fermieri - REVISTA FERMIERULUI

„Acel (n.r. - Nicolae) Horumbă”, cum îi plăcea lui Laurențiu Baciu să-l „alinte”, este noul director general interimar al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Nu înțelegem continua lipsă de transparență a șefiei MADR în ceea ce privește numirile peste noapte la APIA. Horumbă pare însă să aibă decizia de înscăunare de la ministerul de resort, dacă ar fi să ne luăm după declarațiile făcute de Achim Irimescu în presa de specialitate, confirmând practic informațiile publicate de noi.

Surse din interiorul asociațiilor profesionale ale producătorilor agricoli ne comunică numele lui Iulian Jităreanu de la APIA Iași ca fiind și el în cărți, Horumbă fiind soluția de moment până la pregătirea primului din listă.

Contactat de redacția noastră cu privire la numirea temporară a lui Nicolae Horumbă la șefia APIA, Laurențiu Baciu a declarat: „Dacă se va transpune în realitate propunerea premierului cu acel comitet de monitorizare pe lângă APIA, lucrurile se simplifică. Fermierii vor veni cu realitatea din teren, cei de la APIA vor veni cu legislația europeană, iar cele două părți vor găsi împreună soluții. Atunci va dispărea și excesul de zel. Va conta mai puțin cine va fi director!”, a spus Baciu.

Publicat în Știri interne

Pe fondul escaladării volatilității piețelor cu până la cinci ori în ultimii cinci ani (cauzată printre altele și de atitudinea speculativă a sistemului bancar, de cea a sistemului fondurilor de hedging sau de index), precum și al schimbărilor climatice, producătorii agricoli sunt puși în ultimii ani în fața situației de a nu mai putea creiona un plan de afaceri coerent, nici măcar în perspectiva următorului sezon agricol, crede Viorel Marin, președintele ANAMOB, unul dintre speakerii forumului global pentru alimentație – «Să investim în viitorul agriculturii noastre» care a avut loc la București, vineri, 8 iulie 2016, sub patronajul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Din aceste motive care converg toate către o volatilitate a veniturilor fermierilor, coroborate cu perioada de criză prin care trecem (a laptelui, a cărnii de porc, a sectorului legume-fructe), Marin consideră că nu se mai poate discuta de investiții în cercetare, inovare și aplicarea acestora din urmă în propriul business, de vreme ce, spre exemplu, evenimente de genul fenomenelor meteo „catastrofice”, puse laolaltă anulează toată această balanță investițională în exploatația agricolă modernă sau în curs de dezvoltare.

„Dacă plecăm de la întrebarea „(...) să investim pe piețe volatile în context de criză?”, dacă aș fi fermier, aș răspunde cu un NU hotărât. Merită riscul să investesc într-o piață volatilă în condiții de criză? În condițiile în care volatilitatea piețelor a crecut în ultimii cinci ani de aproape cinci ori? În condițiile în care volatilitatea climatică a ajuns la evenimente imprevizibile, cu consecințe catastrofice care apar fără să știe nimeni când vin și cum vin? În condițiile în care apar o grămadă de probleme de mediu cu impact total negativ asupra fermierilor? În aceste condiții, deja statistica arată că a devenit aproape imposibil pentru un fermier inclusiv să mai poată să-și mai facă un plan de afaceri coerent, pe o perspectivă de un an de zile”, a spus președintele ANAMOB. „În contextul în care volatilitatea piețelor și a tuturor celorlalte elemente pe care le-am amintit mai devreme afectează și conduc la o volatilitate extrem de mare a veniturilor fermierilor, se ajunge foarte ușor (și asta deja se întâmplă în mod curent de câțiva ani) în situația în care un producător agricol competitiv într-un an normal, într-un an în care apare un eveniment catastrofic să fie deja mort pentru business. În aceste condiții nu mai putem discuta de investiții, nu mai putem discuta de inovare, de cercetare și de aplicarea cercetării și inovării pentru un fermier care investește în aceste sectoare, iar apoi se confruntă cu un eveniment catastrofic care îi dă peste cap toată investiția, indiferent cât de modernă și de inovativă a fost”.

Mario Guidi, Confagricoltura: Nu trebuie să ne temem de adaptarea viitoarei PAC la gestionarea situaţiei preţurilor, care este dăunătoare agriculturii şi investiţiilor

În viziunea lui Mario Guidi, preşedintele Confagricoltura și al Forumului Global pentru Alimentaţie, prezent și el la eveniment, „provocările enorme” cu care se confruntă în prezent producătorii agricoli europeni sunt volatilitatea preţurilor materiile prime agricole şi dificultatea de a ne controla capacitatea de producţie, investițiile fiind după părerea sa colacul de salvare a domeniului agroalimentar.

„Lumea globalizată prezintă enorme provocări, dar şi enorme oportunităţi, iar reacţiile noastre trebuie să fie coerente. Suntem conştienţi că volatilitatea preţurilor materiile prime agricole şi dificultatea de a ne controla capacitatea de producţie sunt provocări enorme. Iată că, după ce s-a încheiat sistemul de cote, agricultorii încă nu reuşesc să îşi gestioneze propria producţie în funcţie de cerinţele pieţei. Trebuie să li se explice ceea ce trebuie să facă şi cât de fundamentală este colaborarea dintre ei şi capacitatea competitivă a filierelor de produs. Industria agroalimentară este tot mai importată pentru îmbunătăţirea mediului rural şi a peisajului social, iar locurile de muncă din agricultură vor fi tot mai importante. De aceea, trebuie să investim mai mult în domeniul agroalimentar”, a afirmat Mario Guidi.

Potrivit spuselor sale, artizanii schimbării Politicii Agricole Comune (PAC) vor trebui să facă distincţie între protejarea mediului şi business-ul agricol.

„Trebuie să ne gândim la o schimbare a PAC, nu doar la o stilizare. Avem timp să construim o strategie 2020 flexibilă şi adecvată obiectivelor pe care le-am fixat. Tema viitoarei PAC este separarea protecţiei mediului, care este obligatorie în dinamica ei, dar totuşi trebuie să facem distincţia între protejarea mediului şi business-ul agricol. Avem capacitatea de a crea politic pentru business şi de a crea politic pentru protejarea mediului. Discuţia se concentrează pe investiţii, nu doar pe contribuţii. Trebuie să ne concentrăm pe posibilitatea de a întări agricultura pentru a deveni mai competitivă şi capabilă să reziste la provocări. Toţi participăm la sustenabilitatea mediului, dar fără a ne adapta la nişte reguli egale pentru toţi. Nu cred că trebuie să ne fie teamă de a adapta viitoarea PAC la gestionarea situaţiei preţurilor, care este dăunătoare agriculturii şi investiţiilor”, a precizat preşedintele FGA.

Volatilitatea prețurilor, un joc între cerere și ofertă

La rândul său, ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, a afirmat că la nivel european şi internaţional ne confruntăm cu volatilitatea preţurilor, iar acestea reprezintă „jocul dintre cerere şi ofertă”.

„La nivel european şi internaţional ne confruntăm cu volatilitatea preţurilor. De multe ori sunt lucruri care ţin de conjunctură. De exemplu, dacă luăm sectorul laptelui, pe perioada şcolii o cantitate importantă de lapte iese din piaţă şi se duce către şcoli prin schema de lapte în şcoli. Sigur toată lumea s-ar fi aşteptat ca atunci când se ia vacanţă să se înregistreze o anumită tendinţă (de scădere n.r.) a preţurilor, dar de multe ori se întâmplă invers. Piaţa este greu de prevăzut, încotro se duc fluctuaţiile, pentru că acesta este jocul dintre cerere şi ofertă. Zilele trecute am avut o intervenţie în care mă refeream la o estimare pe termen lung a evoluţiei preţurilor pentru că sunt raţiuni pe care le-a evidenţiat foarte clar Comisia Europeană şi FAO”, a punctat şeful MADR.

Întrebat despre creşterea preţului lămâilor pe piaţa românească în această perioadă, până la circa 12 lei pe kilogram, şeful MADR a subliniat că volatilitatea preţurilor este greu controlabilă, nu doar în România ci la nivel mondial.

„Dacă vă amintiţi cu câţiva ani în urmă s-a vorbit despre o boală la banane, iar estimările spuneau că în viitor s-ar putea să nu mai avem banane. Sunt tot felul de lucruri care se întâmplă pe piaţa şi sigur agricultura este influenţată de climă, de factorii de mediu, de factorii de producţie şi este greu să estimăm totdeauna fluctuaţiile de preţ la un produs sau la altul sau pe piaţă în ansamblu”, a precizat Irimescu.

Zahărul, motorul creșterii prețurilor alimentelor conform FAO

Unul dintre cele mai recente rapoarte ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) relevă că indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial a înregistrat în luna iunie un avans de 4,2%, cea mai mare creştere lunară din ultimii patru ani, în principal ca urmare a unei majorări semnificative a preţurilor la zahăr.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna ianuarie 2016, acest indice a atins cea mai scăzută valoare din ultimii şapte ani, însă, ulterior, a crescut timp de cinci luni consecutive, ajungând în luna iunie 2016 la un nivel de 163,4 puncte.

Pe categorii de produse, preţurile la zahăr au urcat cu 14,8% în luna iunie, din cauza ploilor abundente care au împiedicat recoltarea trestiei de zahăr şi au redus randamentele în Brazilia, primul producător mondial. Vremea ploioasă a redus şi cantitatea de zahăr ce poate fi extrasă din fiecare tonă de trestie, ceea ce i-a determinat pe producători să direcţioneze o cantitate mai mare de trestie de zahăr spre producţia de etanol, stimulând şi mai mult preţurile la zahăr.

De asemenea, preţurile la cereale au crescut cu 2,9% comparativ cu luna mai, în principal ca urmare a majorării preţurilor la porumb. Preţurile produselor lactate au urcat cu 7,8%, iar cele la carne s-au majorat cu 2,4%. În schimb, indicele preţurilor la uleiuri vegetale a avut o evoluţie contrară tendinţei generale, înregistrând o scădere de 0,8% comparativ cu luna mai.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit joi estimările privind producţia mondială de cereale în sezonul 2016 - 2017, până la 2,544 miliarde tone, cu 15,3 milioane de tone mai mare decât recolta de anul trecut, dar sub recolta record din 2014.

Această revizuire se datorează în principal îmbunătăţirii estimărilor privind producţia mondială de grâu, care ar urma să ajungă la 732 milioane tone, cu aproximativ 1% mai mare decât previziona luna trecută, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din Uniunea Europeană, Rusia şi SUA.

Reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii din mai multe state europene s-au întâlnit, vineri, la Bucureşti, în cadrul „Forumului Global pentru Alimentaţie - «Investim în viitorul agriculturii», organizat de Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Farm Europe.

Conferinţa a reunit reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii din Republica Slovacia, Republica Bulgaria, Republica Lituania şi Republica Italiană, reprezentanţi ai Comisiei Europene, deputaţi europeni - membri Farm Europe - organizaţii agricole, cooperative şi unităţi agricole private, instituţii financiare.

Publicat în Știri interne

Imediat după ce Slovacia a preluat președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene (UE) începând cu data de 1 iulie 2016, au fost prezentate și prioritățile sale cu privire la agricultură, în acest context putând fi menționate întârirea poziționării fermierilor pe lanțul alimentar, rezolvarea crizei de pe piețele agricole ale uniunii, în special cele din sectorul lapte și carne, cât și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Slovacii vor acorda atenție, de asemenea, pădurilor și silviculturii. Totodată, ei speră să încheie acorduri privind noile regulamente organice UE, de vreme ce nu toate punctele de vedere politice au coincis către un punct comun. Președinția slovacă prin rotație a Consiliului UE își propune, de asemenea, să definitiveze propunerea de ratificare a acordului de la Paris privind schimburile climatice. Nu în ultimul rând, la nivel global, Brexit-ul și consecințele sale au fost adăugate pe agenda lor ca element de noutate.

Adoptată în Camera Deputaților pe 8 iunie, noua formă a Legii 321/2009 aduce o serie de modificări privind comercializarea produselor proaspete. Sunt vizate doar legumele, fructele, carnea, pâinea și produsele de panificație, ouăle, mierea, laptele și brânzeturile pentru care, spațiul alocat la raft ar trebui să fie de 51% pentru produsele românești, exceptând perioadele de extra-sezon când producția autohtonă nu poate satisface cererea (atinge exact subiectul susținut de slovaci, și anume poziționarea fermierilor pe lanțul alimentar).

În plus, marile magazine nu mai pot impune taxe de raft și nici nu mai pot factura producătorilor o serie de servicii, astfel că prețul afișat va fi format strict din prețul de achiziție, TVA și adaosul comercial, ceea ce va aduce transparență în privința profiturilor pe care marile rețele le fac în România. Un alt element important este acela că pentru aceste produse proaspete, plata către producător se va face cu termen de 7 zile de la livrarea mărfii, nu la 90 de zile cum sunt acum amânați cu plata, prin contract, fermierii români.

Ambasadorul Republicii Slovace în România, ES Ján GÁBOR, ministrul Afacerilor Externe al României, Lazăr Comănescu, și șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, vor participa joi, 7 iulie 2016, la conferința de presă de lansare a Președinției slovace a Consiliului Uniunii Europene (iulie - decembrie 2016).

Publicat în Ultimele noutati

Cel mai nou comunicat de presă al Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că în data de 5 iulie 2016, Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul în curs a fost finalizată, cel mai mare număr de cereri fiind înregistrat în Suceava, iar cea mai mare suprafață solicitată la plată fiind în Călărași.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat ieri, 05 iulie, Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 900.927 cereri, cu o suprafața declarată la plată de 9.492.575,01 hectare”, se precizează în documentul de presă. „Cele mai multe cereri unice de plată au fost depuse în judeţele Suceava (48.970 cereri), Dolj (39.717 cereri), Bihor (37.795 cereri), Bistrița Năsăud (36.038 cereri) și Maramureş (35.011 cereri). Totodată, cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se regăsesc în judeţele Timiş (525.320,76 ha), Constanţa (486.817,71ha), Teleorman (414.492,53ha), Dolj (406.349,69ha) şi Călărași (370.437,22ha)”.

Potrivit comunicatului, au putut fi depuse cereri unice de plată fără penalizări până la data de 10 iunie a.c., urmând ca, în conformitate cu prevederile modificării prevederilor regulamentare, precum și cele ale OUG 3/2015, să se calculeze penalizări de un punct procentual pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul, dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data precizată mai sus.

„Solicitările depuse după data de 05 iulie a.c. nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin”, se mai afirmă în documentul transmis presei de către APIA.

ANTZ8 a pornit la plată. Beneficiarii vor avea parte de aproape 98 euro pe cap de animal

Tot ieri, 5 iunie 2016, a demarat autorizarea la plată a schemei pentru Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic - schemă decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8).

„Plafonul total alocat conform HG nr.382/2016 este de 116.770.266 euro, respectiv de 515.844,3 mii lei. Cuantumul calculat este de 97,4 euro/cap animal, respectiv 430,27 lei”, se precizează în același comunicat APIA.

Până în prezent, suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015 este de 1,524 miliarde euro pentru un număr total de 841.285 fermieri autorizați la plată pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – FEADR), respectiv bugetul național.

Defalcat, pe FEGA, am avut la dispoziție 1,193 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro plăți în avans (efectuate în luna noiembrie 2015), respectiv 937,64 milioane euro plăți regulare.

La capitolul FEADR și cofinanțare de la bugetul național, suma totală disponibilă a fost de 212,55 milioane euro, din care 197,05 milioane euro pentru Măsura 13 – „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” -  din PNDR 2014-2020, precum și 15,5 milioane euro pentru Măsura 214 – „Plăți privind agromediu”.

Conform calculelor APIA, bugetul național a contribuit la plata fermierilor cu 119,12 milioane euro, din care 109,88 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1), 3,83 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7), respectiv 5,41 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplata de producție în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8).

Pe lângă ANTZ8, conform afirmațiilor lui Marius Faur, șeful APIA, luna lui Cuptor (una secetoasă conform prognozelor ANM) va debuta (cu întârzierea de două luni pusă pe seama „grelei moșteniri” de actualul ministrul al Agriculturii, Achim Irimescu) cu partea de control administrativ pe zona de ovine (mai exact după 12 ale lunii). În săptămâna 4-10 iulie 2016 se așteaptă în continure demersurile privind Ajutoarele Naționale Tranzitorii (schema decuplată de producție, zona lapte – ANTZ7 – cu un ajutor care va totaliza 24,36 euro pe tonă), respectiv cele aferente Măsurii 10 de agromediu.

Potrivit precizărilor directorului general desemnat al APIA, până la data de 30 iunie a.c. rămăseseră de efectuat plăți efective pe schemele de suprafață doar pentru cinci procente din fermierii eligibili, în condițiile în care în perioada 27-30 iunie au fost autorizate și s-au transpus în ordine de plată nu mai puțin de 238 milioane euro (sumă contestată de foști angajați ai Agenției SAPARD, actuală AFIR).

La partea de bovine, Faur preciza la finele unei conferințe de presă că sprijinul cuplat la bovine ar urma să fie de de 890 de euro pe zona de lapte, respectiv 1.248 euro pe cap de vacă de carne.

„La bovine, pe partea de lapte, s-a înaintat suma de aproximativ 890 de euro pe cap de animal, iar pe partea de carne 1.248 euro. Sunt cifre pe care, așa cu limitările în sine, le menționez și eu. Așa au ieșit în urma interogării sistemului nostru informatic. Fiind cuantumuri foarte consistente, chiar și ieri, pe cele care le-am dat drumul, la soia, la partea de orez, de sfeclă, de hamei, încă o dată am făcut o verificare statistică cu județele, pentru a fi convinși că tot ce înseamnă documente, tot ce înseamnă elemente de siguranță sunt în regulă”, preciza șeful APIA.

Publicat în Știri interne

Anul acesta, producția de grâu a Hexagonului va coborî drastic, potrivit rezultatelor unei analize complexe bazate pe vizite în teren ale celor de la Agritel, o situație oarecum similară (nu însă la același nivel) fiind valabilă și pentru România, conform declarațiilor unor oficiali ai MADR.

Conform Agrimoney.com, în prima sa previziune asupra recoltei celei mai mari țări producătoare de grâu din Uniunea Europeană (UE), specialiștii Agritel au mărturisit că se așteaptă la o producție de 37,26 milioane tone, în scădere cu 9,2 procente de la an la an.

Grupul industrial cerealier european, COCERAL, a estimat săptămâna trecut că producția de grâu a Franței ar putea atinge 38,87 milioane tone metrice.

Luna trecută, compania de consultanță agricolă Strategie Grains a previzionat pentru o producție franceză de grâu de 38,5 milioane tone metrice, în timp ce ODA, luna trecută, a poziționat recolta din Hexagon variind între 36,5 milioane tone și 38,5 milioane tone.

Un analist Agritel a precizat pentru Agrimoney că estimarea a fost bazată pe rezultatele unui tur al fermelor care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, precum și că această previziune ar putea revizuită mai târziu în sezonul agricol, conforme cu turnura pe care vremea ar putea s-o ia în perioada următoare.

Producții în scădere

Diminuarea recoltei obținute în acest an agricol este percepută de specialiști ca rezultat al randamentelor la hectar.

Previziunile cu privire la productivitate sunt de 7,09 tone la hectar, în scădere cu aproximativ patru procente față de media pe cinci ani, respectiv de peste 10 la sută față de randamentele înregistrate în Franța în anul agricol 2014-2015.

Însă, diminuarea productivității ar urma să fie parțial compensată de suprafețe mai mari însămânțate, totalizând niveluri cele mai înalte din ultimii 80 de ani.

Efectul vremii umede

Agritel nu a dorit să comenteze pentru Agrimoney.com efectul vremii umede asupra condițiilor de cultură în fermele pe care angajații companiei le-au vizitat.

Însă, într-un comunicat dat publicității luni, compania de consultanță a avertizat că „în Franța, condițiile climatice umede, în special cele prezente în nordul țării, alimentează temerile cu privire la următoarea recoltă”.

Săptămâna trecută, FranceAgriMer, biroul agricol francez, a raportat că proporția recoltei de grâu franțuzesc cotată la un nivel bun sau excelent a coborât cu șase puncte de la săptămână la săptămână, până la un nivel de 65 la sută, după o altă scădere de patru puncte procentuale la capitolul calitate, aspect menționat în raportul de săptămâna trecută.

Temeri și pentru Franța, și pentru Germania

Ca întreg, estimările privind producția de grâu a UE sunt în creștere, mulțumită previziunilor aflate și ele pe un trend ascendent în alte state membre ale Uniunii.

COCERAL a ajustat pozitiv prognoza de recolta unională la grâu din acest sezon cu 2,8 milioane tone, până la un total de 148 milioane tone metrice.

La rândul său, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a fixat estimările privind producția de grâu a UE la un total de 154,6 milioane tone, însă a atras atenția că umiditatea din Franța va domni în continuare peste previziuni, ținând producția totală la un nivel cu 3,3 procente mai mic de la an la an.

„În timp ce așteptările privind recolta de grâu a Uniunii Europene sunt că va fi cea mai mare din toate timpurile, ploile însemnate din ultimul timp, care au coincis cu stadiul de înflorire în anumite zone din nordul Franței și sudul Germaniei, cu siguranță vor limita potențialul de producție și va genera probleme cu calitatea grâului”, au precizat cei de la CIC.

„Din cauza persistenței precipitațiilor și umezelii, temerile sunt mult mai însemnate”, au mai afirmat specialiștii CIC.

România, și ea sub semnul umidității și temperaturilor mari

Conform informațiilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din România, recoltatul grâului şi al secarei este doar la început, lucrările fiind realizate pe 7,7% din suprafaţă, adică 162.253 ha dintr-un total de 2,095 milioane ha însămânţate în toamnă, iar cantitatea obţinută de pe aceste suprafeţe este de 613.670 tone.

Într-o declarație pentru Agerpres, Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, a afirmat că și calitatea grâului românesc s-ar putea deprecia, dacă precipitațiile și băltirile continuă să-și facă prezența prin întârzierea recoltatului.

„A început şi recoltatul grâului, dar ritmul depinde mult de condiţiile meteo. Dacă mai sunt ploi şi băltiri se întârzie puţin cu recoltatul, iar calitatea grâului se poate deprecia. Îngrijorările noastre sunt legate de temperaturile ridicate care afectează atât cultura grâului, cât şi celelalte culturi aflate pe rod, floarea soarelui, porumbul, pentru că duc la scoaterea rapidă a apei din plantă, împiedică polenizarea şi fac polenul steril. Prognoza meteo spune că vor fi călduri foarte mari în perioada următoare, în lunile iulie şi august”, a afirmat oficialul guvernamental.

Potrivit informațiilor postate pe Facebook de mai mulți fermieri din zona Buzăului, ploile îi fac de cap prin culturile de grâu din țară. Cele mai bune producții în zonele de recoltă, până acum, se situează în jurul a 6.500 kilograme la hectar, iar ca preț în jur de 0,55 lei.

Într-una din cele mai noi prognoze a Comisiei Europene (CE) din luna iunie se estimează că în 2016 vor fi producţii medii mai mici faţă de anul trecut în majoritatea statelor comunitare, deşi pentru România sunt prognozate randamente mai ridicate faţă de media Uniunii Europene la floarea-soarelui, grâu şi porumb.

Calculele pentru țara noastră relevă o recoltă prognozată cu un volum cuprins între 7,2 și 8,1 milioane de tone de grâu.

Mai bine de 50 la sută din această cantitate va fi acoperită de marfa cu specificații furajere, conform estimărilor preliminare ale specialiștilor care activează pe piața locală.a

Publicat în Piata agricola

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) salută ca fiind binevenite propunerile de facilități fiscale avansate de Ministerul de Finanțe, cu privire la reducerea TVA de la 20% la 9 procente pentru lucrări agricole si livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, printre care se numără și produsele de protecția plantelor, atât de necesare unei agriculturi moderne și competitive, a declarat pentru Revista Fermierului, directorul executiv al Asociației, Carmen Botez.

Potrivit afirmațiilor sale, o astfel de initiativă este cu atât mai necesară, cu cât și-a dovedit valoarea și în alte sectoare economice care au beneficiat de reduceri de TVA încă de acum câțiva ani, așa cum este de exemplu o parte a turismului.

„Apreciem pozitiv faptul că agricultorii români vor scoate mai puțini bani din buzunar pentru servicii și inputuri, că aceste costuri vor scădea pentru cei care produc hrană în România și sperăm ca această facilitate se va reflecta în calitatea ridicată a culturilor agricole, prin reinvestirea în tehnologii agricole noi și performante și, de ce nu, ne bucurăm că va crește profitabilitatea activităților derulate de partenerii noștri fermieri. Apreciem inițiativa Guvernului și, alături de partenerii noștri, așteptăm să se materializeze cu adevărat, cât mai curând, de la 1 august”, a mai punctat oficialul AIPROM.

Marți, 28 iunie 2016, la începutul ședinței de Guvern, șeful Executivului de la București, tehnocratul Dacian Julien Cioloș, afirma că TVA pentru lucrările agricole, cât și pentru livrarea de inputuri necesare sectorului agricol, cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide, ar putea scădea de la 1 august anul acesta de la 20% la 9 procente.

„Sper că Ministerul de Finanțe a venit cu aceste propuneri pe care le-am discutat în trecut, e vorba de propuneri de facilități fiscale, care, fără a afecta în mod semnificativ bugetul de stat, ar putea să ducă la stimularea creșterii economice și a dezvoltării activității productive sau inovative. Mă gândesc la măsuri care vizează sectorul agricol. Vrem să propunem ca, de la 1 august anul acesta, TVA pentru lucrări agricole, pentru livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide și alte produse necesare însămânțării sau cultivării plantelor în agricultură, dar și pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole și întreținerii culturilor agricole, TVA pentru achiziția acestor inputuri și pentru prestarea acestor servicii să scadă de la 20% la 9%”, a precizat șeful Executivului.

El a explicat că, prin această măsură fiscală, se are în vedere creșterea productivității, dar și scoaterea „la lumină” a anumitor servicii care „se prestează în agricultură și care, în anumite cazuri, în momentul de față, se realizează la negru”.

Premierul speră totodată ca această măsură să se repercuteze pozitiv și asupra prețurilor pe care furnizorul de inputuri în agricultură le vor propune agricultorilor.

„Ne așteptăm să vedem această reducere a TVA reflectată și în prețul pe care furnizorii de îngrășăminte, de semințe, de produse de întreținere a culturilor agricole le vor propune agricultorilor. O să vă rog la Ministerul de Finanțe și la Ministerul Agriculturii să monitorizăm acest lucru și să facem publică diferența de prețuri pe care o vom putea observa începând de mâine pentru că sunt convins că și agricultorii la rândul lor vor face acest lucru pentru că este în interesul tuturor, și al furnizorilor de inputuri, dar și al agricultorilor și al economiei din România, să avem o agricultură mai performantă, care să folosească inputuri de calitate”, a mai punctat șeful Guvernului.

Măsură cu impact bugetar de 65,8 milioane lei

La rândul său, ministrul de Finanțe, Anca Dragu, preciza că măsura este conformă cu Aquis-ul comunitar în domeniu și va putea stimula persoanele care activează în domeniul agricol.

Conform spuselor sale, impactul bugetar pentru 2016 ar fi de peste 65 milioane lei.

„Mai avem o măsură foarte importantă şi anume o reducere a cotei de TVA de la 20% la 9% pentru îngrăşăminte, pesticide, pentru seminţe şi alte produse destinate însământăţării sau plantării, dar şi pentru prestări de servicii specifice de tipul celor utilizate în sectorul agricol, cum ar fi pentru lucrări de arat, de semănat, de prăşit, ierbicidat, recoltat, greblat etc. Această măsură este conformă cu acquis-ul comunitar în domeniu şi este de natură a crea premisele pentru stimularea persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, creşterea nivelului de accesibilitate la bunuri şi servicii de tipul celor utilizate în sectorul agricol, facilitarea de noi investiţii în agricultură, derularea în condiţii optime a programelor de investiţii din fondurile europene nerambursabile în domeniul agricol. Un impact bugetar pentru anul acesta ar fi de circa 65,8 milioane lei, iar pentru anul 2017 estimăm un impact de 190,9 milioane lei, pentru 2018 - 203,3 milioane lei”, a declarat Anca Dragu.

Potrivit ministrului Finanţelor Publice, această măsură este importantă pentru diminuarea evaziunii fiscale în domeniul de TVA şi în domeniul agricol în general.

„La reducerea de TVA pentru agricultură constatăm că avem efecte pozitive în runda a doua, care închid cam peste o treime din pierderea iniţială, iar efectele de runda a treia, de multiplicare în economie, ajung chiar să acopere integral reducerea de venituri ca urmare a reducerii cotei de TVA. Desigur, este şi o măsură importantă pentru diminuarea evaziunii fiscale în domeniul de TVA şi în domeniul agricol în general”, a explicat Dragu.

Oficialul guvernamental a mai precizat că agricultura are un potenţial care trebuie stimulat pentru a deveni un factor suplimentar de creştere economică.

„Pot să (...) spun că agricultura am considerat de la început că are potenţial ce trebuie exploatat, ponderea în PIB a agriculturii este de numai 4,5%, în timp ce alte domenii, de exemplu industria, are o pondere de 22,5%. Din studiile noastre, ponderea agriculturii în PIB este mult mai mică şi faţă de ţările europene cu care România se poate compara. Ca atare, am luat şi aceste măsuri pentru stimularea domeniului agricol şi pentru ca acesta să devină un factor suplimentar de creştere economică”, a mai punctat ministrul de Finanțe.

Publicat în Știri interne

Potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii din Rusia, Alexander Tkachev, Rusia este capabilă să majoreze exporturile de cereale către Turcia, bineînțeles dacă Guvernul de la Ankara își dorește acest lucru, scriu cei de la ITAR TASS.

„Rusia este pregătită să ridice nivelul disponibilului pentru export de cereale și orez, dacă partea turcă își dorește acest lucru”, a precizat Tkachev.

În 2015, rușii au recoltat 104,8 milioane tone de cereale, fapt care le permite o majorare a comerțului peste graniță, a adăugat el.

Jumătate de milion de tone, export de cereale către China

Conform Sputnik News, același ministru de resort din Rusia a afirmat că țara sa ar putea exporta către China circa 500.000 de tone metrice de cereale în 2016.

„China și-a deschis piața cerealelor pentru noi. Am fost primiți înăuntru, iar acum piața va decide (n.r. - asupra volumelor). Vorbim de circa jumătate de milion de tone de grâu și orz. Jumătate de million, anul acesta”, a spus Tkachev jurnaliștilor.

El a adăugat că au existat îndelungi negocieri cu China asupra furnizării de produse rusești din carne de porc, vită și pui.

Firmele de profil din Rusia au stocuri de cereale cu 17 procente mai mici decât anul trecut

Confort Rosstat, la începutul lunii iunie 2016, stocurile de cereale aparținând fermierilor (companiilor subsidiare marilor ferme), firmelor de achiziție și de procesare din Rusia se situau la nivelul de 14,2 milioane tone metrice, cantitate cu 3,1 procente mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut, anunță BlackSeaGrain.net.

Concret, disponibilul de cereale aparținând fermierilor s-a diminuat cu 17,4 la sută, până la un total de 5,6 milioane tone metrice, în timp ce în depozitele traderilor și procesatorilor, stocurile cunosc creșteri de nivel cu 9,3 procente, până la un total de 8,6 milioane tone metrice.

Stocurile de grâu din depozitele traderilor și procesatorilor au crescut cu 21,8 la sută, până la 6,474 milioane tone, aici fiind incluse grâul pentru panificație – 4,642 milioane tone metrice, mai mult cu 10,4 la sută față de cifrele de anul trecut. Disponibilul de porumb este puțin mai mare decât cel de anul trecut cu 0,5 la sută (824.000 tone metrice). Stocurile de orez sunt și ele de 72.000 de tone (în creștere cu 85,1 la sută). Nu în ultimul rând, stocurile de hrișcă sunt mai mici cu 5,1 procente, până la un total disponibil de 35.000 tone.

Chinezii vor să ia de la noi venin de viperă, preparate din carne de porc, carne de oaie și porumb

Pe lista cu produse pe care românii ar putea să le exporte în China se află şi veninul de viperă, pe lângă preparatele din carne de porc, carnea de oaie, lactatele sau porumbul.

„Menţionăm că România a demarat negocieri pentru exportul în Republica Populară Chineză de: produse din carne de porc, carne de oaie şi de pasăre, lapte şi produse lactate, porumb, venin de viperă“, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Până în prezent, România exportă în China carne de porc, material seminal provenit de la bovine şi miere.

Publicat în International

Legea privind achiziţiile de terenuri agricole nu va putea fi adoptată până în septembrie, însă, spune Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, va fi timp pentru dezbaterea sa „pe îndelete” până la reluarea activităţii în Parlament, a declarat acesta, joi, 30 iunie 2016, într-o conferinţă de presă.

În plus, el a adăugat că proiectul de act normativ este aproape finalizat în ministerul pe care îl conduce, urmând ca, săptămâna viitoare, producătorii agricoli să fie invitați la dialog, astfel încât guvernanții să poată adăuga sugestii şi cerinţe, iar apoi, în final legea să fie scrisă în aşa fel încât statul român să evite orice fel de problemă.

„Cred că într-un dialog cu fermierii şi cu Comisia Europeană vom fi în măsură să adoptăm o lege care să permită ceea ce ne dorim cu toţii”, a precizat Achim Irimescu, care a adăugat că România poate introduce în lege anumite limitări în privinţa achiziţiei de terenuri numai dacă are nişte obiective clare de atins, iar în acest sens legea din Franţa poate fi luată ca model.

„Trebuie să ne orientăm către ceea ce au aplicat acele state care nu au avut niciodată probleme cu legislaţia europeană, iar cel mai simplu şi la îndemână este modelul statului francez. Îmi amintesc că un europarlamentar german a încercat să cumpere teren în Franţa şi nu a reuşit, deşi a mers până la Curtea Europeană de Justiţie. Este important cum scriem această lege. Ni s-a spus că putem introduce nişte limitări, dacă avem obiective clare de atins. Cred că România are nişte obiective clare de atins, dacă ne gândim că este nevoie să comasăm terenurile, pentru că avem o situaţie extrem de delicată, circa 3,8 milioane ferme, şi discutăm de 14 milioane de hectare de terenuri agricole în România, din care 9,3 milioane hectare arabile”, a mai punctat ministrul Agriculturii.

În ceea ce priveşte obiectivele României care ar putea fi introduse în noua lege pentru a putea avea limitări pe partea de achiziţii, Irimescu a subliniat că în afară de obiectivul comasării terenurilor ar mai putea fi inclus şi cel al securităţii alimentare, iar pe partea de limitări are în vedere proceduri similare cu cele aplicate de Franţa.

„Avem în vedere condiţii pentru persoanele fizice care să vizeze clar persoana în cauză, dacă vrea să facă agricultură să demonstreze că este absolvent de cursuri şi are calificarea necesară. Avem în vedere să introducem şi limitări pe suprafeţele care să se poate achiziţiona, pentru că a interzice total nu se poate, pentru că suntem pe piaţa unică europeană, dar putem introduce o mulţime de filtre care să ne permită să aplicăm legislaţia şi să ne atingem scopurile. În 2012, am avut un proiect de lege care viza limitarea la o anumită suprafaţă de 50 de hectare pentru persoanele fizice”, a precizat șeful. El a mai menţionat că Polonia a încercat să adopte un proiect de lege extrem de radical pe acest subiect, dar zilele trecute a renunţat la el, după consultarea cu Comisia Europeană.

Întrebat despre suprafaţa terenurilor agricole cadastrate din România, şeful de la Agricultură a afirmat că în total, în România, există doar trei milioane de hectare, dar din acestea nu ştie câte se află în extravilan.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe. Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş, Vaslui şi Arad.

Ca exemplu, peste 60 la sută din terenul arabil aflat pe raza comunei Livezile, județul Timiș (4.000 ha suprafață arabilă și 800 de hectare cu pășuni), se află deja în proprietatea străinilor (în majoritate italieni și austrieci), a mărturisit pentru Revista Fermierului, nu demult, primarul liberal Ștefan Varga.

Neoficial, surse din Primărie ne-au declarat că totalul real ar ajunge chiar și la 75 de procente din terenurile agricole și pășuni vândute către resortisanți străini (firme cu patronat străin).

„O spun în premieră pentru țară: nu știu cum este în altă parte, însă la noi în jur de 60 la sută din suprafața terenului arabil este înstrăinată către firme străine, către patroni străini și, de aceea, mă mândresc mai mult cu diferența de 40 la sută care este muncită cu încăpățânare pot spune de către fermierii, consătenii noștri, care vor să ducă agricultura românească mai departe”, a declarat în exclusivitate pentru Revista Fermierului Ștefan Varga, primarul comunei Livezile, județul Timiș.

Edilul recunoaște că „zi de zi” primește solicitări de înstrăinare de terenuri din partea resortisanților străini. Din păcate, explică el, pentru români este „o imensitate financiară” achiziția de teren, localnicii neavând parte de nicio facilitate menită să-i ajute să reușească să cumpere suprafețe arabile. El spune că Legea 17 doar a încetinit procesul de vânzare de suprafețe către străini, nu l-a și stopat.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă.

Publicat în Știri interne

MĂRTURISIRI. Iulie pare a fi și ea lună „de foc” pentru APIA, agenție de plăți în fruntea căreia se află Marius Faur, în condițiile în care, în prezent, s-a lucrat și nopțile pentru a atinge 74,4 la sută din totalul sumelor efective achitate beneficiarilor de scheme de plată pe suprafață.

Luna lui Cuptor (una secetoasă conform prognozelor ANM) ar urma să debuteze (cu întârzierea de două luni pusă pe seama „grelei moșteniri” de actualul ministrul al Agriculturii, Achim Irimescu) cu partea de control administrativ pe zona de ovine (mai exact după 12 ale lunii), iar în săptămâna 4-10 iulie 2016 demersurile privind Ajutoarele Naționale Tranzitorii (schema decuplată de producție, zona de carne și de lapte), respectiv cele aferente Măsurii 10 de agromediu.

Potrivit precizărilor directorului general desemnat al APIA, Marius Faur, până la data de 30 iunie a.c. au mai rămas de efectuat plăți efective pe schemele de suprafață doar pentru cinci procente din fermierii eligibili, în condițiile în care în perioada 27-30 iunie au fost autorizate și s-au transpus în ordine de plată nu mai puțin de 238 milioane euro.

„Zilele acestea, cel puțin ieri (n.r. - 29 iunie 2016), alaltăieri (n.r. - 28 iunie 2016), de luni încoace, am fost axați pe vegetal, pentru că am vrut să avem cât mai multe plăți din FEGA efectuate și, cred eu - nu neapărat că este o performanță -, dar de luni (n.r. - 27 iunie 2016) până la momentul la care vorbim chiar acum (...) au plecat și ultimele ordine de plată pe care s-a lucrat azi-noapte (n.r. - 29 spre 30 iunie 2016); s-au autorizat și s-au trecut în ordine de plată 238 de milioane de euro pe vegetal. Odată cu deblocarea fermierilor din control (n.r. - conform raportului APIA din 28.04.2015 - 55.875 la număr, respectiv 57.000 potrivit spuselor lui Faur), la ora asta avem fizic autorizați - și când vă spun fizic autorizați, eu discut și de ordine de plată - 40.120 de beneficiari. Practic, zilele acestea lucrăm pe diferența de fermieri și este în continuare un obiectiv important pentru noi, dar, în paralel, mergem și pe partea de zootehnie deoarece o mare parte din fermierii din vegetal au și exploatații zootehnice. Încercăm să avem în aceste zile (...), echilibrat, încărcătură pe ambele sectoare”, a afirmat Marius Faur la finele unei conferințe de presă care l-a avut în centrul atenției pe Achim Irimescu, ministrul Agriculturii. „Noi mai avem la ora aceasta ca număr de fermieri cinci la sută care nu au intrat încă în producedură efectivă de plată din sectorul vegetal, iar dacă intrăm astăzi și cu partea de zootehnie, practic ne ducem extrem de mult cu toate schemele”.

În plus, mai spune șeful APIA, până la data de 30 iunie 2016, peste 94 de procente din numărul total de beneficiari erau plăți pe schemele de suprafață, sumele efective ordonate depășind ca procentaj 74 la sută.

„Ca număr de fermieri plătiți pe schemele pe suprafață (n.r. - SAPS, plată redistributivă, înverzire etc.) suntem la 94,68% (era cifra din dimineața zilei de astăzi, 30 iunie 2016), iar ca și sumă în sine suntem la 74,4 la sută din total; discutăm de ce s-a plătit, 1,18 miliarde euro FEGA, cu tot cu avans (în pachetul total FEGA – 1,599 miliarde euro intră tot, inclusiv avansul)”, a precizat oficialul APIA.

Sprijin cuplat semnificativ pe sectorul vegetal. Lucerna pentru consum intern, marele pariu, cu circa 400 euro la hectar. Primii bani pentru soia convențională au plecat către conturile fermierilor pe 30 iunie 2016

La finele conferinței ministrului Agriculturii, același Marius Faur a mai precizat că începând cu data de 29 iunie 2016, APIA a inițiat patru scheme de sprijin cuplat pe sectorul vegetal (la soia, sfeclă, orez și hamei). Lucerna pare a fi noul pariu cu agricultura sezonului agricol actual, în condițiile în care cuantumul plăților ar putea depăși 400 euro la hectar, iar soia ar putea primi 269,06 euro/ha, în condițiile în care, iniţial, la soia, suma prevăzută era de 325 de euro pe hectar, pentru o suprafaţă mai mică, de numai 90.000 de hectare.

„Ceea ce avem cu certitudine la momentul acesta pe sprijinul cuplat sunt schemele de la sectorul vegetal pe care le-am inițiat ieri. Practic, ieri am demarat patru scheme de sprijin cuplat în vegetal: partea de soia, partea de sfeclă, orezul și hameiul. La soia, suma agreată este de 269,06 euro/ha, în condițiile în care, în varianta I, erau 230 de euro/ha. Inițial, cuantumul notificat era de nu mai puțin de 325 de euro/ha (n.r. - suprafața în sine de la care s-a plecat ca bază de referință a crescut între timp). Acum, după ce am făcut toate verificările administrative, am ajuns la 110.000 ha cu soia. Practic, de aceea am ajuns la suma de 269,06 euro, cuantumul cu care au plecat deja primele ordine de plată în dimineața aceasta”, a continuat el. „La orez avem 649,43 euro/hectar, la hamei 584,17 euro/ha, iar la sfeclă a crescut cuantumul la 786,3 euro/ha. Pentru lucernă va fi o creștere extrem de consistentă a cuantumului. Este posibil să ajungem la un cuantum undeva la peste 400 de euro/ha. Sunt ferme care au făcut export și, automat, partea de comercializare trebuia să fie pe un circuit național. Ne bucurăm, pentru că lucerna impactează automat și sectorul zootehnic. De obicei, cei care au în exploatație lucernă, au și zootehnie. Atunci, cumva, cred că se vine bine pliat pe sectorul zootehnic”.

Potrivit statisticilor prezentate de Faur, pe sprijin cuplat, APIA a autorizat pe 29 iunie și în noapte 29 spre 30 iunie 2016 suma de 26 de milioane de euro, din cele 113 milioane pe care le avem.

La partea de bovine, a mai adăugat el, zonă „neatinsă încă”, totalul sprijinului cuplat ar urma să fie de 97,4 euro pe cap de animale, iar partea de lapte este 24,36 euro pe tonă, plată pe care, spune el, APIA pare că a și început s-o proceseze, dacă este să ne luăm după declarațiile sale.

În plus, Faur a confirmat spusele ministrului Irimescu potrivit cărora, sprijinul cuplat la bovine ar urma să fie de de 890 de euro pe zona de lapte, respectiv 1.248 euro pe cap de vacă de carne.

„La bovine, pe partea de lapte, s-a înaintat suma de aproximativ 890 de euro pe cap de animal, iar pe partea de carne 1.248 euro. Sunt cifre pe care, așa cu limitările în sine, le menționez și eu. Așa au ieșit în urma interogării sistemului nostru informatic. Fiind cuantumuri foarte consistente, chiar și ieri, pe cele care le-am dat drumul, la soia, la partea de orez, de sfeclă, de hamei, încă o dată am făcut o verificare statistică cu județele, pentru a fi convinși că tot ce înseamnă documente, tot ce înseamnă elemente de siguranță sunt în regulă.

Banii pentru ovine în iulie, nu în iunie cum promitea Achim Irimescu. Cei pentru ANTZ7 și ANTZ8 tot atunci

Potrivit spuselor lui Marius Faur, partea de control administrativ pe zona de ovine va debuta în jurul datei de 12 iulie, fiind și unul mai lung ca durată. Și asta în condițiile în care, în prima decadă la lunii iunie, în mijlocul protestului organizat de LAPAR și de organizațiile profesionale ale oierilor, Irimescu promitea plăți efectuate până la 30 iunie.

„Ovinele, noi luăm în calcul ca undeva în jurul datei de 12 iulie să începem partea de control administrativ. De obicei, la noi, controlul administrativ care este mai lung, vine însă ulterior imediat cu calculul și autorizarea la plată”, a adăugat șeful APIA care a explicat că procesul de control este urmat îndeaproape de cel de autorizare și plată. „Din punct de vedere al fluxului de lucru, în prima fază se face control administrativ, cele 98.000 de exploatații sunt exploatații care în cei trei ani de referință – 2013, 2014 și 2015 și-au păstrat dinamismul, adică sunt exploatații constante, unde controlul administrativ este mai simplu, pentru că nu ne așteptăm la probleme majore. Și, atunci, fluxul este așa: în momentul în care începem controlul administrativ, de obicei, începând cu a doua zi se pune partea de calcul și autorizare la plată, cam așa decurg lucrurile. Noi, când dăm drumul la o schemă, avem pregătite toate trei module informatice: control administrativ, calcul și autorizare”.

Tot pe zona de zootehnie, Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), schema decuplată de producție, zonele de carne și de lapte, vor debuta în săptămâna 4-10 iulie 2016, cuantumul ANTZ8 și ANTZ7 fiind de 97,4 euro pe cap de animal, respectiv 24,3610 (107,61 lei) pe tona de lapte.

„Primele plăți pe ANT încep de săptămâna viitoare (n.r. - 4-10 iulie 2016). În sens fizic, de la momentul în care se inițiază un ordin de plată, cu procedurile specifice prin sistemul Trezorerie-bănci, sunt în general cam între cinci și șapte zile până intră banii fizic în conturile fermierilor”, a ținut să lămurească Faur neînțelegerile privind debutul plăților ANTZ7 și ANTZ8. „Acum începem strict cu bovinele, dar bovina și de carne, și partea de lapte, pentru că o mare parte din crescătorii care aveau schema de lapte, au automat și partea de carne și, atunci, se merge pe ambele linii în același timp. Noi tot ce putem începe, paralelizăm, nu ne oprește nimic. Însă, un fermier odată intrat pe circuitul de plăți, ca să putem iniția o nouă plată, trebuie să-i facem plățile până la capăt pe schema inițială. Mai exact, dacă, să zicem, mâine îmi intră cu ordin de plată un fermier la bovină – ANTZ7, ANTZ8, ca să poată primi schema de sprijin cuplat, trebuie să-i facem plata din bugetul național care durează, în general, cam o săptămână din momentul inițierii ordinului de plată”.

Faur a precizat totodată că pe zona de agromediu, plățile vor debuta tot în săptămâna 4-10 iulie 2016 cu Măsura 10 pe care, de altfel, sunt și cele mai multe angajamente de plată.

„La agromediu suntem deja pregătiți, de săptămâna viitoare se începem partea de 2.1.4, e vorba de actuala Măsură 10, unde avem cele mai multe angajamente, pentru că sunt cele care au început imediat după 2013. Mulți au intrat în 2008 în schemă, când am și dat drumul la 2.1.4, și-au terminat angajamentele și au început altele noi. Colegii mei de la Direcția care gestionează fosta Axă II mi-au confirmat că suntem deja pregătiți pentru a implementa partea de 2.1.4 cu toate elementele, de la unu până la șapte”, a punctat șeful Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Până pe 20 iulie 2016, fermierul cu „inconsistențe” își poate rezolva problemele fără repercusiuni

Nu degeaba luna iulie va continua să fie „de foc” pentru APIA. Tot atunci, fermierul cu probleme de suprapuneri, de supradeclarări etc. își poate reduce suprafețele, are o perioadă în care își poate modifica ceea ce a solicitat la APIA, afirmă Marius Faur, „fără repercusiuni asupra sa”. Deja, angajații agenției sunt informați de o săptămână cu privire la problemele de acest gen cu care se confruntă beneficiarii din țară.

„Toate inconsistențele, suprapuneri, supradeclarări, deja sunt transmise deja de o săptămână în teritoriu; până în 20 ale lunii iulie trebuie și gestionate. Este perioada în care fermierii sunt în acea zonă de grație în care își fac modificări, nu au parte de repercusiuni de niciun fel (...). Este o perioadă în care fermierul notificat își poate reduce suprafețele, are o perioadă în care își poate modifica ceea ce a solicitat la APIA. De obicei, fermierii notificați erau mai reticenți din cauză că se așteptau și la repercusiuni, la penalități: - un hectar retras mai aduce cumva dublu diferenței ca și suprafață penalizată. Mai mult decât atât, mai nou, ei se pot repoziționa corect, fără să aibă acea problemă cu identificarea fără echivoc de anul trecut. Eu sper ca fermierii - și am discutat și cu reprezentanții lor legali - să înțeleagă așa: tot ce este în această perioadă până în 20 iulie 2016 este fără repercusiuni, pentru că tot ce rămâne după 20 iulie, tăiem direct”.

Marius Faur afirmă totodată că sfârșitul lunii iulie ar trebui să însemne și finalizarea majorității covârșitoare a plăților către fermieri, restul de timp până la 30 septembrie a.c. urmând să reprezinte rezolvarea eventualelor litigii în instanță cu beneficiarii, fără reduceri din partea Comisiei Europene.

„Depinde cum răspundem la întrebare. Dacă discutăm de toți cei 886.000 de fermieri, este clar că un număr în general mic se duc până la o anumită dată, pentru că au diverse alte probleme. Este totuși un volum de fermieri, dar marea majoritate a plăților de la momentul la care vorbim noi acum, practic sunt prevăzute pentru până spre sfârșitul lunii iulie, cu tot cu plăți fizice”, mai declară directorul general APIA. „După ce terminăm cu această perioadă de grație, vor rămâne anumite litigii care, de obicei, se duc și pe calea instanțelor. Și, atunci, am vrut să avem o chestiune asiguratorie că litigiile care se gestionează între timp și se plătesc de către APIA, nu vor avea parte de reduceri din partea CE. Acelea sunt de fapt și de drept cele care ne-au adus cu gândirea până la data de 30. Pe de altă parte, am zis în felul următor: dacă s-a dat această dată de 15 octombrie și a fost înaintată chiar de Franța ca și idee din câte știu eu, e clar că până la urmă de ce să nu beneficiem și să nu avem o umbrelă de genul ăsta. Am dat 30 septembrie 2016 pentru a preîntâmpina orice alte probleme”.

Modificări ale site-ului APIA

Șeful APIA a adus în discuție și modificările care urmează să fie aduse site-ului APIA. Pe lângă link-uri către casete specializate cu informații despre diversele scheme de sprijin cuplat, se lucrează și la o inferfață de comunicare cu fermierul pe bază de acces la sistem, similară cu IPA Online.

„Pentru 2016, în scurt timp va fi instalată pe site-ul APIA un fel de informare foarte solidă, cu o căsuță în care se specifică «Schema de sprijin cuplat X». În momentul în care se va da click pe ea, se va deschide efectiv și va informa cu privire la suprafață și la elemente de eligibilitate; am reușit s-o facem”, a precizat Faur la finele discuției cu presa. „Intenția este ca la nivel de instituție să creăm și acea interfață cu fermierul despre care am tot vorbit eu din 2012, (...) prin care fermierul să poată fi informat foarte corect și cu privire la decizia de plată. Practic, acesta să aibă fereastra lui cu informații dedicate, în care în baza unor coordonate, așa cum are și pentru IPA Online, să poată să intre să vadă în ce stadiu este cererea, ce decizie de plată are, ce plăți a primit. Acolo va exista o direcționare către un link în care să vadă informațiile generale despre schemele de plată. Deja am creat tabela aceea electronică și îi vom da drumul, imediat ce ne vom liniști un pic cu perioada aceasta agitată. Vom iniția în continuare demersuri în sensul acesta”.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a susţinut joi, 30 iunie 2016, o conferinţă de presă în care a prezentat stadiul realizării plăţilor directe către fermieri, concluziile desprinse în urma participării la Consiliul de miniştri desfăşurat la Luxemburg în 27 iunie 2016, precum şi alte teme de actualitate privind activitatea MADR, aspecte cu privire la care vom reveni ulterior.

Potrivit unui comunicat al MADR, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a asigurat la plată ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, ajutor reglementat de HG nr. 160/16.03.2016, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri, precum şi ajutorul excepţional în sectorul de creştere porcine în sumă de 2.372.804 euro pentru un număr de 241 de cereri.

De asemenea, până la 30 iunie 2016, APIA va emite ordinele de plată pentru fermierii ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren.

Publicat în Știri interne

Printr-un comunicat de presă remis la redacție în după-amiaza zilei de 29 iunie 2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) confirmă că țara noastră „se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene” şi solicită prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din Campania aferentă anului 2015, fără penalităţi.

„Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

Reprezentanții ministerului de resort reamintește că, în cursul lunii iunie 2016, Comisia Europeană (CE) a anunţat că Statele Membre pot solicita o prelungire pentru plata subvenţiilor europene din campania 2015 către fermieri până la 15 octombrie 2016, fără ca acestea să suporte penalităţi. Măsura a fost luată ca urmare a dificultăţilor experimentate de mai multe Agenţii de Plăţi din statele membre în cadrul primului an de plăţi, din Noua Politică Agricolă Comună.

Mai mult, spun cei de la MADR, până la 29 iunie 2016, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a asigurat la plată ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, ajutor reglementat de HG nr. 160/16.03.2016, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri, precum şi ajutorul excepţional în sectorul de creştere porcine în suma de 2.372.804 euro pentru un număr de 241 de cereri.

Până la 30 iunie 2016, APIA va emite ordinele de plată pentru fermierii ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren.

Încă din 7 iunie, respectiv 13 iunie, Irimescu lua în calcul prelungirea termenului de plată

Ministrul Agriculturii în exercițiu, tehnocratul Achim Irimescu, declara încă de luni, 13 iunie 2016, pentru Agerpres (www.agerpres.ro), că decidea să prelungească plățile către fermieri (Campania 2015) cu o lună de zile, „dar nu mai mult”, în condițiile în care la protestul organizat de LAPAR în data de 7 iunie 2016 acesta promitea solemn că nu va depăși termenul de 30 iunie 2016, dar strecura și acolo un „dacă” firav...

Oficialul guvernamental (contestat vehement de o majoritate largă de parlamentari) a precizat pe atunci că prelungirea cu o lună va fi transpusă în realitate dacă la nivelul Uniunii Europene se va lua decizia suplimentării termenului de plată fără penalizări de la 30 iunie la 15 noiembrie, fapt confirmat tot pe 13 iunie 2016 printr-un comunicat de presă al Comisiei Europene (CE).

Potrivit propriilor afirmații, fermierii mari aveau pe atunci de suferit, ei fiind cei aflați în control și către care ar trebui să se achite câteva sute de milioane de euro.

„Decizia mea este să prelungesc plăţile cu o lună, dacă se adoptă decizia la nivel european, dar asta nu înseamnă că îmi propun alte termene. Eu vreau să finalizăm plăţile la 30 iunie, dar pentru a nu avea influenţări de risc pentru buget, pentru că oricum fermierul nu va fi penalizat, o să prelungesc cu o lună, dar nu mai mult (...)”, declara Irimescu pentru agenția de presă Agerpres.

Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu își pornea discursul din data de 7 iunie 2016 cu acuze către fostul Guvern condus de Victor Viorel Ponta. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.

„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.

El declara solemn la protestul LAPAR că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...

„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.

Darea de seamă de marți 28 iunie 2016 - APIA a plătit 1,33 miliarde euro pentru un număr de 829.307 beneficiari

Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi buget naţional - a ajuns la 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari, potrivit informațiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), comunicate ieri, 28 iunie 2016.

Conform documentului de presă transmis de agenție, începând cu data de 23 iunie 2016, de când a început procedura de avizare la plată a fermierilor ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren (clasic, teledetecţie, eco-condiţionalitate), şi până marţi, 28 iunie, au fost autorizaţi un număr de 30.404 fermieri cu o sumă totală de 79,38 milioane euro.

„Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă FEGA, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR şi buget naţional, este de 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari”, se precizează în comunicatul APIA.

APIA mai arată că, luni, 27 iunie, a fost plătit şi ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri. Ajutorul este reglementat de HG nr. 160/16.03.2016.

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Revista