii lor din alte state în vederea remedierii unor situații similare, am fost convins că aceste cooperative agricole moderne pot fi utile fermierilor dacă sunt organizate și conduse într-un mod profesionist. În acest sens, am decis să aprofundez acest subiect îmbinând practica cu teoria și încercând să vin cu plus valoare prin lucrarea de doctorat și postdoctorat.

R.F.: V-ați alăturat astfel UNCSV, părăsind funcția de director executiv pe care o dețineați în cadrul Pro Agro...

F.B.: Am petrecut șase ani minunați în cadrul Federației Naționale Pro Agro. Am învățat foarte multe lucruri utile, am fost implicat total și am făcut tot ceea am știut și putut, astfel încât federația să se dezvolte, să se consolideze și să-și atingă obiectivele pentru care a fost constituită de membrii fondatori, dar am simțit că încep să mă plafonez având aceleași activități. Mi-am spus că este cazul să accept o provocare nouă prin care să contribui mai mult la dezvoltarea, eficientizarea cooperativelor agricole și sectorului cooperatist, continuând munca începută prin studiile postuniversitare.

Trebuie să menționez că UNCSV este ca o „rază de lumină” printre organizațiile profesionale din România pentru că este o organizație formată doar din cooperative agricole înființate pe Legea 566/2004 cu modificările și completările ulterioare, cât și din societăți cooperative agricole pe Legea 1/2005. Astfel, prin intermediul acestora, fermierii pot avea acces la beneficii economice concrete, punctuale pentru aceștia.

R.F.: Vorbiți foarte frumos de UNCSV. Care sunt obiectivele sale pe termen scurt și pe termen mediu?

F.B.: Pentru o organizație nou-înființată, UNCSV are obiective ambițioase. Mai exact vorbim, de promovarea cooperativelor agricole și îmbunătățirea cadrului normativ specific, de promovarea și validarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole și membrii acestora, cât și de clarificarea aspectelor legate de dubla impozitare a cooperativelor și a membrilor cooperatori. Totodată, UNCSV are în vedere crearea de filiere scurte, clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole, promovarea unor măsuri specifice cooperativelor agricole și României în PAC post 2020, în special finanțări și scheme de sprijin specifice, precum și de schimburi de bune practici.

R.F.: Asta înseamnă că UNCSV comunică în mod constant cu autoritățile specializate pe problematica specifică.

F.B.: Confirm cele spuse de dumneavoastră. Am transmis deja autorităților competente propuneri pentru viitoarea Politică Agricolă Comună post-2020, pentrun îmbunătățirea Ordinului 619/2015 cu modificările și completările ulterioare și - cel mai important pentru membri noștri și cooperativele agricole din România - am transmis împreună cu COOP RO adrese la toate sediile ANAF județene referitoare la facilitățile fiscale acordate prin Legea nr. 164/2016 cooperativelor și membrilor acestora.

R.F.: Iată și o întrebare la care cred că vă așteptați: - care este solicitarea prioritară a UNCSV în contextul noii PAC?

F.B.: În poziția preliminară a UNCSV pentru PAC post-2020 am subliniat 10 puncte principale care ar trebui luate în considerare pentru un sector agroalimentar autohton puternic și pentru venituri împărțite echitabil pe lanțul alimentar.

Fiind vorba despre o organizație a cooperativelor agricole, voi detalia puțin doar partea specifică a sectorului. Concret, atunci când ne gândim la viitoarea PAC, în opinia cooperatorilor din uniune este important să se ia măsuri suplimentare când vine vorba de sprijinirea cooperativelor agricole și a grupurilor de producători, în scopul de a elimina blocajele care împiedică manifestarea deplină a acestor forme de asociere și a altor tipuri de grupuri de producători pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente.

În plus, măsurile de sprijin trebuie să meargă dincolo de simpla concentrare a ofertei. Acestea trebuie să aibă printre obiective și sprijinirea prelucrării, generarea de valoare adăugată, plasarea pe piață, precum și stimularea înființării de rețele comerciale ale cooperativelor, grupurilor de producători și organizațiilor producătorilor din sectorul agroalimentar, după modelele existente în unele state membre (SM). Aceste măsuri trebuie să respecte integritatea cooperativelor și ar trebui să fie, de asemenea, non-denaturante dintr-un unghi de politică din domeniul concurenței, respectiv să contribuie la o piață unică funcțională.

În vederea promovării pe deplin a agricultorilor, cât și utilizarea și implicarea lor în aceste măsuri, este necesar să li se ofere certitudine juridică atunci când vine vorba de dreptul concurenței. În acest sens și în conformitate cu una dintre recomandările Task Force-ului Piețe Agricole este imperativ să se revizuiască Legea Concurenței. Recunoscând specificitățile sectorului agricol și permițând agricultorilor să lucreze în mod colectiv sunt două condiții prealabile fundamentale pentru a consolida poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și, prin urmare, a îmbunătăți puterea lor de negociere. Acest lucru înseamnă eliminarea practicilor comerciale neloiale și revizuirea legislației în domeniul concurenței.

În România sunt înregistrate 763 de cooperative și societăți cooperative agricole. Dintre acestea, doar 299 înregistrează activități economice cu o cifră de afaceri cumulată de 100 milioane de euro, la care se adaugă reticența la asociere din România și dezvoltarea destul de timidă a lor în comparație cu celelalte state membre (fiind în urmă cu cel puțin 30 de ani). Din acest motiv se impune ca, în cazul cooperativelor agricole și al grupurilor de producători, să fie eliminată obligativitatea încadrării în programele de finanțare cu fonduri europene la suma maximă nerambursabilă din totalul cheltuielilor eligibile în funcție de valoarea producției standard (SO) ale majorității membrilor acestora pentru investiții în reproducție, prelucrare, procesare, ambalare, depozitare și comercializare. Și asta deoarece acestea necesită investiții foarte mari, iar fermierii ezită să investească împreună cu alți fermieri din neîncredere și pe fondul efectelor sistemului cooperatist comunist specific care a existat în România.

Solicităm pe această cale ca aceștia să poată beneficia de sprijin public nerambursabil între 50% - 90% din totalul cheltuielilor, fără a fi limitați la SO, și să fie încurajate investițiile în magazine și rețele comerciale ale cooperativelor agricole și grupurilor de producători.

Precizăm că formele de asociere din România sunt încă la început, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, fapt vizibil și în numărul de proiecte depuse și finanțate până în prezent, care sunt mai puțin de 10, din 2007 până în prezent.

R.F.: În final, de la ce ar trebui plecat atunci când vorbim despre cooperativele agricole?

F.B.: Primul lucru de la care trebuie plecat este înțelegerea fenomenului și aplicarea principiilor cooperatiste. În acest context, vorbim de educarea, informarea și instruirea membrilor cooperatori pentru a produce în funcție de cerințele pieței și creionarea unei strategii profitabile pe termen lung. De asemenea, trebuie avut în vedere controlul democratic al membrilor cooperatori în cadrul cooperativei. Demn de luat în seamă este și faptul că asocierea și cooperarea dintre producători sunt esențiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere și rentabilizarea afacerii pe termen lung.

Apoi, relevante pentru discuția privind cooperativele agricole sunt și realizarea de investiții în comun pentru obținerea de produse cu valoare adaugată, care să vină în sprijinul creșterii eficienței economice a membrilor, precum și introducerea inovațiilor și a tehnicilor moderne de management, marketing și comerț, respectiv cooperarea între aceste forme asociative în vederea atingerii obiectivului membrilor și ocuparea unei cote de piață a produselor care să le asigure rentabilizarea afacerii.

R.F.: Care sunt sau care ar trebui sa fie obiectivele cooperativelor agricole din România?

F.B.: În acest context, în primă instanță vorbim de creșterea eficienței economico-sociale a întregii activități a membrilor. Concret, cooperativele agricole trebuie să își gestioneze propriile resurse prin optimizarea producției și prin creșterea calității serviciilor pentru a putea obține profit.

În egală măsură discutăm de satisfacerea interesului membrilor. Cu alte cuvinte, aceștia sunt proprietarii afacerii lor, ai cooperativei și sunt implicați atât în activitățile cooperației, cât și în conducerea acesteia.

Nu trebuie omisă nici acordarea de atribuții. Concret, membrii au putere și control asupra vieții lor, a împărțirii atribuțiilor, cât și asupra asigurării unui management performant.

Foarte importantă (dacă nu cea mai importantă) este și gândirea strategică. Aceasta presupune a lua în calcul cum pot fi folosite în mod eficient avantajele de a fi membru cooperator, de a funcționa ca structură cooperatistă, fiind singura modalitate de menținere competitivă în piață.

Nu în ultimul rând, vorbim de investiții care să aducă valoare adaugată la nivel de cooperativă.

Publicat în Interviu

Chiar dacă în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la această dată nu este rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.

„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.

Într-un interviu acordat ediției online a Revistei Fermierului în data de 19 octombrie 2017, Dănuț Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, preciza că reprezentanții României au discutat cu organismul de conciliere această problemă, ocazie cu care partea română a explicat argumentele pentru care consideră că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală.

„Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor Comisiei Europene, entitate care poate sau nu să țină cont de ele. În orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere”, afirma Potor în cadrul interviului.

În ceea ce privește resursele alocate reactivării Măsurii 14, Potor avea încă de pe atunci răspunsurile: „Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.

Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele în care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.

Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați”.

În prezent, fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi).

Beneficiarii acestei măsuri nu sunt nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care „câștigă” aici sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară.

În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și consumatorul european.

Publicat în Zootehnie

Până joi, 1 februarie 2018, un număr de 700.111 fermieri au primit suma de 1,767 de miliarde de euro, ca urmare a cererilor de plată depuse în cadrul Campaniei 2017, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Mai exact, începând cu data de 16 octombrie 2017, pentru Campania 2017, din suma totală autorizată, de 1,767 de miliarde de euro, reprezentând avans şi plată regulară, 1,307 milioane de euro s-au plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 403,6 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare, iar diferenţa de 93,44 de milioane de euro, din bugetul de stat.

APIA precizează că plăţile finanţate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, iar cele finanţate din FEADR, la cursul de schimb de 4,5390 lei pentru un euro.

Potrivit sursei citate, pe 1 februarie s-a mai efectuat plata următoarelor scheme aferente măsurilor de piaţă: restructurare/reconversie plantaţii viticole - în sumă de 2,227 de milioane de lei, ajutor financiar pentru distribuţia de fructe în şcoli, semestrul II 2016-2017 - în cuantum de 238.905,30 lei, respectiv ajutor financiar pentru distribuţia de lapte în şcoli, semestrul II 2016-2017, de 204.206,05 lei.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista