fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită «cornul secarei» fiind sub 0,05%, precizează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) într-un comunicat remis vineri, în contextul în care importatorii din Egipt au refuzat achiziţionarea a 63.000 de tone de grâu contractate de la un trader din România.

„MADR a luat la cunoştinţă problemele pe care un operator român de pe piaţa grâului le întâmpină în relaţia comercială directă cu importatorii din Egipt care au refuzat achiziţionarea a 63.000 de tone de grâu deja contractate. Precizăm că, din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită «cornul secarei» fiind sub 0,05%. În situaţia particulară a operatorului român, procentul de infestare cu ciuperca în cauză a fost de 0,0001%, deci de o mie de ori mai mic decât limita maximă admisă, care este de 0,1%", conform documentului de presă al MADR.

Reprezentanţii ministerului consideră că practicile importatorului egiptean nu au în vedere calitatea grâului, ci intenţia de a mări presiunea asupra preţului mărfii deja contractate, grâul românesc îndeplinind condiţiile de calitate solicitate pe piaţa cerealelor.

Traderul de cereale Cerealcom Dolj a informat joi că a refuzat să livreze grâu Egiptului din cauza prevederilor privind conţinutul de cornul secarei, dezminţind informaţiile apărute anterior în presă potrivit cărora inspectorii egipteni au refuzat o livrare de 63.000 de tone de grâu românesc aflată în portul Constanţa, a transmis Reuters.

Traderii consultaţi de Reuters au informat că, pentru prima dată după ce a adoptat o politică de conţinut zero de cornul secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale - n. r.), inspectorii egipteni au respins direct la sursă o livrare de 63.000 de tone de grâu românesc.

„Grâul Cerealcom Dolj nu a fost refuzat, Cerealcom Dolj a fost cea care a decis să refuze să livreze produsele sub alţi termeni decât cei conveniţi iniţial în contract”, a informat compania românească, citată de Agerpres.

Cerealcom Dolj a precizat că într-o licitaţie organizată în data de 16 iulie de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC), entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a câştigat un contract pentru livrarea a 63.000 de tone de grâu din România cu condiţia unui conţinut maxim de cornul secarei de 0,05%, standardul acceptat la nivel internaţional, cu livrare în perioada 20-30 august pentru a fi încărcat în portul Constanţa.

„Procedurile de încărcare au început la data de 27 august. La data de 28 august, Autoritatea fitosanitară din Egipt a decis că grâul de panificaţie importat trebuie să respecte condiţia unui conţinut zero de cornul secarei”, a precizat Cerealcom Dolj într-un comunicat. „Delegaţia oficialilor egipteni, prezentă la Constanţa, portul de încărcare al bunurilor, a cerut Cerealcom Dolj să livreze bunurile care respectă noii parametri de calitate, modificaţi în mod unilateral de autorităţile egiptene. Cerealcom Dolj a refuzat noile condiţii pe care GASC intenţiona să îi impună şi a decis să descarce cantitatea încărcată până la acel moment pe navă”.

Firma de trading subliniază că îşi onorează întotdeauna obligaţiile contractuale.

„(...) Cerealcom Dolj nu consideră normal şi nici nu acceptă ca regulile să fie modificate unilateral în mijlocul jocului, după ce un acord a fost încheiat”, se mai arată în comunicat.

Egiptul a mai introdus odată în cursul acestui an o interdicţie similară privind importul de grâu conţinând chiar şi cel mai mic nivel de cornul secarei. În luna iulie însă, Egiptul a decis să renunţe la această interdicţie şi să accepte grâu cu un conţinut de cornul secarei de maximum 0,05%, standardul acceptat la nivel internaţional, după ce furnizorii au insistat că este practic imposibil să garanteze un conţinut zero de cornul secarei.

Publicat în Știri interne

Pentru a acoperi o parte pierderile de producţie înregistrate în acest an din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile,  apicultorii vor primi un ajutor de minimis de 15 lei pe familia de albine, a afirmat, vineri, 9 septembrie 2016, Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), la Târgul Naţional al Mierii.

„Ajutorul de minimis de 15 lei pe familia de albine promis de Ministerul Agriculturii ne va ajuta să ne putem păstra numărul de familii de albine şi pentru a le putea hrăni, deoarece am fost afectaţi la principalele culesuri, la rapiţă, salcâm şi floarea soarelui”, a spus Fetea, citat de Agerpres.

„Avem promisiunea că săptămâna viitoare va ieşi o Hotărâre de Guvern privind ajutorul de 15 lei pe familia de albine, în condiţiile în care noi am cheltuit anul acesta în jur de 250 de lei pe familie.

„E un lucru înţelept că ministerul a găsit înţelegerea de a ne spijini, chiar dacă nu ne putem acoperi cheltuielile pe care le-am făcut, este un semnal că apicultura este recunoscută şi avem un sprijin din partea statului român”, a mai declarat șeful ACA.

El a adăugat că, anul acesta, costurile pentru susţinerea unei familii de albine s-au majorat cu 50 - 60 de lei pentru acordarea suplimentelor de hrană.

„Anual cheltuim în medie pe o familie de albine în jur de 200 de lei. Aici intră schimbul ramelor, mătcilor, fagurelui, tratamente şi nu vorbim de munca noastră pe care nu o cuantificăm niciodată. În schimb, anul acesta am cheltuit 250 de lei, chiar 260 de lei, în medie. Aceste sume în plus au apărut în condiţiile în care am fost obligaţi să dăm hrană albinelor, siropuri, dar din păcate nu recuperăm prin producţia realizată decât 40-45%. Primim aceşti 15 lei şi asta înseamnă că mai recuperăm până la 50 - 55%. Din păcate noi depindem mult de natură, pentru că albina nu poate să iasă la zbor pe vânt, pe frig şi ploaie şi să mai facă şi producţie. Din ceea ce am observat, totul se întâmplă ciclic: din trei ani avem unul bun sau bunicel şi doi nu din punct de vedere al producţiei”, a explicat şeful ACA.

ACA este cea mai reprezentativă asociaţie profesională la nivel naţional cu 21.000 de apicultori înregistraţi în 2015, în timp ce România numără la nivel naţional în jur de 35 - 37.000 de apicultori şi în jur de 300 de forme asociative.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă Băneasa.

Cei peste 100 de expozanţi vor fi prezenţi cu miere, produse apicole obţinute direct din stupină precum şi cu suplimente nutritive, medicamente, cosmetice etc. Organizatorii susţin că preţurile sunt similarea cu cele din ediţia de primăvară din acest an dar şi faţă de cea din toamna anului trecut.

Țara noastră produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine.

ACA este o asociaţie înfiinţată în 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.

Publicat în Finantari

A 27-A EDIȚIE, 8-11 SEPTEMBRIE 2016, LA EXPO ARAD INTERNAȚIONAL

Mihaela Prevenda

Cea de-a 27-a ediție a expoziției Agromalim se desfășoară în perioada 8 - 11 septembrie 20016, la Expo Arad Internaţional. Organizator al evenimentului este Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, iar partenerii ediţiei sunt: USAMVB Regele Mihai I al României - Timişoara, Agenţia Naţională de Zootehnie, Oficiul Judeţean de Zootehnie Arad, ACO Păstorul Crişana filiala Arad, ACOC Mioriţa Chişineu-Criş şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Arad.
    
Vestul României este o zonă agricolă cu un potențial deosebit, iar tradiția celor 26 de ediții ale Agromalim - târgul internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje - atrage în fiecare an la Arad fermieri din toată România, care vin să ia pulsul agriculturii la început de toamnă. „Agromalim este cea mai mare expoziție de profil din vestul României și una dintre cele mai importante la nivel național. Expo Arad, locul de desfășurare al târgului, este al doilea centru expozițional, ca mărime, din România. Situat la 1,5 km de autostrada A1, pe drumul Arad-Nădlac, centrul expozițional pune la dispoziție 4.000 mp spațiu interior, 30.000 mp spațiu exterior, un amfiteatru cu 650 de locuri, o sală de conferințe modulară cu 300 de locuri, două săli de conferințe a câte 160 locuri, o altă sală de conferințe cu 60 de locuri, dotări multimedia complete, Sistem de traducere simultană, restaurant 80 de locuri, bar și parcare gratuită. An de an a crescut numărul companiilor expozante și cel al vizitatorilor. În doar patru zile trec pragul expoziției peste 15.000 de potențiali clienți”, a declarat Cimi Enache, manager proiect Agromalim. Anul trecut, numărul expozanților a atins cifra de 245, aceștia fiind din România, Ungaria, Germania, Franța, Austria, Polonia, Slovenia și Spania.

În perioada 8-11 septembrie 2016, la Expo Arad, vizitatorii găsesc tehnologii, mașini și utilaje agricole, semințe, îngrășăminte, sisteme de creștere și furaje pentru animale, medicamente și instrumentar de uz veterinar, echipamente pentru industria alimentară, produse agroalimentare, tehnică de ambalare, servicii de consultanță, reviste, cărți și cataloage de specialitate.

Din programul expoziției

La Agromalim 2016, pentru prima dată se fac demonstrații în câmp. Pe 22 de hectare aflate la o distanță de 700 de metri de Expo Arad, pe drumul spre Nădlac, fermierii au posibilitatea să vadă lucrări de prelucrare a solului cu tehnologii convenționale, minimum de lucrări și semănat direct. Demonstrațiile practice se desfășoară în zilele de 8, 9 și 10 septembrie de la ora 14,00. De asemenea, participanții la demo pot participa la o tombolă cu un premiu care constă într-un voucher de 1000 euro oferit de firma Iasen Garden, producător arădean de utilaje agricole și piese de schimb.

În toate cele patru zile ale expoziției, între orele 11,00 și 13,00, are loc un concurs de îndemânare conducere tractor, pe un poligon special amenajat în Expo Arad.

Totodată, pe perioada expoziției au loc tot soiul de activități conexe. Astfel, cadrele didactice ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Regele Mihai I al României din Timișoara susține seminarii cu subiecte referitoare la: provocările Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020; Biohumus – îngrășământ ecologic complex; Utilizarea inputurilor biologice la cultura tomatelor în seră sau la ce trebuie să știe fermierul român despre agricultura de precizie.

În sălile de conferințe de la Expo Arad se întâlnesc asociațiile de agricultori din bazinul Carpatic, precum și crescătorii de oi care vor aborda teme precum programele de prevenție și tratament în cel mai des întâlnite boli din fermele de ovine. De altfel, în fiecare an la Agromalim Arad își dau întâlnire asociațiile de crescători de animale, cu sprijinul cărora se organizează tradiționala Expoziție de animale unde sunt expuse taurine, ovine – rase de lapte, mixte, de carne,  cabaline, animale de hobby. Taurinele se bonitează și în ultima zi a târgului arădean se premiază cele mai valoroase animale.

Publicat în Eveniment

APIA anunță printr-un comunicat de presă că statele membre (în acest caz România) pot plăti înaintea datei de 1 decembrie, dar nu înaintea datei de 16 octombrie, avansuri de până la 50% în cazul plăților directe și de până la 75% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) al Regulamentului 1306/2013.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2015 a fost prima din noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014 - 2020 şi a adus schimbări majore impuse de legislaţia comunitară pentru toate statele membre. Legislaţia a cuprins atât partea de activitate din sectorul vegetal, cât şi din cel zootehnic, existând totodată reguli noi privind criteriile de eligibilitate. Din cauza contractării cu întârziere a serviciilor de realizare şi gestionare a softului şi a blocajelor din modulul electronic realizat de asocierea Siveco - Teamnet pentru APIA, mii de fermieri au rămas cu avansurile neplătite la subvenţie pe 2015.

Potrivit datelor APIA, până în prezent, agenţia a efectuat plăţi pentru Campania 2015, în valoare de 1,936 miliarde de euro pentru un număr de 929.420 beneficiari (98,44 % din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR şi buget naţional).

Publicat în Finantari

Guvernul a aprobat, miercuri, 31 august 2016, normele metodologice de aplicare privind gestionarea fondurilor UE nerambursabile alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime.

Conform unui document de presă transmis de Executivul condus de premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, hotărârea aprobată în şedinţa de miercuri stabileşte „normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării”.

„Reglementările aprobate vizează eficientizarea procedurilor de plată, monitorizare şi control al implementării programelor în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, pescuit şi afaceri maritime”, se precizează în comunicat.

În plus, actul normativ reglementează distinct şi detaliat mecanismele pentru gestionarea fluxurilor fondurilor europene alocate României din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) şi FEPAM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime).

Totodată, sunt avute în vedere şi aspectele care ţin de contribuţia naţională aferentă, respectiv, etapele, termenele, procedurile prin care se derulează fluxurile financiare europene şi naţionale, conturile aferente derulării acestor sume la nivelul instituţiei centrale, respectiv, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), precum şi al unităţilor subordonate, ale Agenţiilor de Plată şi Autorităţilor de Management.

„Fluxurile financiare privind derularea fondurilor nerambursabile FEGA, FEADR şi FEPAM şi a sumelor alocate de la bugetul de stat de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi MADR prin conturile deschise la Trezoreria Statului şi Banca Naţională a României se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De asemenea, AFIR şi MADR vor efectua plăţile către beneficiari în termen de 5 zile lucrătoare de la data alimentării conturilor deschise la Trezoreria Statului”, se afirmă în document.

De asemenea, noua HG prevede ca Trezoreria statului nu va percepe comisioane sau alte taxe pentru efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin conturile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), precum şi prin conturile beneficiarilor.

Normele metodologice detaliază, totodată, condiţiile în care beneficiarului i se solicită o garanţie pentru acordarea avansului, precum şi cazurile şi modul în care sunt percepute dobânzi şi penalităţi şi cum sunt gestionate sumele neutilizate.

„Potrivit dispoziţiilor specifice din domeniul garantării, prevăzute în normele metodologice aprobate astăzi, gestionarii schemelor de garantare vor prezenta la MADR trimestrial şi anual Raportul de activitate privind derularea în continuare a schemelor de garantare”, se spune în comunicat.

Actul normativ mai prevede, de asemenea, că, lunar, până la data de 10 ale lunii curente, gestionarii schemelor de garantare vor transmite către MADR situaţia surselor rămase la dispoziţie la închiderea programului şi utilizate în continuare, în vederea întocmirii contului de execuţie pentru luna expirată şi transmiterii acestuia la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 15 a lunii curente.

Publicat în Finantari

Sectorul creșterii ovinelor, caprinelor și bovinelor are nevoie de o continuitate și de o stabilitate legislativă cel puțin patru ani de acum încolo, astfel încât țara noastră să reducă dependența de importurile de material biologic, a declarat Iacob Lelior, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

El spune că țara noastră este practic obligată să-și garanteze propriul material genetic obținut la nivel intern, trebuie să-l consolideze și să-l aducă la o valoare în așa fel încât să satisfacă nevoile pieței domestice și, dacă se poate, să asigurăm ceva și în piețele externe.

Nu mai devreme de joi, 11 august 2016, începând cu orele 14:00, la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie, comuna Cristian, judeţul Sibiu, prim-ministrul Dacian Cioloș şi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, participau la o întâlnire de lucru cu reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări), dar și șefi de agenții (cum a fost și cazul lui Iacob Lelior).

La întâlnire au participat reprezentanţii a 20 de asociaţii ale crescătorilor de animale, temele dezbaterilor vizând, cu precădere, aspecte legate de: legea vânătorii, problema TVA-ului la persoanele fizice, posibilitatea acordării unui ajutor de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, problema păşunilor aflate în proprietatea primăriilor, acordarea subvenţiilor în zootehnie, asigurarea pieţelor de desfacere (ţările arabe, Turcia etc), amenajarea de către ANSVSA a unor puncte de sacrificare locale, problemele legate de zilierii inplicaţi în activităţile agricole, precum şi aspecte legate de condiţiile privind bunăstarea animalelor (porc şi pasăre).

Câteva zile mai târziu, mai exact la data de 31 august 2016, Guvernul tehnocrat condus de premierul Dacian Julien Cioloș aproba printr-o Hotărâre instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei, sumă care va fi repartizată, începând cu 15 noiembrie, producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte.

Practic, prin această măsură se are în vedere selecţia dirijată în direcţia îmbunătăţirii producţiei de lapte şi carne, realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptată la cerinţele pieţei autohtone şi externe. Cuantumul sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de maximum 2.500 de lei/cap berbec din rasă specializată şi respectiv maximum 2.500 de lei/cap ţap din rasă specializată.

HG prevede şi algoritmul în baza căruia beneficiarii pot achiziţiona numărul maxim de animale. Astfel, achiziţia de berbeci/ţapi de reproducţie se realizează respectând proporţia de un berbec/un ţap la 30 de capete femele ovine/20 capete femele caprine deţinute de beneficiar şi, totodată, numărul maxim de berbeci/ţapi care poate fi achiziţionat de un beneficiar, trebuie să corespundă, aplicând proporţia prevăzută, unui număr de 700 capete femele ovine/350 capete femele caprine.

Mai mult, țara noastră are posibilitatea de a exporta în Turcia bovine vii destinate sacrificării, anunţa, miercuri, Ministerul Agriculturii, în urma unei informări transmise de Ambasada Turciei în data de 22 august 2016.

„În urma negocierilor la nivel înalt purtate de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, şi omologul turc, Faruk Çelik, Ambasada Republicii Turcia din România a transmis, în 22 august 2016, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, informaţia că, în urma garanţiilor oferite de Autoritatea Naţională Sanitară - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) din România către serviciile veterinare din Turcia, importul de bovine vii destinate sacrificării imediate din România este considerat posibil începând cu 5 august 2016”, se arată într-un comunicat al MADR.

Despre ce s-a discutat la Cristian cu ocazia întâlnirii cu premierul Cioloș, în 11 august 2016, și legăturile acelor propuneri cu deciziile din ultima perioadă, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Care au fost principalele nemulțumiri exprimate de crescătorii de animale la întâlnirea cu premierul?

Iacob Lelior: Prima nemulțumire exprimată de crescătorii de animale prezenți la Cristian a fost aceea că nu și-au încasat la timp subvențiile, astfel încât să-și achite inputurile și să-și rezolve alte probleme pe care le mai au, având în vedere și faptul că o parte dintre ei suferă și din cauza secetei care a cuprins sudul țării noastre.

Un alt aspect discutat în sesiunea de comunicări care a avut loc la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie a fost și cel al laptelui. Sunt de ceva vreme probleme în România; se plătește un preț foarte mic pe materia primă. Prim-cumpărătorii sau procesatorii doresc mai degrabă să cumpere lapte din afară, decât să preia produsul de la noi din țară, pe motiv că acel lapte important este mai bun sau are calități mai deosebite.

La întâlnire a fost abordată și problematica materialului biologic. Potrivit celor afirmate de unii crescători, față de rasele pe care le avem în România, cele achiziționate de afară sunt considerate a fi mai bune. Vreau să vă spun că, la noi în țară, ne-au mai rămas, așa cum ne-au lăsat dacii acum 2.000 de ani, două specii foarte importante și foarte dragi nouă: ovinele și albina carpatină. Dacă vom continua să susținem această idee și vom considera că sunt mai bune rasele din afară, în detrimentul celor din România, persistăm în a greși. Vom pierde astfel un patrimoniu genetic național de mare valoare.

R.F.: Ce rol ar putea avea stațiunile de cercetare-dezvoltare în stoparea acestui fenomen?

I.L.: S-a pus problema adăugării unor guri de oxigen acestor stațiuni de cercetare-dezvoltare, de punerea în valoare a acestora. În primul rând, rolul lor ar fi foarte important în acea zonare a sectorului din zootehnie, pentru că aici stăm de vorbă privind activitățile care, zic eu, au un caracter tehnico-economic în aceea de a stabili arealele de creștere pentru rasele de animale din România, în funcție de adaptabilitatea pe care o vor avea la condițile de mediu și climă.

Dacă nu vom recunoaște faptul că nu putem crește alte animale decât pe acelea bine adaptate ecotipului, mediului în care s-au născut și în funcție de exploatarea care are loc asupra lor, vom pierde un mare potențial genetic din România. Rasele aduse de afară sunt foarte bune, dar veți constata, dacă este să discutăm de ovine, există riscul pierderilor golurile alpine; vor fi depopulate. Rasele pe care le aducem din afară nu au efectul de turmă: una merge în stânga, alta merge în dreapta. Riscăm astfel acest patrimoniu dacă ne referim la pășuni și fânețe și pe care fermierii noștri l-au obținut în ultima perioadă de timp datorită actelor normative elaborate de Ministerul Agriculturii.

R.F.: Am discutat de sectorul de creștere a ovinelor. Care au fost problemele ridicate de fermieri pe zona de bovine?

I.L.: Prețul laptelui, în primul rând, aspect despre care am discutat pe scurt la începutul acestui interviu. Apoi, crescătorii de bovine au afirmat că au fost mulțumiți de minimisul acordat anterior și așteaptă reimplementarea aceluiași act normativ prin care ei să-și poată infuza în fermele proprii material biologic din rasă pură, cu origine cunoscută. Pe de-o parte, cei care au produs materialul biologic trebuie să-și valorifice investiția făcută, iar pe de altă parte sunt tineri fermieri la sate care doresc să-și înființeze ferme mici și medii de bovine, de ovine ș.a.m.d.

Pe zona de carne, aici lucrurile sunt puțin mai bune; nivelul subvenției și-a spus cuvântul. Sperăm ca la anul să se regleze oarecum piața. Oricum, este un trend ascendent pentru fermieri în România, având în vedere și prețul laptelui, orientarea lor către piața producției și creșterea vacilor de carne. Deja, vaca de carne a luat o mare amploare în România. De aceea, considerăm că avem nevoie de asigurarea aprovizionării piețelor din România cu produse românești și eu cred că nu este lipsit de importanță să spun că este nevoie de o consolidare a poziției fermierului din România pe filiera de produs.

R.F.: Avem îndeajuns de multe animale încât să satisfacem acea cerință din Legea 321 conform căreia 51% din produse să fie provenite din lanțul scurt de aprovizionare?

I.L.: În momentul acesta cred că avem. Consider însă că este loc de mai bine. Pe noi ne interesează un singur lucru: știm foarte bine că nevoia de hrană la nivel global este din ce în ce mai mare. Pentru asigurarea acestei nevoi, ne interesează în primul rând să creștem numărul de animale și, poate chiar în același timp, să creștem performanța pe individ. Pentru a crește însă numărul de animale, acest lucru implică construcții zootehnice, implică spații special amenajate și, nu în ultimul rând, implică forță de muncă suplimentară. Este o mare problemă cu forța de muncă. Nu mai avem oameni care să muncească, să lucreze în fermele din România. Aici intervine rolul geneticii performante, intervine rolul stațiunilor de cercetare, al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) în a-i ajuta pe fermieri să crească valoarea genetică, performanța animalelor pe care le au în curte. Din datele oficiale pe care le are ANZ, efectivele de animale de calitate au crescut. Și asta o vedem din evidențele pe care le avem cu privire la controlul oficial de producție, care a crescut față de anul 2015 și respectiv 2014. În COP au crescut chiar și cu 50 la sută.

R.F.: Cu cât au crescut efectivele de animale?

I.L.: Dacă mă refer numai la ovine, anul trecut, în Controlul Oficial al Producției (COP) aveam undeva la 400.000 de capete, anul acesta am depășit cifra de un milion, iar numărul este în continuă creștere. Bineînțeles, cifra se majorează și în registrele genealogice. Asta înseamnă că fermierii din România trebuie să crească animale performante, să vină cu genetică bună, iar asta nu va duce decât la consolidarea exploatațiilor zootehnice de la noi din țară, la specializarea fermelor din România, să știm și noi că avem unități de elită, că deținem ferme de înmulțire și, bineînțeles, ferme comerciale. Asta va fi garantată numai dacă Ministerul Agriculturii, Guvernul României vor aplica o metodă prin care vor asigura o coerență a actelor normative, de acum încolo, pentru a avea o siguranță. Dacă aceste stimulente pentru fermieri se acordă doar anul acesta, iar la anul sau peste doi ani nu, vă dați seama că întreruperile respective vor duce la perturbări mari în sectorul zootehnic. Ne trebuie cel puțin până în 2020 aceste acte normative să aibă o continuitate, astfel încât să reducem dependența României de materialul biologic adus de afară. Trebuie să ne garantăm materialul pe care îl producem în România, să-l consolidăm și să-l ducem la o valoare încât să satisfacă nevoile pieței din România și, dacă se poate, să asigurăm ceva și în piețele externe.

R.F.: Cam la cât se ridică numărul de capete din rase specializate pentru reproducție în prezent?

I.L.: Din datele pe care le avem și din de minimisul care a fost plătit în urmă cu doi ani, dacă vorbim de berbeci din rase specializate, au fost achiziționate 5.200 de capete. Din acest total, nici măcar 300 nu au fost aduse din afara granițelor. Fermierul român a înțeles foarte bine ce înseamnă animal adaptat și crescut în condițiile țării noastre. Aici avem o experiență foarte clară: și înainte de 1989 noi am avut o piață bună și în Orient, iar cei de acolo au o părere foarte bună vizavi de calitatea materialului din România. Eu cred că putem să mergem pe ideea pe care o avem în momentul de față și să ne îmbunătățim, într-adevăr, materialul pe care îl avem în țara noastră.

R.F.: Ați amintit de piața din Orient. Care sunt problemele pe această zonă?

I.L.: Problema pe care o știm cu toți este cea a acelor intermediari care nu fac altceva decât să ofere un preț foarte mic, sub prețul de producție.

R.F.: Încă se practică această intermediere în pierdere pentru producători?

I.L.: Din păcate, încă se practică. Într-adevăr, aceasta este o nemulțumire a fermierilor pentru că ei nu și-au vândut animalele în primăvară și au rămas cu mieii pe perioada de vară. În aceste condiții nu au putut nici mulge animalele să obțină lapte, în ideea că vor vinde mieii la un preț bun. Constatăm în momentul de față că prețurile sunt din ce în ce mai mici. Un preț de 6 lei pe kilogramul de miel în viu este foarte puțin.

R.F.: Care este în prezent efectivul de ovine și de bovine al României?

I.L.: Dacă discutăm de ovine, cifra atinge un nivel aproximativ de 14 milioane de capete, din care un milion sunt oi matcă, oi de reproducție. Dacă vorbim de bovine, numărul este de aproximativ două milioane de capete. Vacile cu lapte depășesc ca număr cifra de un milion. În sectorul bovinelor sunt probleme. Nu reușim să ducem această cifră într-o creștere, în fiecare an. Trendul este descendent din păcate, iar aici trebuie să intervenim foarte atent. Nu putem altfel decât prin acele măsuri stimulative de a încuraja fermierii să-și dezvolte capacități de producție și să-și dezvolte ferme mici și mijlocii în mediul rural.

Publicat în Interviu

Noi Speakeri și Parteneri s-au alăturat Forumului Internațional de Agricultură RALF 2016, un eveniment dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură, care va avea loc pe 10 noiembrie, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, Sala Le Diplomate.

Alessio Castelli, CEO AgroConcept, Professional Partner RALF 2016:  "Este foarte important pentru noi, AgroConcept, să fim prezenți acolo unde se întâlnesc fermierii și unde se discută lucruri importante despre agricultură și despre viitorul ei. După un an atât de plin, o astfel de conferință este cel mai bun prilej pentru a trage câteva concluzii și pentru a anticipa o parte din noile provocări. Este, de asemenea, și o oportunitate de a ne reîntâlni cu proprietarii de utilaje New Holland și cu fermieri din alte țări. Am vrut să fim parte din acest proiect încă de la prima ediție pentru că antreprenoriatul, inițiativa și curajul de a pune lucrurile în mișcare îi definesc pe toți cei cu care lucrăm. Vom afla, cu siguranță, multe lucruri interesante și așteptăm cu nerăbdare să auzim direct de la sursă ce provocări și, mai ales, ce propuneri au cei care țin în mână frâiele acestei industrii, pe cât de dinamică și de solicitantă, pe atât de frumoasă."

Lista actualizată a Speakerilor RALF 2016:

Pekka Pesonen, Secretar General, COPA și COGECA, Invitat Special (FINLANDA);
Dr. Ing. Dimitrie Muscă, Director General, Combinatul Agroindustrial Curtici, Speaker și Fermier Invitat (ROMÂNIA);
Tim Hassell, Farm Manager of the Year 2015, Speaker și Fermier Invitat (MAREA BRITANIE);
Dr. Ing. Lucian Buzdugan, Președinte, AGRICOST, Speaker și Fermier Invitat (ROMÂNIA);
Markus Rediger, Președintele Federației Internaționale a Jurnaliștilor din Agricultură IFAJ, Speaker și Invitat (ELVEȚIA);
Djûke van der Maat, Câștigătoarea European Innovation Prize for Women Farmers 2014, Speaker și Fermier Invitat (OLANDA);
Radoslaw Nienartowicz, Vicepreședinte, CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri, Speaker și Fermier Invitat (POLONIA);
Laurențiu Baciu, Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România LAPAR, Speaker Invitat în Deschiderea Oficială și Dezbaterea Internațională (ROMÂNIA);
Emil Dumitru, Președintele Federației Naționale PRO AGRO, Speaker Invitat în cadrul Deschiderii Oficiale și Dezbaterea Internațională (ROMÂNIA);
Dr. Ing. Ion Voinea, Director Produs & Agroservice, KWS Semințe, Speaker și Master Partner (ROMÂNIA);
Adrian Badea, Sales Manager, Bühler Grain Logistics, Bühler AG, Speaker și Partener (ROMÂNIA).

Lista partenerilor și speakerilor este în curs de actualizare pe site-ul oficial al evenimentului.

Master Partner RALF 2016: KWS Seminţe
Un proiect creat de: BORO PR & COMMUNICATION
Cu participarea: COPA şi COGECA, LAPAR, PRO AGRO
Professional Partners: AgroConcept
Parteneri: Bühler AG
Susţinători: NHR AGROPARTNERS, AISR - Alianța Industriei Semințelor din România
Partener Media Principal: Revista FERMA

Mai multe informații pe www.ralf.com.ro și www.facebook.com/RALF.COM.RO

Info/Înscrieri: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Speakeri RALF 2016

Publicat în Eveniment

Federația Agrostar solicită Guvernului reorganizarea stațiunilor și institutelor de cercetare-dezvoltare din sectorul agricol, astfel încât agricultorii români să poată folosi semințe și genetică autohtone și să nu mai fie dependenți de multinaționalele, care au acaparat această piață și îi obligă pe fermieri să vândă la prețuri impuse de ele, se arată într-un comunicat de presă remis la redacție.

Foto credit: Coromandal Files

„În prezent, cercetarea agricolă din România este în faliment, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, genetică și chiar creditarea fermierilor cu semințe și alte inputuri. Practic, multinaționala îl finanțează pe producătorul agricol (îi dă inputurile necesare) și îl obligă să vândă producția la un preț impus. Astfel, multinaționalele sunt beneficiare indirecte ale subvențiilor acordate, teoretic, fermierilor. Dacă este să analizăm documentele în baza căror fermierii își primesc subvenția pe suprafața vom observa că aceștia trebuie să facă dovada cu factura fiscală că au însămânțat cu semințe certificate, achiziționate de unde? De la multinaționale furnizori de semințe, noi nemaiavând cercetare care să furnizeze astfel de inputuri”, declară secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Totodată, Federația Agrostar este îngrijorată de situația lucrătorilor din cadrul stațiunilor de cercetare – dezvoltare, mulți dintre aceștia realizând un venit net lunar de maxim 800 lei. Și cercetătorii din cadrul institutelor și stațiunilor la rândul lor realizează venituri nete sub nivelul performanțelor realizate, al pregătirii profesionale, venituri care cu greu ajung la 2.000 lei net.

Federația Agrostar face apel la Guvernul României, dar și la agricultori, să susțină reorganizarea acestui sector vital pentru agricultură, mai ales în contextul schimbărilor climatice care au loc în ultimii ani (secetă, inundații, grindină etc), pentru a susține agricultura românească, agricultură ce ar trebui făcută cu soiuri autohtone fapt ce ar genera venituri pentru cercetare și nu numai.

Factorii politici din România recomandă consumarea produselor românești fără a se lua în calcul faptul că acestea sunt produse cu semințe din import și atunci se pune problema: acest produs este românesc sau doar produs în România?

Federația Agrostar a depus la Președinția României un memoriu privind problemele agriculturii și ale lucrătorilor ca urmare a protestului organizat de BNS și Agrostar și prin acest material a atras atenția președinției asupra situației anormale privitoare la TVA-ul la semințe în sensul că TVA-ul pentru semințe era de 20%, iar pentru produs de 9%, Codul Fiscal a fost modificat, în sensul scăderii TVA-ului la semințe la 9%. Acesta măsură ajută fermierii, deoarece plătesc mai puțin pentru semințe, dar, din păcate, capitalizează furnizorii de semințe, alții decât stațiunile și institutele de cercetare românești.

Federația Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliata UITA si EFFAT la nivel european.

Publicat în Știri interne

Față de datele prezentate la Afumați de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în data de 4 august 2016, ocazie cu care acesta raporta în fața fermierilor din LAPAR o suprafață de circa 136.000 ha afectate de secetă, la doar cinci zile distantă, totalul suprafețelor calamitate s-a dublat și mai bine, atingând în acest moment aproximativ 300.000 ha, conform precizărilor șefului MADR.

În plus, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în data de 9 august 2016 la sediul Ministerului Agriculturii, Irimescu a mărturisit că, în situații de criză, cum este și cazul secetei, Fondul Mutual ar fi fost de un real ajutor.

Potrivit afirmațiilor oficialului guvernamental, cele mai afectate județe sunt cele din sudul țării și din nordul Moldovei.

„În acest moment avem transmise la Ministerul Agriculturii peste 300.000 ha calamitate. În ultima vreme s-au notificat mult mai multe. Fondul Mutual era foarte bine să-l avem. Avem proiectul de lege și sperăm ca, până la sfârșitul acestui an, măcar să fie asigurate condițiile pentru stabilirea unui Fond Mutual. Cele mai afectate de secetă sunt sudul țării și nordul Moldovei. Cea mai afectată cultură este cea a porumbului, dar și cea a florii-soarelui”, a precizat șeful ministerului de resort.

În urmă cu aproape o săptămână, la Conacul Stolnicului Cantacuzino, locație unde s-a desfășurat reuniunea „În dialog cu agricultorii și fermierii”, eveniment la care premierul tehnocrat al României, Dacian Julien Cioloș, recunoaște că s-a „autoinvitat”, acesta îi îndemna pe producătorii agricoli să apeleze cu încredere la Fondul Mutual, în condițiile în care pierderile de producție cauzate printre altele și de secetă nu pot fi rezolvate doar prin subvenționare parțială, acoperirea costurilor sau pierderilor.

pacea de la AfumatiPremierul recunoaștea la întâlnirea de la Afumați că vrea ca Fondul Mutual să fie funcțional chiar de anul acesta.

„Legat de secetă. (...) Problema cu pierderile de producție în fiecare an din cauza secetei și din cauza altor fenomene naturale, nu se va putea rezolva doar prin subvenționare parțială, prin acoperirea costurilor, a pierderilor. Eu vă recomand cu foarte mare căldură și cu insistență, folosiți instrumentul pe care l-am pus în Politica Agricolă Comună (PAC), împotriva multora, cel cu Fondul Mutual și dovediți-vă în primul rând dumneavoastră că puteți face mai mult decât să fiți o organizație de reprezentare a intereselor agricultorilor în raport cu autoritățile publice, că puteți dumneavoastră să vă asumați gestiunea parțială a unor lucruri și veți avea și sprijin din partea statului și sprijin bugetar. (...) Modificăm legislația cum credeți de cuviință, numai să putem să-l facem și să începem să-l facem de anul acesta. (...) Haideți să-l facem anul acesta, ca să fie făcut, și vom trage concluziile după doi-trei ani, dacă el funcționează sau nu. Dar așa cum funcționează în altă parte, el poate să funcționeze și aici. Veți vedea că asta va rezolva multe probleme”, a afirmat prim-ministrul Cioloș.

În ceea ce priveşte sumele care vor fi alocate pentru despăgubirea producătorilor ale căror culturi au fost afectate de secetă, şeful MADR a subliniat că anul trecut s-a cheltuit doar jumătate din suma prevăzută.

„Anul trecut a fost prevăzută o sumă de 400-500 de milioane de lei, dar în final s-a ajuns la 300 de milioane de lei şi s-a plătit aproape jumătate din suma respectivă pentru că s-au cerut anumite condiţii”, a precizat Irimescu.

Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii, la data de 2 august 2016, situația estimativă a culturilor afectate de secetă releva o suprafață totală afectată de circa 136.000 ha în județele Constanța și Olt. Conform documentului, culturile afectate sunt porumbul, floarea-soarelui și plantele de nutreț, gradul de afectare de 30-70 la sută fiind confirmate chiar de către ministrul tehnocrat Irimescu. Județele în care producătorii agricoli au înștiințat primăriile în vederea convocării consiliilor locale pentru situații de urgență sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Galați, Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Buzău, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

Conform legislației în vigoare, centrul operativ pentru situații de urgență organizat la nivelul MADR monitorizează și evaluează permanent efectele diferitelor incidente de mediu (inclusiv seceta) asupra culturilor agricole, prin solicitarea de situații centralizate, la nivel de județ, întocmite de către Comitetele locale pentru situații de urgență/Comitetele județene pentru situații de urgență. Totodată, toate informațiile privind starea de vegetație a culturilor agricole sunt comunicate de Administrația Națională de Meteorologie, care informează asupra ariei de răspândire a fenomenelor meteo care afectează culturile agricole.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafațe sunt 130.000 ha afectate în proporție de 30-70 la sută. Rămâne însă să vină toate solicitările. În nordul țării este secetă foarte serioasă și încă n-au ajuns de acolo solicitările. Ne așteptăm la suprafețe mult mai importante”, preciza ministrul de resort la finele conferinței de la Afumați.

Publicat în Știri interne

Unul dintre vicepreședinții LAPAR, Constantin Bazon, a solicitat premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, joi, 4 august 2016, redeschiderea discuțiilor pe subiectul dezvoltării Canalului Siret-Bărăgan ca sursă de apă pentru irigații a circa un milion de hectare, replica prim-ministrului fiind că, în prezent, nu sunt bani nici măcar pentru autostrăzi, darămite pentru Canalul Siret-Bărăgan.

În cadrul întâlnirii cu ușile închise care a avut loc la Conacul Stolnicului Cantacuzino și care a fost denumită sugestiv „În dialog cu agricultorii și fermierii”, oficialul LAPAR a spus că, în prezent, în condițiile în care seceta își face simțită prezența aproape anual, sudul Vrancei este irigat doar printr-o stație provizorie, construită pe vremea regimului Ceaușescu ca soluție temporară în vederea punerii în funcțiune a Canalului Siret-Bărăgan.

„Profit de conjunctură și de nenorocita asta de secetă care s-a abătut peste noi și aș avea rugămintea, dacă puteți, să redeschideți problema Canalului Siret-Bărăgan. Este o sursă de apă care, gravitațional, ar trece peste 150 de kilometri și ar uda peste un milion de hectare în județele Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomița. (...) El a fost lansat încă din 1893 ca primă idee, reluat în anii '30 și ceva și, în sfârșit, început și executat cu un volum enorm de mare de lucrări în județul Vrancea, până la Revoluție. Din păcate, de atunci încoace nu s-a mai făcut nimic. Ar fi o sursă enormă de apă. Preluăm apă acum de la nouă organizații, cu care udăm în sudul județului Vrancea, de la Nămoloasa de undeva, printr-o stație provizorie în ideea că în 30 de ani de zile se va realiza Canalul și va aduce apă la această stație”, a precizat Constantin Bazon.

Premierul i-ar răspuns sec fermierului că finanțarea definitivării Canalului Siret-Bărăgan nu poate fi susținută de la bugetul de stat pe motiv de deficit, în condițiile în care nu sunt resurse financiare nici măcar pentru asigurarea infrastructurii rutiere.

El nu a spus însă un NU hotărât, ci a precizat că se află în căutări de soluții pe zona mult discutatului parteneriat public-privat.

„Canalul Siret-Bărăgan este un subiect care se discută de multă vreme; (...) costă mult și n-avem banii respectivi. N-avem bani să asigurăm proiectele de infrastructură rutieră, de autostrăzi, d-apăi de unde să găsim bani pentru Canalul Siret-Bărăgan, acum? Eu nu vă pot da un răspuns în acest moment. Este unul dintre proiectele mari de infrastructură de irigații care este avut în vedere la Guvern și știu că a fost vizat de mai multe guverne. Căutăm soluții de finanțare. Nu-l putem acoperi prin finanțare de la buget, nu putem lua împrumuturi de miliarde de euro (...) pentru că situația deficitului bugetar nu ne permite. Căutăm soluții pe parteneriat public-privat și este unul dintre proiectele pe care și eu le am în vedere pe parteneriat public-privat, să găsim un partener cu care să putem face proiectul respectiv”, a replicat premierul tehnocrat care a recunoscut că s-a „autoinvitat” la eveniment, în condițiile în care n-a putut participa la conferința anuală a LAPAR.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) relevă că suprafața totală contractată pentru irigat (cu contracte multianuale și sezoniere) era la începutul lunii august 2016 de 343.252 hectare. Din acest total, suprafața contractată cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) este de 323.789 ha, în timp ce suprafața totală pe care s-au aplicat udări este de doar 139.676 ha, din care udarea I – 86.398 ha, iar volumul de apă livrat – 107.715 ha.

Cu privire la suprafața detaliată pe județe (suprafețe contractate/suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate) raportul MADR arată așa: Brăila 120.656 ha suprafețe contractate și 48.280 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Galați – 36.861 ha suprafețe contractate, respectiv 14.073 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Ialomița – 34.185 ha suprafețe contractate și 22.135 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Dolj – 24.678 ha suprafețe contractate și 14.328 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Călărași – 21.143 ha suprafețe contractate, respectiv 8.170 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Olt – 11.926 ha suprafețe contractate și 11.960 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Tulcea – 10.973 ha suprafețe contractate și 6.289 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Vaslui – 14.067 ha suprafețe contractate, respectiv 2.137 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate; Iași – 6.684 ha suprafețe contractate și 6.921 ha suprafețe pe care s-au aplicat udări cumulate.

Ca propuneri de măsuri concrete pentru stimularea irigării, cel puțin în zonele în care aceasta este posibilă, MADR are în vedere instituirea unei scheme de ajutor „de minimis” pentru membrii organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și pentru alți beneficiari individuali care aplică irigații pe suprafețe agricole din amenajări de irigații în Campania 2016. Potrivit ministerului de resort, schema este aferentă serviciilor prestate de către Agenția de Îmbunătățiri Funciare (energie electrică, apă pentru irigații) organizațiilor/federațiilor utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari.

O altă propunere de măsură este și menținerea pe toată durata Campaniei 2016 a nivelului actual al prețului energiei electrice, respectiv al apei pentru irigații.

Nu în ultimul rând, se propune eșalonarea la plată până la sfârșitul anului 2016 a facturilor emise de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare către organizațiile/federațiile utilizatorilor de apă, precum și alți beneficiari care irigă în Campania 2016.

Publicat în România Agricolă

newsletter rf

Revista