fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Voturile au fost numărate, Marea Britanie a decis să iasă din Uniunea Europeană, și mai toate organizațiile de fermieri și de industriași din sectorul agroalimentar european se înghesuie să iasă la declarații și se pregătesc de acorduri cu viitorul stat terț Marea Britanie, mai puțin cele din România care probabil se lasă invitate de la sine.

Sindicatele britanice din agricultură nu au stat cu mâinile în sân, ci și-au orientat deja toată atenția către sectorul din care fac parte și au spus că vor căuta cele mai bune soluții pentru a face față Brexitului.

Prin vocea președintelui Meurig Raymond, sindicatul Național al Fermierilor (National Farmers' Union – NFU) a precizat că organizația pe care o reprezintă va face lobby în așa fel încât producătorii agricoli din Regatul Unit să aibă acces la cele mai bune piețe din Uniunea Europeană și din țările terțe, asigurându-se în paralel că Marea Britanie este protejată de importuri produse la standarde mult mai mici de calitate decât cele domestice.

„Votul prin care s-a consimțit ieșirea noastră din UE va duce în mod inevitabil la o perioadă de incertitudine într-un număr de zone care sunt de importanță vitală pentru fermierii autohtoni”, a afirmat Raymond. „NFU se va implica 100% într-un mod constructiv, împreună cu Guvernul londonez, în vederea obținerii de noi aranjamente. Acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede posibil. Conștientizăm că negocierile vor mai dura până la finalizare, însă este vital ca înțelegerile preliminare să aibă loc cât mai rapid, astfel încât fermierii englezi să nu fie dezavantajați”.

El a mai precizat că organizația pe care o prezidează va face campanie inclusiv pentru un acces sezonier, respectiv integral al forței de muncă în sectorul agricol britanic, pentru o politică agricolă autohtonă, una care să vină în întâmpinarea nevoilor cetățenilor și care să asigure „o egalitate de șanse cu fermierii europeni”, precum și regulamente bazate pe informații științifice și aprobări de produse.

La rândul său, șeful NFU Cymru din Țara Galilor, Stephen James, a precizat pentru TheDairysite.com următoarele: „Negocierea și parafarea unor acorduri comerciale cu UE și restul lumii, în favoarea exporturilor noastre, acum au devenit vitale. Țara Galilor este în mod particular dependentă de piețele de export și ne vom orienta atenția către Guvernul britanic, astfel încât acesta să prioritizeze negocierile mentie să obținem acorduri comerciale favorabile. În paralel cu asta, subliniez că este esențial ca factorii de decizie să nu submineze agricultura domestică prin deschiderea pieței britanice la bunuri care nu sunt conforme cu standardele noastre de producție”.

Și Barclay Bell, președintele Sindicatului Fermierilor Nord-Irlandezi din Ulster, a spus că fermierii și marea comunitate rurală nu ar trebui să se panicheze pe fondul sistării imediate a măsurilor de susținere oferite de Politica Agricolă Comună (PAC) sau a acordurilor de comerț cu piața comună europeană, în mod particular cu Republica Irlanda, deoarece vor exista negocieri și nu ieșiri peste noapte din UE.

Allan Bowie, Președintele filialei din Scoția a NFU a subliniat că speculațiile privind viitorul sunt aproape cu siguranță nefolositoare, cel puțin pentru moment.

„Ceea ce este clar, este faptul că a existat o susținere puternică a rămânerii în UE venită din toate părțile Scoției, în contrast cu ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie. În momentul de față sunt dezbateri importante cu privire la ceea ce referendumul din Marea Britanie ar putea însemna în cazul unui potențial vot de independență a Scoției. De asemenea, se discută cu privire la implicațiile mult mai serioase a votului de ieșire a englezilor din UE asupra viitorului unional. Trebuie să ne ferim de reacții-reflex în această perioadă”.

Veterinarii englezi vor munci pentru a păstra standarde înalte de sănătate animală și de standarde de bunăstare

Colegiul Regal al Chirurgilor Veterinari (CRCV) laolaltă cu Asociația Veterinarilor Britanici (AVB) au subliniat importanța bunăstării animalelor în cadrul negocierilor care vor urma, dată fiind decizia Marii Britanii de a părăsi UE.

În acest context, președintele AVB, Sean Wensley, a spus: „Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană va avea un impact semnificativ asupra subiectelor de interes ale profesiei de veterinar, în mod particular în ceea ce privește regulamentele, educația și planificarea forței de muncă necesară, dar și în termeni de sănătate animală, cercetare, monitorizare și mișcări ale animalelor”.

El a adăugat că AVB va continua să colaboreze cu partenerii internaționali, astfel încât să se implice în probleme transfrontaliere, cum sunt monitorizarea bolilor, tratamente veterinare și rezistența antimicrobiană.

CRCV a punctat la rândul său că va colabora cu Departamentul Mediului, Alimentației și Afacerilor Rurale (DEFRA) astfel încât să minimizeze efectele distructive ale Brexitului.

CDAH va contribui la negocierile privind accesul pe piață

Comentând pentru TheDairySite.com votul de ieșire a englezilor din UE, directorul executiv al Comitetului pentru Dezvoltarea Agriculturii și Horticulturii (CDAH), Jane King, a precizat: „Atenția CDAH va continua să fie neafectată de Brexit și va «echipa» în continuare plătitorii de taxe cu uneltele necesare pentru a fi mai competitivi și mai sustenabili. Printre alte aspecte, decizia britanicilor de a ieși din UE aduce în prim-plan nevoia ca Guvernul londonez să țintească cele mai bune relații pe care le poate obține pentru sectorul agroalimentar englez cu UE și cu alte țări. CDAH are expertiza și îndemânarea necesare pentru a-și aduce contribuția în acest sens pe zona de prioritizare a orientării de piață, pe negocierile privind accesul la piețe și facilitarea relațiilor dintre exportatorii britanici și cumpărătorii de peste graniță. Suntem pregătiți să susținem industria în identificarea modalității în care poate fi competitivă în afara UE. Aceste aspecte cer timp pentru rezolvare, însă CDAH va juca un rol principal în transformarea agriculturii britanice în jucătorul numărul unu la nivel mondial”.

Reacții internaționale

Șefii principalelor instituții europene au precizat că regretă decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană, însă că vor respecta decizia.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, cel al Consiliului European, Donald Tusk și Mark Rutte, deținătorul președinției prin rotație a Consiliului UE au acordat presei declarații la Bruxelles, alături de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„Până când acest proces de negociere nu va fi definitivat, Marea Britanie rămâne membră a Uniunii Europene, cu toate drepturile și obligațiile care reies din asta”, afirmă ei la unison. „Orice înțelegere care va fi parafată cu Regatul Unit ca țară terță, va trebui să reflecte interesul ambelor părți și să reprezinte un echilibru în termeni de drepturi și obligații”.

Copa&Cogeca, una dintre cele mai reprezentative organizații de fermieri europeni, a afirmat prin vocea sa autorizată că votul marchează o zi tristă pentru fermierii Uniunea Europeană și pentru cei din Regatul Unit al Marii Britanii deopotrivă, însă că se va lupta astfel încât comunitatea de producători agricoli să nu plătească prețul politicii internaționale.

În acest context, secretarul general al Copa&Cogeca, Pekka Pesonen, a spus: „Analizăm în continuare impactul votului asupra agriculturii, bazându-ne atât pe deciziile instituțiilor europene, cât și pe cele ale Guvernului britanic. Punctul principal pe agenda noastră următoare va fi însă să evităm o dislocare și mai mare a pieței agricole comune, dată fiind importanța legăturilor economice de-o parte și de alta a Canalului Mânecii și actuala criză a piețelor agricole. Este crucial să menținem stabilitatea pieței. Mai bine de jumătate din exporturile de alimente și băuturi ale Marii Britanii în prezent se îndreaptă către piața UE, în timp ce Regatul Unit este, la rândul său, o mare piață de export pentru alimente și băuturi din alte State Membre ale Uniunii Europene. Consumatorii europeni au nevoie în continuare de o diversitate de produse de calitate”.

Șeful Asociației Fermierilor Germani (AFG) și-a exprimat temerile personale după votul englezilor, ținând cont de faptul că Marea Britanie este un partener important pentru comerțul cu produse agroalimentare nemțești.

„Familiile de fermieri din Germania văd votul britanicilor în favoarea Brexitului cu temere, în ceea ce privește stabilitatea și puterea unității comunității”, a afirmat el.

Joe Healy, președintele Asociației Fermierilor Irlandezi (AFI), în paralel cu exprimarea dezamăgirii vizavi de turnura pe care a luat-o rezultatul referendumului din Marea Britanie, a subliniat nevoia ca Guvernul irlandez să întreprindă pași decisivi în vederea diminuării temerilor din sânul sectorului agricol și agroalimentar european cu privire la implicațiile acestui vot.

Organizația Fermierilor Federali din Noua Zeelandă îndeamnă la rândul ei Guvernul să se miște mai rapid în ceea ce privește negocierea intereselor țării cu Marea Britanie, în special în ceea ce privește piața mielului. Cu privire la cele exprimate, președintele organizației, Dr. William Rolleston, a afirmat: „Părăsirea UE de către Marea Britanie va crea un grad considerabil de incertitudine politică și financiară, însă trebuie să luăm în calcul câștigarea unor noi oportunități. Aceasta poate fi o mare oportunitate de a lucra cu crescătorii de ovine din Anglia, astfel încât să avem parte de avantaje de ambele părți”.

Beef + Lamb New Zealand și Asociația Industriei Cărnii din aceeași țară au pus în discuție cotele importante de carne roșie pe care Noua Zeelandă le exportă către UE și Regatul Unit și au precizat că este încă neclar cât anume din aceste cote vor fi preluate de Marea Britanie mai departe. Englezii absorb în prezent jumătate din cota de carne de oaie a Noii Zeelande în cadrul Uniunii Europene.

„Sub reglementările WTO, Noua Zeelandă se așteaptă ca nivelul total al accesului ovinelor și bovinelor neozeelandeze pe piețele UE și ale Marii Britanii să rămână identic”, a afirmat Sam McIvor, președintele Beef + Lamb New Zealand.

Asociațiile de profil din România tac. Deocamdată, Brexitul nu există pentru ei

Din păcate, nicio organizație de profil din România nu s-a înghesuit să discute cu Guvernul României cu privire la felul în care vor fi negociate acorduri separate cu britanicii. Asociațiile profesionale ale fermierilor români nici măcar nu au opinat cu privire la efectele pe care Brexitul le poate avea asupra agriculturii autohtone. Acest lucru ar trebui să ne intereseze totuși, în condițiile în care, în 2015, conform datelor agregate de Agerpres, valoarea importurilor României din Marea Britanie a totalizat 61,7 milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de două ori mai mari, respectiv de 127,37 milioane de euro. În aceste condiţii, România înregistrează excedent de 65,66 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare cu Marea Britanie.

Nici producătorii de cereale, nici cei de carne și produse din carne nu și-au unit vocile în ceea ce privește efectele Brexitului asupra industriei autohtone de profil, și nici în ceea ce privește înaintarea de propuneri către Guvern.

Conform datelor Ministerului Agriculturii din România, în top 3 produse exportate pe piaţa britanică se află carnea şi organele comestibile proaspete sau refrigerate cu o cantitate de 11.379 tone şi încasări de 35,8 milioane euro, ţigările de foi şi trabucuri 928 tone (14,43 milioane euro) şi preparate şi conserve de carne în cantitate de 4.245 tone (12,18 milioane de euro). Grâul şi meslin, dar şi alte preparate alimentare se mai află pe lista produselor exportate, în 2015, de România în Marea Britanie pentru care încasările au fost de aproape 21 de milioane de euro.

În ceea ce privește importurile României, alcoolul etilic nesaturat a ocupat prima poziţie cu 2.907 tone, respectiv 19,52 milioane de euro, fiind urmat de zahărul din trestie sau din sfeclă cu 26.300 tone (7,17 milioane de euro) şi preparatele alimentare - 542 tone (4,34 milioane de euro).

Datele Ministerului Economiei relevă că Marea Britanie a fost a cincea destinaţie de export pentru România, în primul trimestru din acest an, volumul total fiind de 649,9 milioane de euro, în creştere cu 15,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reiese din datele Ministerului Economiei.

În privința importurilor, acestea s-au cifrat la 386,1 milioane euro, în creştere cu 5,72%. Astfel, România are un deficit comercial în raport cu Marea Britanie de peste 263 milioane de euro, în creştere cu 18,5% comparativ cu primul trimestru din 2015.

La data de 30 aprilie, în România activau 5.251 de firme cu capital britanic, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 1,01 miliarde de euro, Marea Britanie situându-se pe locul 10 la acest capitol, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Publicat în International

După ce președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, anunța în premieră pe o pagină a unei rețele de socializare informația, potrivit Agerpres, premierul Dacian Julien Ciolos confirma marți, 28 iunie 2016, la începutul ședinței de Guvern, că TVA pentru lucrările agricole, cât și pentru livrarea de inputuri necesare sectorului agricol, cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide, ar putea scădea de la 1 august anul acesta de la 20% la 9 procente.

„Sper că Ministerul de Finanțe a venit cu aceste propuneri pe care le-am discutat în trecut, e vorba de propuneri de facilități fiscale, care, fără a afecta în mod semnificativ bugetul de stat, ar putea să ducă la stimularea creșterii economice și a dezvoltării activității productive sau inovative. Mă gândesc la măsuri care vizează sectorul agricol. Vrem să propunem ca, de la 1 august anul acesta, TVA pentru lucrări agricole, pentru livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide și alte produse necesare însămânțării sau cultivării plantelor în agricultură, dar și pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole și întreținerii culturilor agricole, TVA pentru achiziția acestor inputuri și pentru prestarea acestor servicii să scadă de la 20% la 9%”, a precizat șeful Executivului.

El a explicat că, prin această măsură fiscală, se are în vedere creșterea productivității, dar și scoaterea „la lumină” a anumitor servicii care „se prestează în agricultură și care, în anumite cazuri, în momentul de față, se realizează la negru”.

Premierul speră totodată ca această măsură să se repercuteze pozitiv și asupra prețurilor pe care furnizorul de inputuri în agricultură le vor propune agricultorilor.

„Ne așteptăm să vedem această reducere a TVA reflectată și în prețul pe care furnizorii de îngrășăminte, de semințe, de produse de întreținere a culturilor agricole le vor propune agricultorilor. O să vă rog la Ministerul de Finanțe și la Ministerul Agriculturii să monitorizăm acest lucru și să facem publică diferența de prețuri pe care o vom putea observa începând de mâine pentru că sunt convins că și agricultorii la rândul lor vor face acest lucru pentru că este în interesul tuturor, și al furnizorilor de inputuri, dar și al agricultorilor și al economiei din România, să avem o agricultură mai performantă, care să folosească inputuri de calitate”, a mai punctat șeful Guvernului.

În jurul orei 14:00, pe pagina de Facebook a LAPAR, Laurențiu Baciu afirma: „Vă informez că în cursul zilei de astăzi, în ședința de Guvern urmare a propunerilor noastre Prim-ministru va da o Hotărâre de Guvern prin care va scădea TVA-ul la inputurile folosite în agricultură”.

Publicat în Știri interne

Dimitrie Muscă (România), Tim Hassell (Marea Britanie), Lucian Buzdugan (România), Djûke van der Maat (Olanda) sau Radoslaw Nienartowicz (Polonia) sunt doar o parte dintre Speakerii care vor prezenta pe 10 noiembrie, la Athenee Palace Hilton București, în cadrul Forumului Internațional de Agricultură RALF 2016, bune practici, modele de business și exemple de succes din agricultura românească și internatională.

Câteva dintre mesajele invitaților ce au confirmat prezența în programul forumului din toamnă sau în auditoriul RALF 2016:

Pekka Pesonen, Secretar General COPA și COGECA, Speaker și Invitat Special: „Acum, mai mult ca oricând, fermierii trebuie fie prezenţi în mod activ la luarea de decizii la nivelul Uniunii Europene, pentru a ne asigura că rolul nostru este recunoscut. Agricultura românească este un actor-cheie pe piața Uniunii Europene, și, ca atare, fermierii și sectorul agroalimentar din România trebuie să-și exprime în mod activ preocupările și să caute soluții împreună cu omologii lor europeni”.

Radoslaw Nienartowicz, Vicepreședinte CEJA – Consiliul European al Tinerilor Fermieri, Speaker și Fermier Invitat: „Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc și să discut cu fermierii români prezenți la RALF 2016, să-mi împărtăşesc ideile cu ei şi, la rândul meu, să ascult ideile lor. Situația tinerilor fermieri europeni de astăzi va determina situația în care se va afla întregul sector agricol peste 10 sau 15 ani, atunci când acești fermieri vor alcătui majoritatea populației noastre agricole europene”.

Vasile Lungu, Administrator AGRO INDUSTRIAL CERES, Fermier Invitat: „Schimburile de experiență sunt benefice progresului în orice domeniu de activitate nu doar al agriculturii. Astfel putem identifica asemănările, cât și deosebirile, modurile de lucru, având posibilitatea transferării cunoștințelor de bună practică, lucru esențial dezvoltării”.

Cătălin Vătămănescu, Manager Achiziții, AGROMAD CROPS, Fermier Invitat: „Cu toate că vorbim de o piață comună a produselor agricole la nivel european, cât și mondial, nu același lucru putem spune despre condițiile aferente fiecărei țări în parte. Diferențele sunt de ordin climatic, pedologic, cât și economic (atât taxele aferente fiecărui stat, cât și subvențiile, nivelul de salarizare, costuri de finanțare și ușurința accesării lor etc.). Această întâlnire mă ajută să înțeleg cum a evoluat fiecare fermier, cum a reușit să se muleze pe condițiile regiunii de care aparține și implicit să facă din exploatația agricolă o afacere profitabilă”.

Doriana Nițu, General Manager KWS SEMINȚE, Master Partner: „Ne implicăm în activitatea fermierilor parteneri din țara noastră cu soluții care să aducă plusvaloare în ferme, fie că vorbim de proiecte relevante proprii sau de programe specifice susținute în parteneriat, așa cum este participarea în calitate de Master Partner la RALF 2016, o colaborare care va aduce în prim plan experiența fermierilor români și importanța muncii lor într-o societate dominată de spectrul incertitudinii și necesității de adaptare rapidă”.

RALF 2016 este un eveniment dedicat marilor fermieri și companiilor din industrie - producători și distribuitori de utilaje, furnizori de echipamente și tehnologii pentru o agricultură performantă.

Noutăți zilnice din cadrul forumului pe https://www.facebook.com/RALF.COM.RO/

RALF face parte din seria proiectelor de comunicare și a evenimentelor internaționale create de BORO PR & COMMUNICATION pentru domeniile prioritare educație, sănătate, agricultură și turism.

Mai multe pe www.ralf.com.ro și www.borocommunication.ro

Master Partner RALF 2016: KWS Semințe

Partener: Bühler AG

RALF 2016

Publicat în Eveniment

Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi buget naţional - a ajuns la 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari, potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Conform unui comunicat de presă transmis de agenție, începând cu data de 23 iunie 2016, de când a început procedura de avizare la plată a fermierilor ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren (clasic, teledetecţie, eco-condiţionalitate), şi până marţi, 28 iunie, au fost autorizaţi un număr de 30.404 fermieri cu o sumă totală de 79,38 milioane euro.

„Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice din Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă FEGA, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR şi buget naţional, este de 1,33 miliarde de euro pentru un număr de 829.307 beneficiari”, se precizează în comunicatul APIA.

APIA mai arată că, luni, 27 iunie, a fost plătit şi ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri. Ajutorul este reglementat de HG nr. 160/16.03.2016.

Publicat în Știri interne

În timp ce cotațiile futures la grâu și soia s-au contractat vineri, 24 iunie 2016, cu mai bine de un procent, cele la porumb au scăzut cu peste 2% ca urmare a anunţării rezultatelor votului din Marea Britanie, scrie presa străină, informații confirmate și de analiștii de piață români.

După ce rezultatele finale au arătat că 52% dintre britanici au votat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, pieţele financiare şi de materii prime din întreaga lume au înregistrat scăderi.

Conform datelor agregate de Reuters, grâul a scăzut cu 1,6% până la 164,24 USD/tona metrică, iar cotaţiile la soia boabe au scăzut cu 1,4% până la 399,03 USD/tona metrică, cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni.

Mai mult, cel mai tranzacţionat contract pentru porumb la Chicago Board of Trade a scăzut cu 2,3% până la 148,81 dolari tona metrică, după ce anterior a coborât la 148,02 USD/tona metrică, cea mai scăzută valoare de la începutul lunii mai.

Pentru întreaga săptămână, cotaţia porumbului a pierdut peste 13%, cea mai mare scădere înregistrată după luna iunie 2013, iar cotaţiile la soia boabe au pierdut aproape 6%, cel mai mare declin săptămânal înregistrat după luna iulie 2014. Totodată, grâul a scăzut cu peste 5% în această săptămână.

Bogdan Iliescu: Toate prețurile scad!

Că situația este dificilă pe piața tranzacțiilor cu bunuri agricole este confirmată și de analistul Bogdan Iliescu. Într-un comentariu atașat fișei sale săptămânale, acesta afirmă că „toate prețurile scad”, însă cine i-a urmat sfatul „să vândă/contracteze rapița la începutul săptămânii trecute, a reușit să obțina prețurile bune”.

Conform propriei analize, în săptămâna 26 din 2016, pe Bursa de la Chicago (CBOT) are un preț de 151 euro tona metrică, pe cea de la Paris de 160 euro tona metrică. Pe piețele din România, grâul se vinde conform următorului grafic: în Muntenia cu 675 lei tona metrică, în Oltenia cu 647 lei tona metrică, în Moldova cu 635 lei tona metrică, în Banat tot cu 635 lei tona metrică, în timp ce prețul FOB la portul Constanța este de 733 lei tona metrică.

Potrivit datelor agregate de Iliescu, pe CBOT, porumbul este tranzacționat în această săptămână cu 137 euro tona metrică și cu 175 euro tona metrică pe Bursa din Paris (Euronext-Matif). Pe piața internă, porumbul este tranzacționat cu 690 lei tona metrică în Muntenia, cu 645 lei tona metrică în Oltenia, cu 630 lei tona metrică în Moldova, cu 650 lei tona metrică în Banat, respectiv cu 733 lei tona metrică preț FOB în Constanța.

În fine, din analizele agregate de Bogdan Iliescu, pe Bursa din Paris, rapița este tranzacționată la un preț de 352 lei, iar la port Constanța, prețul FOB este de 366 pentru tona metrică de semințe de rapiță.

Publicat în Piata agricola

Până vineri, 24 iunie 2016, nu mai puțin de 894.848 cereri pentru o suprafaţă 9,333 milioane de hectare au fost depuse în campania de primire a cererii unice de plată pentru Campania 2016, iar suma totală autorizată la plată pe toate tipurile de fonduri pentru plata regulară aferentă Campaniei 2015 a depăşit 1,253 miliarde de euro, a informat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Conform sursei citate, din data de 23 iunie 2016 a început procesarea în vederea autorizării la plată a fermierilor cu cerere unică de plată în campania 2015, fermieri care au făcut obiectul controalelor pe teren (clasic, teledetecţie, ecocondiţionalitate) pe campania anului 2015.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat la mijlocul lunii iunie că termenul pentru finalizarea plăţilor directe către agricultori va fi prelungit cu cel mult o lună peste termenul iniţial de 30 iunie, după adoptarea unei decizii la nivel european privind noul termen limită de 15 octombrie.

„(...) Pe banii europeni mai avem de dat pentru fermierii care sunt în control, fermierii mari, circa 200 - 300 de milioane euro şi 85 de milioane de euro la vaci, tot din bani europeni, iar pe cele două ANT-uri (Ajutoare Naţionale de Tranziţie - n. r.) în jur de 183 de milioane de euro la cele două specii ovine şi bovine”, a afirmat pentru presa centrală oficialul guvernamental.

Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a confirmat prelungirea termenului până la care statele membre pot efectua plăţi directe, fără reduceri ale ratei de rambursare, astfel că noua dată-limită este 15 octombrie 2016, faţă de 30 iunie 2016, conform unui comunicat al Reprezentanţei din România a Comisiei Europene.

Publicat în Știri interne

În condițiile în care previziunile ministerului pe care îl conduce relevă că Rusia urmează să exporte aproximativ 34-35 de milioane de tone de cereale în anul agricol 2016-2017 (din care circa 20 de milioane de tone de grâu), șeful de la Agricultură, Alexander Tkachev, afirmă că vânzarea peste graniță ar urma să fie principala sursă de venit aferentă sectorului, conform Itar-Tass.

Foto credit: tass.ru

„Cred că Rusia este o țară a cerealelor. Acest sector urmează să devină principala sursă de venituri din zona de exporturi”, a afirmat oficialul guvernamental, adăugând că acest sector reprezintă un „domeniul tradițional de export” pentru Rusia.

„Eram obișnuiți să importăm circa 40 de milioane de tone de cereale anual; în acest sezon urmează să exportăm nu mai puțin de 30 de milioane de tone”, a adăugat el într-un interviu transmis de Rossiya-24TV la începutul lunii iunie.

Conform spuselor lui Tkachev, Rusia nu se confruntă cu nicio problemă în sectorul producției de cereale, ceea ce urmează a fi exportat reprezentând un „surplus de care țara nu are nevoie” și care este comercializat „la prețuri bune pe mapamond”.

Taxe de export

Formula de calcul a taxei pe exportul de grâu va depinde de starea culturilor, de prețurile cerealelor, cât și de situația macroeconomică din țară, a spus Tkachev.

„Totul va depinde de starea culturilor, de prețurile cerealelor, de exporturi, cât și de mulți alți factori, respectiv de situația macroeconomică din țară”, a spus el.

Conform spuselor lui Tkachev, „această formulă nu este însă de importanță capitală pentru formarea prețurilor la cereale”.

„În mod repetat, am vorbit despre avanajele acestei taxe, ale formulei în sine, unele care limitează apariția vârfurilor maxime la prețurile cerealelor în cazul șocurilor financiare”, a mai precizat oficialul guvernamental rus.

Taxa fluctuantă pe exporturile de grâu rusesc a fost introdusă la data de 1 iulie 2015 pentru un an de zile, ca urmare a creșterii activității exportatorilor, în speță a majorării vânzărilor de cereale pe piețe străine și de obținere de profit pe fondul unui declin al rublei.

La finele lunii februarie, Tkachev afirma că Ministerul rus al Agriculturii nu vede niciun motiv pentru revizuirea taxei, în condițiile în care rolul ei era important pe o piață instabilă financiar.

2015-2016: Producția de cereale va fi de peste 109 milioane tone

Atât vremea călduroasă din iarna 2015-2016 (cea mai călduroasă din istoria Rusiei), cât şi precipitațiile abundente din această primăvară ar urma să ducă la o creștere a producției de cereale a ţării până la un nivel record, se preciaa într-o analiză a ProZerno, companie de cercetare a pieţei din Moscova, informații date publicității în urmă cu o lună de zile.

Producătorii agricoli din Rusia ar urma să recolteze peste 109,3 milioane tone de cereale, depăşind producţia de 104,8 milioane de tone din 2015 şi chiar recordul de 108,2 milioane de tone realizat în 2008.

Potrivit datelor prezentate de compania de la Moscova, aproximativ 6,1% din cantitatea de grâu a fost afectată de vreme în această iarnă, cu 1% mai puţin decât estimările anterioare, iar condiţiile s-au îmbunătăţit, datorită ploilor abundente din sudul ţării, care au ajutat dezvoltarea plantelor, aşa că producţia de cereale va fi la un nivel ridicat anul acesta.

Astfel, pentru grâu, fermierii ruşi speră să recolteze anul acesta 63,3 milioane tone, aproape de recordul de 63,8 milioane de tone din 2008 şi peste producţia de 61,8 milioane de tone din 2015.

Publicat în Cultura mare

Șeful SCDA Caracal, cercetătorul Eugen Petrescu, și el mic agricultor (deținător a patru hectare pe care până nu demult le lucra după orele de program), se încăpățânează să nu cedeze în fața afluxurilor de importuri de material semincer străin și pe cele 2.462 de hectare arabile pe care stațiunea le mai deține, face atât activitate de cercetare-dezvoltare cu finanțare din partea firmelor străine, dar și activitate economică de multiplicare de material semincer la cereale.

Pe lângă cele aproximativ 70 de contracte de cercetare și extensie pe care SCDA Caracal le-a încheiat cu firmele străine care aduc tehnologii agricole din afară, Eugen Petrescu reușește să obțină doar cu 60 de oameni (din care majoritatea mecanizatori) circa 4.000 de tone se sămânță certificată anual, material semincer pe care încearcă (fără marketingul multinaționalelor) să-l comercializeze fermierilor de pe un areal – atenție – de circa 500.000 ha de jur împrejurul locației.

Specialiștii de la SCDA Caracal au mers până acolo încât reușiseră la un moment dat să dezvolte un soi de mazăre performant – Caracal 39, proiect însă abandonat din cauza lipsei banilor.

Mai nou, SCDA Caracal a dezvoltat inclusiv o linie de grâu pe care urma s-o ducă la ISTIS pentru omologare (ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor), lipsa banilor fiind același impediment în multiplicarea sa pentru comercializare. Cercetătorii nu se lasă însă bătuți: „Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha”.

Discuția cu Eugen Petrescu a avut loc cu ocazia evenimentului în câmp „Universul Syngenta”, organizat de compania elvețiană în data de 2 iunie 2015 în locația SCDA Caracal. La acest eveniment au fost prezentate loturile demonstrative cu hibrizi de floarea-soarelui, porumb, grâu şi rapiţă împreună cu tehnologiile avansate de protecţie a culturilor.

Revista Fermierului: Care este suprafața pe care SCDA Caracal face cercetare-dezvoltare și producție de material semincer pentru fermieri?

Eugen Petrescu: Pe vremuri, Stațiunea de Cercetări Agricole Caracal deținea 905,8 hectare în perimetrul localității Studina, județul Olt. Instituția s-a mutat după anii '60 în această locație (n.r. - Șoseaua Caracal-Alexandria), a preluat fostul IAS Caracal și, acum, în prezent, deține o suprafață agricolă de 2.597 ha, din care suprafață arabilă 2.462 ha.

În prezent, activitatea stațiunii este structurată în două, și anume activitatea de cercetare și activitatea de dezvoltare. Activitatea de cercetare se desfășoară pe o suprafață de 220 ha, iar pe diferența până la 2.462 ha activitatea de dezvoltare.

R.F.: Care este preponderența activităților SCDA Caracal? Cea de cercetare-dezvoltare sau cea economică?

E.P.: În prezent, obiectul nostru de activitate principal îl constituie producția de sămânță pentru fermierii din zona noastră de influență. Vorbim de aproximativ 500.000 ha suprafață de interes economic pentru SCDA Caracal, atât în ceea ce privește producția de sămânță, dar și de aplicabilitatea tehnologiilor agricole atât dezvoltate intern, dar în special cele importate.

Ca un scurtă paranteză, până la finele anului 2004, unitatea pe care eu o conduc a aparținut Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, sub tutela Institutului de la Fundulea, și eram angrenați în planurile naționale de cercetare și dezvoltare: proiectele Relansin, Agral, Orizont, CX-urile mai târziu. Din nefericire, nu mai există aproape deloc finanțare pentru cercetare. Parte dintr-un sector de o importanță vitală pentru agricultură, am depus de-a lungul timpului diferite proiecte în competițiile care sunt lansate, de altfel, foarte rar pe problemle de cercetare. Nu de puține ori am câștigat concursuri de proiecte, dar pentru nu a mai existat finanțare (smiliar cu situațiile din PNDR – eligibili, dar nefinanțabili); am rămas în lista de rezervă. Am depus și anul trecut un proiect pe dezvoltarea infrastructurii de cercetare. De asemenea, am câștigat din 111 proiecte depuse, am ajuns pe locul 36; după al nouălea proiect s-a tras linie. Ca închidere, pot să vă spun fără să greșesc că finanțarea în domeniul cercetării agricole este în prezent la nivel zero.

Revenind, ca urmare a acestei situații nedorite de neimplicare a guvernanților în rezolvarea problemelor cercetării agricole românești, noi am fost nevoiți să ne axăm, să ne menținem obiectul de activitate și lucrăm foarte mult, dar din nefericire pentru companiile străine. Astfel, SCDA Caracal a semnat contracte de cercetare și de extensie cu mai toate companiile multinaționale care lucrează în domeniul agricol în România; avem peste 70 de contracte anual. A devenit o tradiție ca în fiecare an, la SCDA Caracal să fie organizate diferite manifestări științifice sau de promovare, toate cu acesta cu scopul principal de a aduce informație tehnologică fermierilor din zonă, astfel încât rezultatele muncii lor să fie profitabile. Nu mai este un secret pentru nimeni că în sectorul de cercetare-dezvoltare a agriculturii, anual, în România sunt amplasate peste 20.000 de loturi experimentale, în care sunt testate atât tehnologii, cât și produse care vor fi utilizate de fermierii români în următorii ani.

În ceea ce privește însă SCDA Caracal, noi suntem axați ca activitate de bază a stațiunii pe producerea de material semincer. În trecut, produceam sămânță la cerealele păioase, precum și la prășitoare, la porumb, la floarea-soarelui, soia, dar din nefericire, din anul 2005, nu mai putem iriga aceste terenuri.

R.F.: Cum adică nu mai puteți iriga? Sunteți foarte aproape de râul Olt...

E.P.: Toată suprafața arabilă a stațiunii - 2.462 ha, este amenajată pentru irigarea prin aspersiune, având conducte îngropate. Până în 2004, noi eram alimentați cu apa din râul Olt, prin stația SPP 14+15 de pompare care a aparținut ANIF; prima treaptă. Din păcate, Ministerul Agriculturii a transferat această activitate de la ANIF, pe umerii OUAI-urilor. Acestea din urmă, tot din lipsa finanțării și uneori din cauza altor interese, în funcție de cine conducea organizația, practic infrastructura s-a deteriorat, s-a furat tot ce s-a putut fura. În această situație, de 11 ani de zile, noi nu mai putem iriga. Neavând asigurat acest factor de tehnologie – apa – riscul de a produce sămânță în sectorul de dezvoltare la culturile prășitoare, porumb și floarea-soarelui, este foarte mare, fapt pentru care am renunțat. În schimb, producem pentru fermieri soiurile de genetică românească la cereale, patente aparținând Institutului de la Fundulea, pe care le multiplicăm și le distribuim fermierilor din zonă.

R.F.: Reușiți să vă descurcați cu activitatea de producție de material semincer? Un grâu dezvoltat aici este ușor adaptabil fermelor din zonă. Chiar dacă vorbim de 500.000 ha, discutăm de o zonare a soiurilor și hibrizilor...

E.P.: Reușim. Este o activitate profitabilă. Aici nu este însă numai treaba de comerț. Noi fiind o unitate științifică, scopul nostru principal este de a promova și de a transfera tehnologii și cunoștințe către fermierii români.

eugen petrescu„Infuzia” de tineret, secretul succesului în cercetare

Revista Fermierului: Oamenii de aici își încasează salariile? Câți oameni aveți în subordine? Și cât se mai câștigă în acest domeniu?

Eugen Petrescu: În prezent, colectivul nostru este format din 60 de persoane, din care o treime paznici, iar restul personal lucrativ. Din aceștia, avem mecanizatori, trei ingineri la producție și trei la cercetare. Volumul de muncă prestat în agricultură este mare, programul este zi-lumină și nu contează că este sărbătoare sau nu. Cum echipa de cercetare este descompletată, în sensul că o parte din colegii noștri au plecat la companii străine sau s-au pensionat, noi, cercetătorii cu vechime (n.r. - el și Eustachiu Constantinescu) am decis ca anul trecut să angajăm un tânăr absolvent al facultății de Agronomie. Pot să vă spun că acesta încasează lunar un salariu net de 1.100 - 1.200 lei.

R.F.: Reușiți să-l țineți aproape? Nu este tentat să plece?

E.P.: Până în prezent am reușit să-l ținem. Intenționăm anul acesta să reîntregim din nou echipa de cercetare, să facem un nucleu tânăr, format din patru specialiști pe care în intervalul de timp pe care îl mai avem la dispoziție până la pensionare să-i formăm, fiindcă formarea în activitatea de cercetare nu este așa simplă cum ar fi în producție. Aici este nevoie de multă răbdare, migală, informare, documentare; e puțin diferit de activitatea desfășurată în fermele mari de producție.

R.F.: Care sunt produsele renumite ale stațunii dumneavoastră de cercetare?

E.P.: Mă voi referi la cereale, fiindcă, din păcate, la plantele tehnice, cu regret am constatat că acea cotă de piață a Institutului de la Fundulea a scăzut foarte mult. Concurența firmelor multinaționale este foarte mare, chiar acerbă, iar Institulul a pierdut, cota de piață fiind în prezent undeva la 15% din ceea ce se vinde în România. La culturile de primăvară, porumb, floarea-soarelui, firmele străine fac jocurile în România. Noi ne ocupăm cu cerealele. Genetica noastră, românească este de foarte bună calitate; aici avem o cotă de piață ridicată. Dacă însă nu se investește și aici în cercetare, nu va mai dura mult și vom pierde și aici teren. Firmele străine deja încep să vină și cu cereale, pe lângă porumb, rapiță și floarea-soarelui. De doi ani, pe lângă soiuri, multinaționalele aduc inclusiv hibrizi.

lot SyngentaDacă Guvernul nostru, Ministerul Agriculturii, nu se va implica în reconstrucția cercetării agricole, în susținerea Institutului de la Fundulea pentru a dezvolta și promova genetica proprie, una adaptată condițiilor pedo-climatice din țara noastră, vom avea de pierdut. Noi am avut experiență cu firmele străine când au venit cu genetică din afară, neadaptată condițiilor locale. Ca exemplu, în anii 2003, 2007, ani secetoși, soiurile străine nici nu au înspicat pe loturile noastre, pe când soiurile românești, adaptate condițiilor locale, nu și-au exprimat potențialul maxim, dar totuși am avut ce băga în hambar.

R.F.: Ce soiuri de cereale multiplicați aici în prezent?

E.P.: În momentul de față am redus suprafața destinată multiplicării. De regulă, noi multiplicam pe mai bine de 1.000 ha, dar neavând un departament specializat de marketing, precum cele deținute de firmele străine, plus personalul și logistica, am rămas după sistemul vechi. Practic, așteptăm fermierii să vină la noi la poartă. Chiar și așa, la momentul de față, avem genetica pe cereale mai bună decât a lor. Concurența este acerbă însă, iar cine investește, se zbate mai mult, câștigă.

Pentru a răspunde însă concret la întrebare, în prezent multiplicăm pe circa 600 ha sămânță certificată din soiurile Glossa, Izvor, Boema, Alex, Miranda (un soi nou), vreo cinci-șase în total. La acestea deținem însă mai multe categorii biologice pe care le multiplicăm, le ținem pentru semănatul nostru, pentru anul următor. De regulă, comercializăm bază și C1 către fermieri.

R.F.: Aveți vreun soi de cereale sau de plante tehnice tipic zonei, dezvoltat de SCDA Caracal?

E.P.: Vechea noastră echipă dezvoltase un soi de mazăre performant – Caracal 39, aveam și o linie de grâu pe care urma s-o ducem la ISTIS pentru omologare; ea există deja de patru-cinci ani și răspunde foarte bine zonelor. Vom încerca să ducem cercetările mai departe, să vedem dacă putem s-o omologăm. Ca productivitate, cu această linie nouă am reușit să obținem circa 5.000 de kilograme de grâu la hectar, în condițiile în care la nivel de țară avem o medie de circa 3,7-3,8 tone/ha.

R.F.: Cam cât ar dura și ar costa să fie luată de la zero o linie nouă de cereale autohtonă și apoi acreditată?

E.P.: Cam șapte-opt ani ca durată. Ca preț, este greu de evaluat. Spun asta pentru că totul pornește de la echipa de cercetători. Noi tot vrem să angajăm personal, iar membri noi în echipă nu putem aduce dacă aceștia nu sunt stimulați financiar. Tinerii preferă să se ducă la o companie privată unde primesc telefon, autovehicul, salariu, pe când în cercetare, condițiile sunt altele: cu mâna în pământ, pe frig, în ploaie. Trebuie investit. Companiile străine investesc în cercetare circa 15 procente din cifra de afaceri; asta înseamnă milioane de euro la nivel de companie. Concurența este foarte mare. Dacă nu investești, pierzi poziția. Nu poți sta pe loc, trebuie să creezi, să vii cu ceva nou, să prezinți altceva.

Colaborarea cu distribuitorii de inputuri, una dintre șansele de supraviețuire a SCDA Caracal

Revista Fermierului: Unde procesați și stocați materialul semincer obținut? Aveți depozit?

Eugen Petrescu: În județ avem două zone pe care le lucrăm: 1.922 ha arabile pe Caracal și 540 ha la vreo 10 km lângă râul Olt. Unde are loc acest interviu este chiar în mijlocul câmpului sectorului de cercetare. Sediul nostru este însă la circa 2 km de aici, unde este și stația de condiționat sămânță. Acolo avem și celule cu capacitate de depozitare suplimentare de 2.000 de tone de sămânță.

R.F.: Cam ce cantitate de material semincer obțineți pe sezon?

E.P.: Rulăm anual cam 3.000 – 4.000 de tone. Avem în proiect promovarea produselor noastre prin mari distribuitori de inputuri din țară. Avem tratative cu Alcedo, cu care lucrăm de mulți ani. Au logistica necesară, au echipe de profesioniști și sperăm ca prin ei să mărim cantitățile pe care le vom livra fermierilor.

R.F.: Am înțeles că sunteți foarte apropiați de fermieri. Știm că vi se plâng uneori de prețurile mici pe care le obțin la grâu...

E.P.: Așa este. Uneori mă mai și cert cu traderii de cereale: «Cum 50 de bani pe kilogramul de grâu? Cât trebuie să fac eu la hectar să scot măcar cheltuielile de producție?». Cheltuielile de producție pe hectar oscilează între 2.500 – 3.000 lei la hectar în zona noastră. Dacă eu dau producția de grâu cu 0,50 lei kilogramul, am nevoie de 5.000 – 6.000 kg numai ca să acopăr cheltuielile. Eu, ca fermier, din ce să mai trăiesc? Nu mai bine stau la televizor și îi las pe alții să facă agricultură? E bătaie de joc.

R.F.: Care sunt recomandările dumneavoastră pentru perioada de secetă preconizată pentru următorii ani la cultura cerealelor?

E.P.: Noi și la cereale, și la prășitoare promovăm soiurile și hibrizii semitardivi; la porumb promovăm grupa FAO 340, 380, pe aici pe undeva. Dacă am avea din nou irigații, ce bine ar fi... Am obținut în anul agricol 2008-2009, de altfel o vară ploioasă, pe baza unui hibrid de la Caussade din FAO 510 vreo 17 tone de boabe la hectar, în condițiile în care într-un an mijlociu, obținem cam 7.000 – 8.000 kilograme de boabe la hectar.

Publicat în Interviu

Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) pentru mașini, utilaje și echipamente specializate, operată de Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), are mai nou o coloană suplimentară cu prețurile promoționale ale elementelor incluse, cât și un alt element inovator - moneda de exprimare a unui echipament poate fi și dolarul american (USD) pe langă euro, în cazuri justificate, susținute de documente, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Cei de la Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) atrag însă atenția că această bază de date nu se referă la silozuri și linii industriale, hale, grajduri, sere, utilaje sau echipamente specializate care necesită lucrări și costuri de contrucții-montaj. De asemenea, nu fac obiectul Bazei de Date cu Prețuri de Referință elemente ce se pot încadra la: consumabile, scule, dispozitive, accesorii, materiale de construcții etc.

„Ca un element de noutate privind functionarea Bazei de date, menționăm faptul că în cadrul BDPR, AFIR va evidenția, printr-o coloană suplimentară, prețurile promoționale ale elementelor incluse. În acest sens, în perioada promoțiilor la rubrica „observații preț” vor fi menționate on-line în mod clar condițiile care definesc oferta. Producătorul/ importatorul/ distribuitorul va transmite către AFIR toate informațiile referitoare la promoție și textul care se va înscrie on-line (precizând elementele în dreptul cărora va apărea informația)”, se arată în document. „Un alt element de noutate îl constituie faptul că moneda de exprimare a unui echipament poate fi și dolarul american (USD) pe langă EURO, în cazuri justificate, susținute de documente, dar un element poate avea prețul exprimat doar în una din cele două monede”.

Potrivit documentului de presă, introducerea de noi elemente în Baza de Date cu Prețuri de Referință se va realiza ca urmare a solicitărilor primite din partea producătorilor/ importatorilor/ distribuitorilor de mașini, utilaje și echipamente specializate. În cazul în care elementul nu se regăsește deja în Baza de date, spun cei de la AFIR, pentru completarea acesteia, experții din cadrul agenției vor proceda, după verificarea rezonabilității prețului, la înregistrarea acestuia în sistem, urmând ca în data de 20 a lunii respective să fie emis un centralizator al elementelor noi care va conține toate informațiile referitoare la produsele respective.

Adăugarea noilor  elemente se va realiza lunar, dacă există solicitări, cu aprobarea conducerii AFIR. Demararea procedurii de înscriere a elementelor în Baza de date are loc după primirea, verificarea conformității și înregistrarea tuturor documentelor solicitate de la producători/ importatori/ distribuitori.

„De asemenea, precizăm că AFIR poate decide asupra aplicării de verificări suplimentare pentru orice element sau grup de elemente pentru care există transmisă documentația completă. În acest caz, în cel mult 60 de zile, solicitantul va fi informat asupra acestui lucru și asupra termenului estimat pentru finalizarea verificărilor”, declară specialiștii AFIR.

Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) actualizează în mod constant Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) pentru mașini, utilaje și echipamente specializate și o completează cu noi elemente pentru a veni în sprijinul tuturor celor care folosesc acest instrument de lucru.

„Baza de date a fost gândită ca un mecanism menit să simplifice procedura de achiziție publică a echipamentelor specializate necesare beneficiarilor PNDR. Baza de date funcționează pe principiul cumpărării directe a echipamentului dorit, cu finanțare din fonduri europene nerambursabile, fără a mai parcurge altă procedură de achiziție, dar cu respectarea prevederilor comunitare și naționale. Acest mecanism pus la punct de către AFIR este unul funcțional și extrem de util, dovadă stau cele aproximativ 25.000 de elemente pe care le include Baza de date în prezent” a precizat David Eugen POPESCU, directorul general al AFIR.

BDPR, o modalitate de simplificare a procedurii de achiziţie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța la începutul anului trecut că a publicat pe site-ul oficial Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate, care pot fi achiziționate de către beneficiarii privaţi prin măsurile de investiții aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1571 din 15.10.2014.

Această bază de date este disponibilă pe site-ul AFIR sub forma unei aplicaţii web şi poate fi utilizată atât de viitorii beneficiari ai PNDR, cât şi de beneficiarii care vor demara procedura de achiziţie. Aplicația bazei de date va rula online pe site-ul AFIR, fără a fi nevoie de descărcarea acesteia de către cei care doresc să o folosească.

Practic, în cazul în care beneficiarul privat doreşte să achiziţioneze un produs care se regăseşte în Baza de date cu preţuri de referinţă a AFIR, acesta va putea să-l achiziţioneze direct, fără a mai parcurge procedura de selecţie de oferte.

Beneficiarul care urmează acest tip de achiziție trebuie să se asigure că bunul care urmează a fi cumpărat trebuie să se regăsească în memoriul justificativ (pentru proiecte care nu prevăd lucrări de construcţii‐montaj) sau în studiul de fezabilitate (pentru proiecte care prevăd lucrări de construcţii‐montaj) depus de beneficiar odată cu proiectul de investiţie şi să respecte întocmai cerinţele şi caracteristicile tehnice menţionate în aceste documente.

Preţul maxim eligibil al bunului achiziţionat este cel înscris în Baza de date. În cazul în care bunul achiziționat are un preț mai mare decât cel menționat în Baza de date, diferența de preț va reprezenta o cheltuială neeligibilă și va fi suportată întegral de către beneficiar.

Pentru decontare, beneficiarul va prezenta la Agenție contractul de vânzare – cumpărare, însoţit de certificatul de conformitate al produsului, în care marca şi modelul trebuie să fie identice cu cele înregistrate în Baza de date. De asemenea, este necesară prezentarea unei anexe la contractul de vânzare cumpărare în care este detaliat standardul de echipare al bunului care face obiectul cererii de plată.

Pentru achiziţiile descrise mai sus nu este necesară întocmirea unui dosar pentru avizarea achiziţiei. Toate documentele vor fi prezentate direct la plată, fiind incluse in dosarul cererii de plată.

În baza de date a AFIR vor fi afișate exclusiv următoarele informații: codul CPV (codul comun privind achizițiile publice), marca, modelul, dotările standard și prețul exprimat în Euro, fără TVA. Astfel, bunurile vor putea fi căutate de către beneficiari după codul CPV, denumire echipament, marcă, model, caracteristica tehnică principală etc.

Metodologia pentru colectarea datelor necesare constituirii bazei de date cu prețuri de referință s-a elaborat respectând principiile transparenței, asigurării rezonabilității costurilor și bunei gestionări a fondurilor comunitare.

Modulul dedicat BDPR este public și funcțional pe pagina oficială de internet a Agenției www.afir.info la secțiunea Informații Utile/Prețuri de Referință, subsecțiunea BD Prețuri de Referință PNDR.

Publicat în Finantari

Proprietarii unor ferme par a se schimba (discret) în ultimele 12 luni, parte ca urmare a modificării de viziune a străinilor care au comasat deja suprafețe și care vor să-și securizeze câștigurile, iar pe de cealaltă parte din cauza întârzierii plății subvențiilor care i-au obligat pe fermierii români să mai salveze ce pot prin vânzarea exploatațiilor către investitori potenți financiar, în general străini, a declarat avocatul Remus Iustinian Burciu în cadrul unui eveniment organizat nu demult de Agro Intelligence SISA.

Prețurile de până acum două luni, afirmă avocatul, gravitau în intervalul 4.000 – 6.000 de euro hectarul de teren arabil în zona Bărăganului și în Câmpia de Vest și circa 2.500 – 3.000 de euro/ha în restul zonelor de interes agricol, prețuri practicate la achiziția suprafețelor comasate, fermelor de producție. Avocatul vorbește deja de „o schimbare a spectrului investitorului în achiziția de terenuri”, fapt confirmat inclusiv de achizițiile masive, dar discrete ale unor fonduri de investiții în suprafețe de teren arabil în România (deținute atât de străini, dar și de românii subcapitalizați), stat care nu este protejat îndeajuns de bine de legi protecționiste, lucru recunoscut inclusiv de Achim Irimescu, ministrul Agriculturii în exercițiu.

„În calitate de jurist, am perceput în ultimul an o schimbare a spectrului investitorului în achiziția de terenuri, în special în suprafețe agricole extravilane (baza producției), în sensul că au cam plecat, au cam înstrăinat foștii investitori de alte naționalități: italieni, greci, spanioli, lumea arabă, care au realizat achiziții înaintea intrării României în UE, în timpul intrării României în UE, „și-au făcut suma” din toate perspectivele, au scos înzecit sau poate însutit prețul de achiziție și minime investiții, mai ales în comasarea terenurilor, în organizarea solelor în mod concertat, și au înstrăinat fermele către alți investitori”, a precizat pentru Revista Fermierului avocatul Remus Iustinian Burciu. „Asta se întâmpla până în urmă cu circa două luni, pe prețuri mai bune, în zonele bine cotate ale României - spre 4.000 – 6.000 euro pe hectar anumite zone din Bărăgan (rare de altfel, specialiștii le cunosc bine), anumite zone din Câmpia de Vest, restul prețului cifrându-se la 2.500 – 3.000 euro pe hectar. Iar acum, printr-un blocaj (a se citi blocajul APIA), am constat de asemenea o concertare a unei presiuni pe un blocaj al fermelor care se organizaseră în România, de către investitori români sau din categoria străinilor care nu renunțaseră la investiția în agricultura românească, la blocarea lor și la determinarea înstrăinării către alte tipuri de investitori pe prețuri mult mai mici”.

În plus, avocatul Burciu este de părere că în ceea ce privește înstrăinarea terenurilor către investitori străini, acesta este din păcate „un proces ireversibil, de nestopat”, în condițiile în care pârghiile decizionale sunt la nivel unional (n.r. - a se citi la nivelul Uniunii Europene).

„Asta nu oprește însă la nivel unional ca, spre exemplu, un investitor român, potent financiar, la rândul lui să achiziționeze bunuri, inclusiv terenuri, pe teritoriul Uniunii Europene; cred că ne confruntăm în prezent cu un fenomen de mozaic”, a adăugat Burciu.

Instabilitatea și breșele din zona achizițiilor și comercializării de suprafețe arabile sunt date și de exploatarea abuzivă din partea arendașilor a dreptului de preemțiune, prevăzut clar atât în vechea legislație, cât și în noul Cod Civil, respectiv în Legea 17/2014.

Pe fondul lipsei de interes și de cunoștințe (uneori bazale, de genul incapacității de a citi sau de a semna olograf un contract de arendă), proprietarii au dat spre arendă suprafețe pe mulți ani de zile, arendașul (român sau străin) fiind de cele mai multe ori cel care câștigă atât din producție, cât și din subvenționarea agriculturii la nivel local (ANT) și european (SAPS). Avocatul este de părere că proprietarii de teren au devenit realmente „captivi” pe propriile moșii, această activitate a arendașilor fiind catalogată drept „subversivă”. Cu alte cuvinte, „băieții deștepți” i-au forțat pe unii să vândă teren la prețuri de nimic.

„Tratarea în mod greșit a oportunităților privind subvenționarea agriculturii, la nivel european și la nivel local, a fost conștientizată de țărănimea română drept o sursă de subzistență, nu și de protejare a mediului agricol și drept mare izvor de creștere economică și de organizare în agricultură. În condițiile acestea, au apărut diverși arendași care au speculat această prevedere legală a dreptului de preemțiune, consolidat prin noul Cod Civil și redetaliat prin această Lege 17/2014. Ei i-au făcut «captivi» pe proprietarii de terenuri care au dat în arendă suprafețe agricole, mai mult sau mai puțin importante pentru ei, inițial, la nivel de subzistență și, după aceea, și mai importante la nivel de minimă arendă pe care o primesc. În condițiile acestea, printr-o minimă organizare subversivă, în general al arendașilor din România (nu vreau să-i culpabilizez pe toți, dar se întrevede situația asta), au ajuns să creioneze această captivitate și să speculeze dreptul de preemțiune în defavoarea înstrăinătorului de teren, să-i aducă la un moment dat în starea să înstrăineze, beneficiind evident de acest drept de preemțiune”, a mai punctat avocatul Burciu.

Cadastrarea nu va accentua și mai mult înstrăinarea terenurilor. Legea 17/2014 oferă protecționism prin preemțiune și coproprietarilor, și statului

Land GrabAcelași avocat afirmă totodată că procesul de cadastrare la nivel național care se preconizează a avea loc până la nivelul anului 2020, nu va duce la o accelerare a vânzărilor suprafețelor arabile, în condițiile în care marii investitori în agricultură caută suprafețe comasate deja (sau deja le-au achiziționat). În ceea ce privește suprafețele mici, care nu au cadastru și carte funciară, și acestea se vor comasa la un moment dat, în condițiile în care moștenitorii proprietarilor nu au, în majoritate, intenția de a rămâne în mediul rural și/sau bani de a lucra în mod eficient pământul (vorbim inclusiv de satele cu câțiva locuitori care până la urmă vor fi redate agriculturii).

Mai mult, Burciu consideră că supraoferta de suprafețe mici va duce și mai mult la scăderea prețurilor, în comparație cu piețele mult mai stabile din Vest.

„Împrejurarea că această cadastrare a întregului teritoriu al țării ar determina o mai facilă înstrăinare, achiziție a terenurilor de către potențiali investitori străini, este ușor falsă în opinia mea. La ora aceasta, investitorii străini se orientează către zone arondate marilor ferme, comasate și care sunt atractive. Restul înseamnă mici proprietăți care, oricum, în timp au aceeași soartă, a comasării, zone actual declarate locuibile la sate, care sunt absolut pustiite din punct de vedere uman și care vor fi redate agriculturii”, mărturisește avocatul. „Din discuțiile cu țăranii, am constatat că sunt zone pe care moștenitorii, care nu mai au nicio legătură cu satul românesc, le vor înstrăina, vor veni marii investitori în agricultură, vor desființa locațiile și vor reda aceste terenuri (cu costurile aferente) agriculturii. În condițiile acestea, de surplus de ofertă pe piață, prețurile în România nu vor fi la fel de competitive cu prețurile la nivelul UE. Doar o piață așezată în timp, manageriată de cei care știu într-adevăr înainte de toate să facă niște calcule economice, vor duce la o creștere accelerată a prețurilor, dar nu știu dacă la vremea aceea, câți dintre românii noștri vor mai manageria situația. Fenomenul este ireversibil pentru că nivelul economic al celor doritori să investească în agricultura românească nu le permite să acapareze proprietăți expuse înstrăinării, în condițiile în care, să nu uităm, inclusiv Legea 18/1991 republicată îi obligă pe proprietarii de terenuri să-l întrețină, să-l cultive, sub o sancțiune graduală timp de trei ani: avertisment, amendă și expropriere”.

Mult discutatul subiect al ineficienței Legii 17/2014 în ceea ce privește protecția intereselor românilor față de posibilul val de achiziții de teren arabil în România de către resortisanții străini a fost și el abordat de avocatul Burciu. În opinia sa, inclusiv erorile din sistemul de carte funciară face grea achiziția chiar și a cotelor părți de la coproprietari.

Cu efect de bumerang, tocmai cadastrarea care în anumite cazuri împiedică în mod artificial libera circulație a terenurilor, împiedică accesul la finanțare bancară/nebancară a achizițiilor de terenuri de către români cu dorință investițională.

„Cu privire la Legea 17/2014, regăsim în acest act normativ elemente importante și totuși protecționiste ale beneficiarilor drepturilor de preempțiune; primii ar fi coproprietarii. Legea oferă suficient protecționism persoanelor fizice și/sau juridice române deținătoare ale dreptului de coproprietate asupra unor terenuri agricole, pentru că legea face referire la terenul extravilan, nu doar agricol, și nu se aplică terenurilor intravilane. Nimic nu oprește, ci doar situația economică și interesul investițional pe coproprietari să nu întregească aceste asolamente și au nevoie de acea cadastrare a întregului teritoriu al României. Se izbesc toți investitorii, toți doritorii de achiziții chiar de cote părți, de această situație de compromis, de erorile din sistemul de carte funciară. Iată, e benefic. Trebuie pus la punct, trebuie reglementat o dată pentru totdeauna în detaliu acest sistem de carte funciară, văzut unde trebuie simplificat”, a precizat Remus Iustinian Burciu.

Pe de altă parte, mai spune avocatul, teritoriul României „s-a odihnit” suficient din punct de vedere agricol, este productiv, el trebuie tratat tehnic în mod tehnic corespunzător, iar asta n-o poate face decât în mod concertat cei care își asumă responsabilitatea investițiilor în agricultură. Statul român ar putea fi unul dintre investitori, cu condiția ca diriguitorii să își dorească acest lucru și să aibă și fondurile necesare (răscumpărare) de la arendași, români sau străini, și ei protejați de Legea 17/2014. ADS are drept de preemțiune conform Legii 17/2014, singurul impediment observat de avocat în împiedicarea vânzării terenurilor către străini fiind, așa cum a mai menționat, lipsa banilor/interesului de păstrare a pământului în patrimoniul național.

„Din perspectiva legii, există protecție și pentru aceștia (n.r. - arendași). Ce-ar putea face de fapt statul ca să se protejeze? Avem prin ADS posibilitatea dreptului de preemțiune oferit statului. Are statul bani? Are pârghiile necesare? Poate statul să apeleze la resurse economice de la UE, așa încât să ofere un astfel de protecționism prin reîntoarcerea terenului prin reîntoarcerea terenului în patrimoniul statului? Dacă statul statul răspunde la acest lucru, nu știu dacă are și mai ales dacă își dorește, atunci protecționismul este perfect, nu trebuie să modificăm legislația și nu trebuie să fim mai catolici decât Papa sau mai restrictivi decât alții”, a conchis avocatul.

Ministerul Agriculturii are în plan modificarea Legii 17/2014

irimescuChiar dacă avocați care au intermediat achiziții de terenuri, cum este și cazul lui Remus Iustinian Burciu, spun că Legea 17/2014 oferă protecționism, singurul lucru necesar fiind cunoașterea și aplicarea conformă a acesteia, ministrul Agriculturii pregătește modificarea acestui act normativ, fapt cerut cu vehemență de marii latifundiari români.

Chiar dacă străinii au cumpărat fără opreliști suprafețe întinse de teren încă din anii '95-'96, cum a declarat chiar unul dintre avocații care făceau due dilligence încă din studenție, cum este și cazul lui Cătălin Paramon, marii arendași ai României se plâng că țara noastră pierde teren în fața celor veniți de peste hotare. Demersul este până la urmă de înțeles, în condițiile în care Legea 17/2014 îi protejează atât pe români, cât și pe investitorii străini, în forma actuală.

Așa cum a declarat nu demult în cadrul unei emisiuni televizate, transmisă de Realitatea TV, Achim Irimescu este de părere că țara noastră trebuia să fie mai atentă la legea privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe, însă în prezent este în discuţie la minister un astfel de proiect. Și a dat și exemplul altor țări aflate în situații similare cu cea a României.

„De exemplu, Bulgaria a adoptat odată cu România, în acelaşi an (2014 n.r.), dar a adoptat o lege mult mai dură, mai restrictivă. Polonia este pe cale să dea o astfel de lege, iar Franţa a reuşit să impună o serie de restricţii care sunt acceptate. Este foarte importantă forma sub care impui anumite cerinţe. Cred că România trebuia să fie mai atentă la Legea 17/2014 privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe”, a punctat ministrul Agriculturii în exercițiu.

El a afirmat totodată că Bruxelles-ul acceptă anumite condiţii dacă există argumente asupra unor obiective, or „România are astfel de obiective”.

„Chiar eu am discutat în 2013 la Bruxelles cu reprezentanţii DG Market care mi-au spus că se pot aplica restricţii sau mai exact nişte condiţii, dacă avem nişte obiective clare de atins şi România are astfel de obiective: comasarea terenurilor, siguranţa şi securitatea alimentară. Toate acestea pot fi aduse în discuţie şi sunt pe un proiect de lege în minister pe care trebuie să ne punem de acord cu producătorii. Să nu uităm că terenul în România are o particularitate aparte. Au fost după anul 1990 familii care au ajuns efectiv să se ucidă pentru teren. Românul are spiritul proprietăţii terenului extraordinar de dezvoltat”, a mai spus Irimescu.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, potrivit obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, fapt care permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

landgrabbingÎntr-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe. Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş, Vaslui şi Arad.

În momentul de față, la noi în țară, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE depăşeşte şi 30.000 de euro.

Un studiu aprofundat al celor de la Agro Intelligence SISA realizat în 2014, documentat cu ajutorul notarilor din România, relevă faptul că deținem un total de 14,7 milioane hectare suprafață cu destinație agricolă (13,298 milioane ha conform datelor agregate de Agerpres), din care 8,3 milioane sunt folosite ca teren arabil, 3,3 milioane hectare de pășuni, 220.000 ha cu vii și 206.000 ha cu livezi.

Conform rapoartelor notariale intrate în posesia Agro Intelligence SISA, acum doi ani exista un milion de hectare din totalul de 8,3 milioane ha de teren arabil care se afla în proprietarea străinilor (italieni – 23,4 la sută, nemți – 15,5 procente, arabil 10%, unguri – 8,2 procente, spanioli – 6,2 la sută, austrieci – 6,1%, danezi – 4,5 procente, restul fiind în proprietatea olandezilor, grecilor, turcilor și altor naționalități.

De asemenea, multinaționale precum Rabobank, Generali și Asi Europe exploatau terenuri agricole din România în interes bioenergetic, astfel încât riscul formării unor piețe speculative este cât se poate de posibil, „o reală amenințare la securitatea alimentară” a țării noastre.

Publicat în Dosar

newsletter rf

Revista