fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Principala modificare a legii supermarketurilor se referă la faptul că marii retaileri nu vor mai percepe taxe suplimentare, proiectul de act normativ urmând să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor în două săptămâni, a declarat, miercuri preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Nini Săpunaru.

„Legea a fost în dezbatere în subcomisie timp de patru săptămâni. Am ajuns la concluzia că am ajuns la o formă pe care o putem supune Comisiei şi, astăzi, a fost prima zi de dezbatere generală. Urmează de acum încolo, când avem comisii, primul punct pe ordinea de zi să fie această lege. O vom dezbate pe articole. Eu zic că în două săptămâni o terminăm şi să putem să o ducem în plen”, a spus Nini Săpunaru, citat de Agerpres.

Vechea lege permitea marilor retaileri să perceapă diverse taxe în afara contractului de vânzare-cumpărare încheiat între comerciant şi producător, cum ar fi taxele de listare sau promovare.

„Le vom spune: tu eşti comerciant ca orice comerciant şi trebuie să trăieşti din adaosul comercial, punct. Aceasta este principala modificare. Mai avem câteva propuneri prin care vrem să încurajăm aprovizionarea şi comercializarea produselor pe lanţul scurt. De asemenea, mai avem un articol care vorbeşte despre etichetarea produselor din carne, iar atunci când vorbim de carne proaspătă să se scrie de unde este acea carne”, a afirmat Nini Săpunaru.

Acesta precizat că, până în prezent, retailerii nu au venit cu nicio propunere la acest proiect de lege, dar că au participat la dezbaterile din subcomisii.

De mai mulți ani parlamentarii români, în special liberalii și progresiștii, încearcă să modifice Legea privind comercializarea produselor alimentare (Legea 321/2009, ușor modificată în 2010) în așa fel încât să-i avantajeze pe producătorii autohtoni.

În 2015, țara noastră a semnat și trimis o declarație Comisiei Europene alături de Cehia, Slovacia și Bulgaria, prin care cerea măsuri de restricționare a lanțurilor de magazine, care din punctul lor de vedere au acumulat o putere economică prea mare. Conform declarației comune a celor patru state, profiturile hiper și supermarket-urilor sunt prea mari, de aceea ar fi nevoie de condiții comerciale corecte astfel încât să se garanteze că producătorii alimentari mici și medii nu sunt forțați de marile lanțuri să-și vândă produsele în pierdere.

Publicat în Știri interne

Specialiștii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DARD) Harghita spun că perioadele de ger fără zăpadă din luna ianuarie 2016 au afectat doar în mică măsură culturile agricole de toamnă care, de altfel, încep să-şi revină, chiar dacă tot ei apreciau iniţial că multe dintre parcele urmau să fie reînsămânţate.

Conform aprecierilor șefului DARD Harghita, Torok Jeno, s-a observat în ultima vreme că majoritatea culturilor afectate de ger încep să-şi revină, semn că doar partea aeriană a plantei a avut de suferit.

„Este ciupită partea aeriană, dar nu total, iar rădăcina nu este afectată. Culturile îşi revin, arată destul de bine faţă de cum au fost. Ne-am speriat atunci când erau minus 20 de grade fără zăpadă şi credeam că rămânem fără culturi de toamnă”, a afirmat Jeno.

Tot el a spus că există totuși suprafeţe foarte mici care urmează să fie reînsămânţate, dar că producătorii agricoli vor putea răsufla uşuraţi abia în luna aprilie, pentru că în zonă se poate înregistra îngheţ şi în luna martie. Și atenționarea ar trebui să fie luată în serios, în condițiile în care, în 2015, fermierii harghiteni au avut de suferit serios.

Cu o lună în urmă, din evaluările angajaților DADR Harghita reieșea că circa o treime din totalul de 12.000 hectare însămânțate cu grâu, orz, triticale şi secară de toamnă a fost afectată de ger, întrucât culturile nu au fost acoperite cu zăpadă.

Este o premieră a ultimilor ani când în Harghita se înregistrează o iarnă atât de lipsită de zăpadă, care putea pune în pericol culturile agricole.

 

Agricultorii harghiteni au fost pățiți în 2015. Calamitarea le-a scos bani din buzunare

Același Torok Jeno declara la finele anului trecut că din suprafaţa de 162.784 de hectare afectată de secetă, 2.760 hectare erau cultivate cu porumb, 14 hectare cu sfeclă de zahăr şi 4.900 de hectare cu cartofi, adică mai mult de jumătate din suprafaţa însâmânţată cu cartofi în judeţ, care a suferit un grad de afectare cuprins între 35 şi 45 la sută.

În plus, acesta mai preciza că seceta a mai calamitat în Harghita 18.750 de hectare cultivate cu plante furajere perene, 3.100 de hectare cu plante furajere anuale, aproape 2.000 de hectare cu porumb siloz, 72.950 de hectare de fâneaţă şi 58.550 de hectare de păşune.

Direcția pentru Agricultură (DADR) HARGHITA este serviciul public descentralizat al Ministerului Agriculturii Și DezvoltĂrii Rurale prin care se asigură aplicarea politicilor și strategiilor agroalimentare și de dezvoltare rurală, la nivel județean.

DADR Harghita este organul de specialitate al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în teritoriu și este condusă de un director executiv.

Publicat în Cultura mare

Un protest de amploare cu producători agricoli legați cu lanțuri și lacăte de gardul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar urma să fie condus de rebelul vicepreședinte PNL, Costel Caraș, miting care ar urma să aibă locîn jurul datei de 20 martie 2016, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului.

Mai bine de 1.500 de metri de lanț și „multe” lacăte au fost deja achiziționate pentru protestul care strânge adepți pe Facebook chiar de către președintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine (SCT), el însuși deținător al unei ferme integrate (vegetal și zootehnic), Costel Caraș.

„Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?”, a afirmat acesta.

Costel Caraș este destul de inventiv atunci când vine vorba de proteste. În 2012, fermierul politician sosea la protestul LAPAR din Piața Victoriei cu un tractor de mare putere și o vacă din plastic spânzurată de partea din față a utilajului. Mesajul era clar – nu omorâți zootehnia!

Un an mai târziu, omul, care deţinea pe atunci o fermă cu 200 de vaci (în prezent, numărul acesta a scăzut la 100), arunca opt tone de lapte direct din cisternă, pe câmp, pentru că nu mai avea cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

Tot el este cunoscut pentru faptul că a protestat alături de fermieri, cu mai mulți ani în urmă, într-un coșciug, tot în fața Ministerului Agriculturii. Și lista nu se oprește aici.

Revendicarea numărul unu din lista lui Costel Caraș și a protestatarilor pe care acesta îi va conduce la mitingul din martie 2016 este cea legată de achitarea integrală a subvențiilor pentru cultură mare și zootehnie până la data de 31 martie, altfel ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, ar trebui să-și dea demisia.

„Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: «Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo»”, a afirmat penelistul. „Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!”.

El îi îndeamnă totodată pe producătorii din sectorul vegetal și pe cei din sectorul zootehnic să-i viziteze pagina de Facebook și să adauge revendicări la lista deja deschisă.

În plus față de toate acestea, despre noul scandal al brânzei și laptelui cu E-coli și despre cum acesta i-au înjumătățit vânzările de lapte crud prin automate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Am observat că vă pregătiți de proteste serioase pe Facebook.

Costel Caraș: Da, mă rog, încercăm să demarăm o acțiune că nu se mai poate. Este depășită orice limită.

R.F.: Ce aveți în plan mai exact?

C.C.: Avem în plan un protest. Deocamdată suntem în perioada de organizare. N-am putut să stabilim foarte clar totul, știți cum este. Când te organizezi, trebuie să vezi dacă ai masa critică, că altfel nu are rost demersul.

R.F.: Observăm că s-au strâns ceva doritori. Ce spun aceștia?

C.C.: Deocamdată există o teamă, pentru că eu am adoptat sistemul acesta: - am vrut să se vadă clar cine este bărbat, cine este agricultor! Oamenii mă sună și îmi spun: „Bă frate eu vin, dar nu vreau să mă postez că mă întreabă ăștia, mă văd, mă iau la întrebări... ”. Adică statul polițienesc a rămas.

R.F.: Să înțelegem că oamenilor le este teamă...

C.C.: Le este teamă, da. Am primi zeci și zeci de telefoane. Eu cred că, până la urmă, se va mișca treaba, dar oamenii se tem de represalii, pentru că nu este pentru prima dată când organizăm și când înainte de a face protestul, oamenii sunt presați pe diferite căi de instituțiile statului.

R.F.: De către cine?

C.C.: De instituțiile statului! De APIA, de tot felul de instituții cu care fermierii au relații mai mult de SCLAVIE. Sigur, reprezentanții acestora îi cheamă și le spune: „Băi, vezi că nu este bine, băi, vezi că este posibil să fie probleme, lasă-l pe Caraș că el este cu treaba lui... ”.

R.F.: Din câte cunosc, cel puțin unul dintre apropiații premierului a mărturisit într-o discuție privată cu unii membri ai presei că Guvernul susține de principiu protestele bine întemeiate pentru că, în felul acesta, societatea civilă își spune cuvântul.

C.C.: Ce să sprijine ei? Astea sunt date pe trompetă, așa, ca să dea bine. Ei ă susțină protestele? Ei trebuie să dea banii domne! Să dea banii, să lase oamenii să trăiască, să facă treabă, să facă profit, să se dezvolte.

R.F.: Să plătească taxe...

C.C.: Să plătească taxe, bineînțeles. Că dacă faci profit, plătești, dacă ești mort pe masă, pe catafalc, ce să mai plătești? Trebuie să cheltuiască alții cu tine ca să te înmormânteze.

R.F.: Cum mai stă treaba cu partidul agricultorilor?

C.C.: Nu este nicio treabă. Merge prost de tot.

R.F.: Ați încercat să-l refaceți?

C.C.: Eu l-am lăsat cum era (...), am terminat. N-am mai făcut absolut nimic pentru că după alegerile din 2012, toată lumea a fugit. M-au lăsat cu datorii, m-au lăsat cu tot felul de probleme, fiecare și-a văzut de drumul lui.

R.F.: ... iar dumneavoastră ați rămas să trageți ponoasele.

C.C.: Da. Ponoase de sute de milioane de lei vechi și încă mai am de plată pentru că nu te iartă nimeni când ai datorii. Or, eu dacă am fost președintele partidului, normal că eu răspund, nu?

R.F.: Păi partidul dumneavoastră nu a fuzionat cu PNL?

C.C.: Ba da, a fuzionat cu PNL, dar datoriile au rămas.

R.F.: Datoriile nu s-au preluat și ele să înțelegem...

C.C.: Nu s-au preluat. Ideea este că și fuziunea aceasta cu PNL este un fiasco. Eu am venit aici prin fuziune cu PNL, am venit să facem un program pe agricultură, asta a fost înțelegerea și promisiunea PNL-ului: „Vrem neapărat o colaborare cu voi că nu avem segmentul acesta în PNL, că suntem morți, că suntem... ” și acum... nu se întâmplă absolut nimic.

R.F.: Noi știm că promisiunea aceasta v-a fost făcută de Crin Antonescu.

C.C.: A fost promisiunea președintelui partidului, dar el n-a fost singur acolo. Toți cei care sunt acum pe scaune, au fost și acolo. Mă refer la vechiul PNL. Că au mai venit și alții după aia, asta este o altă problemă.

R.F.: În prezent, mai aveți o funcție în Partidul Național Liberal?

C.C.: Da, sunt vicepreședinte la nivel național.

R.F.: Aveți o funcție importantă. Ați putea avea oarece influență pe zona de agricultură în interiorul PNL.

C.C.: Nu, nu pot avea niciun fel de influență. Adică nu am, nu că nu pot să am, nu am. Vă referiți la influență în partid?

R.F.: Da, în partid, la asta ne referim, la a crea politici, la a crea un departament de specialitate...

C.C.: Sunt create astea, ca peste tot, dar sunt create așa, ca să existe pe hârtie.

R.F.: Noi ne-am uitat pe pagina dumneavoastră de Facebook și am văzut acolo sintagma de protest mai dur. Ce ar însemna chestia asta? Am văzut pe Youtube că la cel mai important târg din Franța, fermierii din Hexagon l-au huiduit pe Hollande. Asta înseamnă dur!

C.C.: Nu numai că a fost huiduit, a fost aproape SECHESTRAT de fermieri, cum a fost și domnul Cioloș (n.r. - Dacian Cioloș, premierul tehnocrat al României) SECHESTRAT de mine și de fermieri pe vremea când era ministrul Agriculturii, la IndAgra; cu trei ore înainte de marile vizite pe care le aștepta acolo, mă rog, de la un oficial de la Comisia Europeană, vreo doi miniștri (al Poloniei, mi se pare, era o doamnă ministru atunci) (...) s-au plătit banii! Așa se face treaba. În loc să fim oameni și să respectăm munca, producția și plusvaloarea, noi ne batem joc de oameni, iar dacă oamenii se urcă cu picioarele, începem... „bă stai așa un pic că nu e chiar așa!”. Eu am avut atunci o demonstrație clară, făcută chiar cu domnul Cioloș, mă rog, în condiții grele și pentru dânsul. La acea vreme „cheia și lăcata” erau la Ministerul Finanțelor; s-a rezolvat totul. Acum, cheia nu mai este la Ministerul Finanțelor, ci la Ministerul Agriculturii, dar nu se rezolvă nimic. Prosteli din astea că, Vezi-Doamne, „ne sabotează” nu știu cine; povești.

R.F.: Eu știu că dumneavoastră ați acționat și diplomat, ați fost chiar și inventiv, atunci când ați protestat în coșciug, și uneori chiar dur, când ați aruncat laptele pe câmp sau ați legat o vacă din plastic de tractor și ați venit la Guvern. Adică ați încercat să transmiteți un mesaj. La ce vă gândiți de această dată? Ce mesaj să transmitem fermierilor din țară?

C.C.: Mesajul, acum, este legat de un protest dur! (...) Am un kilometru jumate de lanț și multe lacăte, vrem să ne legăm cu acest lanț o mie de fermieri minimum. Dacă va mai fi nevoie de lanț cumpărăm, că este lanț în țară, importat din Turcia, o grămadă. Vrem să ne legăm de porțile Ministerului Agriculturii și să rămânem acolo până plesnim. Plesnim sau nu plesnim. Să vedem, se rezolvă problemele sau nu se rezolvă?

Lactate Brădet, Fenov Robănești și Ferma Joiana, „terminate” de scandalul E-coli

Revista Fermierului: Că tot vorbiți de Facebook, am rămas consternați de reacția ministrului Agriculturii pe rețeaua de socializare. L-am apreciat ca un profesionist pe probleme europene, dar gurile rele spun că nu s-a orientat deloc cu afirmațiile vizavi firma Brădet. A confirmat numele vehiculat de presă, apoi și-a cerut scuze online. Un procesator și doi producători de lapte ar putea intra în faliment. Lipsa de implicare a Ministerului Sănătății care a pasat pisica ANSVSA-ului i-au pus tehnocratului în brațe „mortul”.

Costel Caraș: Nu numai de patronul Brădet putem vorbi de faliment. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, de cei doi fermieri, primul de la Craiova – Viorel Ninulescu (n.r. - Fenov Robănești) și băiatul acesta de la Argeș pe care îl cunosc Romică (Romeo) Mandu (n.r. - ferma Joiana) din Stolnici. Ambii au ferme foarte bune; sunt terminați.

R.F.: Îi vom contacta și pe ei să vedem ce cred ei că s-a întâmplat. Este o nebuloasă, efectiv, situația actuală... Cazul aflatoxina, numai cu reacții diferite.

C.C.: Lucrurile sunt simple, nu este niciun fel de nebuloasă. Nebuloasă este în capul ministrului. O fi fi specialist pe probleme europene, și bine că este, eu n-am nimic cu el. Din câte înțeles, a ajutat agricultura românească pe la Bruxelles, a știut să deschidă uși, ce mi-au spus și mie alții care au lucrat cu el. Dar să vii ca ministru și să faci o astfel de gafă... Mie mi se pare intenționat făcută. Nu poți face așa ceva. Acum am văzut pe Facebook că se scuză și bagă copiii în față. Adică, „Domne, eu nu vreau să îi am pe conștiință!”. Păi băi frate, brânza a fost vândută vrac. Omul când s-a dus să cumpere brânză, a luat din cutie sau de unde au pus-o ăia în vitrina frigorifică, au luat cu o spatulă brânză și au vândut – 500 de grame, 800 de grame; pe pungă nu scria că era de la Brădet. Era brânză proaspătă de la magazinul lui „Popescu”. (...) Este o scuză venită cu ea de ministru. El și-a dat seama sau i-or fi spus alții: „Bă, oprește-te că faci prostii. Mergi pe un drum greșit” și acum o dă la întors. Dar nu-mi bagi mie copiii în față. Eu dacă iubesc ceva pe lumea asta, eu iubesc copiii mai mult ca orice și îmi dau seama ce s-ar fi întâmplat în inima mea și în casa mea dacă exista o astfel de situație.

Însă, de aici, să călcăm așa pe cadavre, este mult. Eu sunt extrem de supărat pe chestia asta. Nu vă mai spun că mie mi-a scăzut vânzarea la jumătate la laptele meu și la toată lumea a scăzut vânzarea, pentru că, deja, sunt procesatori mari care spun așa: „Băi, nu mai luăm lapte de la voi o perioadă că ne distrugeți. Cu scandalul mediatic și cu astea aducem din Polonia, aducem de pe unde aducem, o perioadă, până se liniștesc lucrurile. După aceea mai discutăm”.

R.F.: A scăzut achiziția de lapte la dumneavoastră?

C.C.: Eu comercializez materia primă crudă prin automate; în trei zile mi-a scăzut la jumătate vânzarea. Oamenii sunt precauți. Este și normal: „Eu dau lapte copilului”, spun unii. „Cine știe? N-o avea și laptele ăsta ceva?” Nu este gândirea corectă? Este! „N-am de unde să știu, văd că treaba este confuză. Dacă a ieșit ministrul Agriculturii și a spus că problema este de la lapte... ”. Oficialul guvernamental a făcut afirmația foarte clar, că problema este de la lapte. Ce să fie băi nene de la lapte? Laptele este pasteurizat!

R.F.: Cât lapte crud vindeați prin automate?

C.C.: Circa 500-600 de litri la două zile prin cele 15 aparate autorizate pe care le dețin.

R.F.: Mai reprezentați vreo asociație în prezent?

C.C.: Sindicatul Crescătorilor de Taurine (al cărei președinte sunt) funcționează. Când eram în putere, eram 5.200 în SCT. Acum nu știu ce să vă mai spun. De când a fost cu partidul, n-am mai apăsat pedala. Dintre membri nu a fost dat nimeni afară, n-a depus nimeni vreo cerere că ar dori să plece. N-a mai fost nici cazul de cotizație pentru că SCT nu a mai avut cheltuieli. A fost zero pe zero că n-am mai făcut acțiuni, n-am mai plătit angajați, chirie.

R.F.: Atunci protestul din partea cărei forme asociative va fi?

C.C.: Protestul este pur și simplu o inițiativă de-a mea pe Facebook – chem fermierii la acțiune, la „bătaie”.

R.F.: Când preconizați că va avea loc protestul?

C.C.: Eu mi-aș dori ca până pe 20 martie 2016 să fim cu lanțul de gât.

R.F.: Care sunt revendicările dumneavoastră?

C.C.: Revendicările sunt, în fapt, o listă deschisă în care oamenii sunt liberi să introducă tot felul de propuneri. Cea mai importantă revendicare a mea este însă ca până la 31 martie 2016 să se plătească în total toate obligațiile către fermieri. Mă refer la toate subvențiile – și la animale, și la vegetal. Acum am văzut tot felul de îmbârligători din ăștia, prosteală: „Dăm banii pe suprafață, iar crescătorilor de animale din iulie încolo”.

R.F.: Dar știți de ce se întârzie plata la animale? Nu au fost contractate modulele necesare de soft în APIA. Noi am scris despre acest subiect.

C.C.: N-a fost contractată... de ce? Din cauza fermierilor? Nu mă interesează că ai contractat sau nu modulele. Ce-mi explici mie toate astea? Sunt prosteli! Mie îmi dai banii sau imediat îți dai demisia dacă nu ești de acord; te duci și te spânzuri. Ce, te-am pus eu să accepți să fii ministrul Agriculturii sau să fii director la APIA? Ai acceptat? Rezolvă problemele!

Publicat în Interviu

Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a organizat miercuri o licitaţie pentru a achiziţiona cel puţin 60.000 de tone de grâu, cu livrare în perioada 5-14 aprilie.

Potrivit spuselor acestora, Egiptul vrea să „profite de scăderea preţurilor”, motiv pentru care a lansat o nouă ofertă.

„Grâul francez are şanse bune, alături de cel din Argentina şi cel din regiunea Mării Negre”, au mărturisit analiștii companiei franceze de consultanță Agritel pentru Bloomberg, citați de Agerpres.

Informația vine doar să confirme spusele lui Bogdan Iliescu, șeful diviziei Agricultură din cadrul Bursei Române de Mărfuri, potrivit cărora producători precum Argentina și Brazilia au dobândit un avantaj pe piață - nu mai au taxe la export începând cu 1 ianuarie 2016 (un stres în plus adăugat scăderii prețurilor către traderii din Egipt, Coreea de Sud și din alte țări), unul dintre contractele cu GASC fiind suflat de sub ochii exportatorilor de la Marea Neagră (printre care și României) chiar de către argentinieni, a precizat de curând acesta.

Ieri (n.r. - 1 martie) cotaţiile futures la grâu pe Bursa de la Chicago au atins cel mai scăzut nivel de după luna iunie 2010, iar miercuri, în jurul orei 11,00 a.m., tot pe CBOT, cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna mai au scăzut cu 0,1%, până la 163,32 dolari pe tona metrică, în timp ce la bursa de la Paris cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna mai au coborât până la 152,25 euro pe tonă.

Pe piaţa fizică, grâul francez cu un conţinut de proteine de minimum 11%, cu încărcare în portul Rouen, era cotat marţi la 148,74 euro pe tonă, ceea ce îl face competitiv cu cel din regiunea Mării Negre, care, în mod normal, beneficiază de pe urma faptului că tariful de transport este mai mic. În plus, grâul rusesc cu un conţinut de proteine de 12,5% era cotat, vineri, la 178 de dolari pe tonă, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce grâul ucrainean, de aceeaşi calitate, era cotat, luni, la 179,5 dolari pe tonă.

Săptămâna trecută, Egiptul a făcut cea mai mare achiziţie de grâu din aproape un an, 300.000 de tone, din care 120.000 de tone din România, semn că disputele cu traderii internaţionali s-au calmat.

La precedentele licitaţii, GASC a primit foarte puţine oferte după ce a respins un cargou de grâu francez furnizat de firma americană Bunge Ltd., pe motiv că are un conţinut mare de cornul secarei (n.r. - o ciupercă care parazitează diferite cereale).

2015-2016, an bun de însămânțări. Prețurile la cereale rămân însă mici

Cele mai noi cifre prezentate de Copa și Cogeca relevă un nivel bun al însămânțărilor cu cereale în statele Uniunii Europene în anul agricol 2015-2016 pe fondul condițiilor meteo favorabile, însă prețurile acestor bunuri tranzacționabile rămân mici, în paralel cu producțiile la fel de mici de rapiță, în parte cauzate de interzicerea tratamentelor cu neonicotinoide.

Datele au fost prezentate în cadrul grupurilor de lucru „Cereale și Oleaginoase” din cadrul Copa și Cogeca.

Președintele grupului de lucru „Cereale”, Max Schulman, a spus: „Cele mai noi cifre arată un nivel bun al însămânțărilor în cele 28 de state membre UE, cu o producție estimată în creștere cu 1,4 la sută și care ar putea atinge un total de 309 milioane tone, în comparație cu cele 304 milioane tone de cereale obținute în UE în anul agricol 2014-2015. Și asta grație condițiilor meteo favorabile, prezente în majoritatea țărilor UE”.

Cu toate acestea, a mai zis el, prețurile cerealelor rămân mici, lăsându-i pe fermieri cu probleme serioase de cash flow, fapt exacerbat de noile plățile pe Politica Agricolă Comună (PAC).

„Această problemă de cash-flow s-ar putea deteriora și mai mult prin supradimensionarea stocurilor de pe piață, respectiv prin opțiunea pe care fermierii trebuie s-o urmeze, și anume să scoată cereale în piață pentru a-și cumpăra inputurile necesare îmbunătățirii calității culturilor”, a mai apreciat Schulman. „Prețurile cerealelor sunt la pământ și nici măcar nu acoperă costurile de producție, situație neplăcută care îi lasă pe fermieri cu probleme serioase de cash flow”.

La rândul său, președintele grupului de lucru „Oleaginoase” al Copa și Cogeca, Arnaud Rousseau, a afirmat: „Suprafața însămânțată cu oleaginoase a UE-28 s-au micșorat cu -2,6 la sută. Această cifră negativă s-ar putea majora pe fondul efectelor înghețului din iarnă. Vești bune vin însă din zona culturilor proteice ale UE. Previziunile arată o producție ridicată în acest an agricol, în parte datorită noii PAC și a cerințelor de înverzire”.

Potrivit informațiilor BRM, exporturile românești de grâu către țări terțe a fost în ultimul an de numai 2,5 milioane de tone dintr-un total de 7,9 milioane de tone produse în 2015 (cu 30% mai puțin decât în anul de vânzări anterior).

Conform spuselor aceluiași Bogdan Iliescu, în prezent se pregătesc două vapoare Ameropa cu 120.000 de tone de grâu românesc livrabile către Egipt în perioada 26 martie - 4 aprilie la prețul de 184 USD/tonă CIF Egipt, echivalent 157 euro/MT FOB Constanța.

Publicat în International

Chiar dacă ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că înțelege doleanțele producătorilor români din sectorul agroalimentar de a găsi soluții astfel încât marile rețele de magazine fie să comercializeze mai multe produse agroalimentare autohtone (prezență la raft peste 51 la sută), fie să reducă în week-end programul de lucru, astfel încât aceștia să găsească canale alternative de vânzare, oficialul de stat spune că nu poate interveni în politica internă a retailerilor.

Șeful MADR afirmă însă că poate discuta aceste aspecte cu reprezentanții marilor rețele comerciale, astfel încât împreună cu aceștia să găsească soluții în special pentru sectoarele aflate în criză (cele mai cunoscute în prezent ca având probleme majore sunt cele ale cărnii de porc și laptelui/lactatelor, dar să nu ignorăm nici zona de legume-fructe).

Irimescu vede ca soluție viabilă inclusiv diminuarea cu o oră sau două a programului de lucru al marilor magazine, sâmbăta și duminica, astfel încât producătorii români să găsească canale alternative de vânzare (micii comercianți). Retailerii par a achiesa la sprijinirea producătorilor români. Discuții în acest sens au mai existat însă și în 2014, și în 2015, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat. Acum doi ani se vorbea inclusiv de modificarea legii comerțului, însă nu a avut loc nicio schimbare majoră.

„Mesajul corect este că înțelegem solicitările anumitor producători din sectorul agroalimentar românesc, dar foarte important este să avem în vedere că este apanajul hipermarketurilor de a veni cu produse către consumatorul nostru și, în acest sens, sigur, nu putem interveni în politica lor, dar se poate discuta în cazul în care s-ar putea ajunge la concluzia că ajută într-un fel un anumit sector, să agreăm cu ei o reducere a programului de lucru cu un ceas, două, sâmbăta și duminica. Nu cred că este o catastrofă. Nu putem noi impune, dar putem discuta în acest sens. Se poate propune și discuta în contextul în care se ajunge la concluzia că ar putea să ajute sectoarele în criză din România”, a declarat pentru Revista Fermierului, Achim Irimescu. „La Parlament, la Camera Deputaților, au fost iar discuții cu reprezentanții sectoarelor lapte și carne de porc (mai ales carnea de porc este în disperare pentru că au pierderi foarte mari) la care au participat și reprezentați ai unor rețele de hipermarketuri, inclusiv șefia AMRCR. Sigur, dânșii au fost deschiși și au spus că încearcă să găsească soluții să sprijine sectoarele respective. Cât am fost secretar de stat s-au dus chiar să și recolteze de la producătorii autohtoni de legume și fructe cu camioanele. Eu nu mă pot plânge din punctul acesta de vedere. Eu nu pot impune ca ministru al Agriculturii retailerilor de niciun fel, dar putea discuta dacă există elemente care să indice că ar putea ajuta vreun sector în criză”.

În plus, Irimescu recunoaște că producătorul român din zona legume-fructe nu are șanse să asigure iarna necesarul de marfă vandabilă solicitat de retaileri, în condițiile în care sistemul de sere din România este la cota de avarie (prețul gigacaloriei în producția de legume în sere este de peste 70% din total costuri, iar în Olanda de doar 25 la sută), iar depozitarea aproape că nu există pe această zonă. Sunt și excepții, spune ministrul, dar care nu pot face diferența. Din acest motiv, a mai adăugat oficialul guvernamental, discursul său a fost atacat în plenul comisiei de specialitate.

„Imediat am fost atacat și am fost întrebat de unde iarna, legume și fructe românești. Sunt excepții, sigur. N-ai de unde să ai însă legume și fructe din România, iarna, pentru 51 la sută prezență la raft. Sigur, dacă vom reuși să încurajăm serele și într-un orizont de nu știu câți ani, vom fi capabili să producem și iarna la prețuri competitive, că acolo e tot secretul. Una este când produci în Antalya unde nu scad temperaturile niciodată sub 10 grade și alta este în România când ai -20 de grade în anumite ierni. Și asta trebuie spus. Pe acest subiect am fost atacat. Asta este copilărie. Cine Doamne iartă-mă se poate gândi că iarna poți pune pe raftul retailerilor fructe și legume românești în proporție de 51%?”, a precizat pentru publicația noastră, Achim Irimescu.

Vocal ca de obicei, Dorin Cojocaru, șeful APRIL, neinvitat la discuțiile de marți, 23 februarie 2016, din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, a scris pe contul său de Facebook că industria laptelui din România este „pe moarte”, iar domnia sa nu a fost convocat la audieri pentru că este... incomod.

„Astăzi (n.r. - 23 februarie 2016) s- a dezbatut Comisia de Agricultură problema laptelui românesc. Au fost invitați fermieri, comercianți, minister, autorități. APRIL, singurul reprezentant al industriei laptelui din România, NU a fost invitat!!??!! Oare de ce? Vă e teamă de mine domnilor politicieni? Când vin cu argumente, când vin cu soluții, vă speriați? Lanțul comercial e format din fermier, procesator, comerciant, consumator. Iar ati demonstrat lipsă de profesionalism! Cu dedicatie: foștilor președinți, acum deputați, Ioan Dîrzu, Valentin Steriu. Domnului Nini Săpunaru, domnului Liviu Harbuz: - vă informez că industria laptelui din România e pe moarte... , iar pe morți vorbiți-i numai de bine!”, a precizat Cojocaru pe contul său de social media.

Nici zona cărnii de porc nu stă mai bine. Prin vocea lui Alexandru Jurconi, Public Affairs & Business Development Strategist, cunoscut lobist din umbră al industriei cărnii de porc, sectorul recunoștea cu ceva vreme în urmă că prețul cărnii de porc este prăbușit.

„Prețul cărnii de porc este prăbușit. Costul de achiziție în viu este sub patru lei pe kilogram la această oră. Am auzit de tranzacții și la 3,5 lei deja. Și așa am și raportat la Comisia Națională de Clasificare; sunt prețuri foarte mici. Costul nostru de producție real este undeva spre 5,5 lei kilogramul”, afirma Jurconi nu demult.

În acest context, Irimescu a adăugat că mâncarea nu este foarte scumpă în România. Depinde însă din ce parte privești.
 
„Dacă o faci prin prisma unui consumator, săracul el ar vrea cât mai ieftin. Eu dau exemplul cărnii de porc. Eu nu vreau să fac disensiuni în sector, dar uitați-vă la carnea de porc cât este în România și cât este în vest. Noi facem protecție socială pe spinarea sectorului, sincer vorbind”, preciza șeful MADR într-o intervenție telefonică cu redacția noastră.

Secretul negocierii cu supermarketurile, cooperativele și asociațiile de producători. Olandezii cunosc abordarea eficientă

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în prezent nu există nicio cooperativă care să activeze pe zona de legume-fructe, ci doar 20 de organizații de producători, în condițiile în care retailerii cer cu obstinență grupuri mari de producători cu care să negocieze achiziția unor cantități mari de produs, în mod constant.

Stella Ronner-Grubacic, ambasadoarea Olandei la Bucureşti, poate cel mai eficient stat când vine vorba de producția și comercializarea de legume-fructe din Europa, este de părere că în România se observă o creştere tot mai mare a cererii de legume şi fructe, susţinută şi de reducerea TVA la alimente de la 24 la 9%, însă comercianţii aşteaptă o fiabilitate şi certificare globală, deţinând o putere masivă de cumpărare şi negociere. Din acest punct de vedere, numai organizaţiile de producători pot obţine condiţii mai bune şi contracte pe termen mai îndelungat. Ca model, Grubacic a dat exemplul țării sale.

„Îmi dau seama că există diferenţe între România şi Olanda când vorbim de asociere, iar Olanda are experienţă de mai bine de un secol în dezvoltarea acesteia. Astăzi, 75% dintre fructele şi legumele din Olanda ajung pe piaţă prin asociaţiile de producători, iar acestea au succes nu numai din punct de vedere comercial, dar şi un impact masiv asupra producătorilor şi în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă la nivel local şi regional”, preciza la începutul lunii februarie 2016 la Piaţa de Gros „Abundia”, ambasadorul Olandei la Bucureşti, prezent la lansarea Caravanei privind asocierea fermierilor din sectorul horticol.

Surse din piață care au dorit să-și păstreze anonimatul ne-au declarat că din total legume prezente la raft, 80% sunt din import. Din cele 20 la sută care sunt de proveniență românească, 46 de procente au pesticide peste limita europeană. Pe de altă parte, din cele 80% legume provenite în special Turcia și Iordania, aproximativ 55 la sută au reziduuri de pesticide (interzise în UE), peste limite.

Ministrul a fost prezent marți, 23 februarie, în Parlamentul României, unde reprezentanți ai producătorilor români din agricultură și parlamentari din comisia de specialitate au propus instituirea unor măsuri prin care hipermarketurile să fie determinate să își reducă activitatea sau să se închidă în weekend și să crească proporția de alimente de producție românească disponibile pe rafturi de la 30%, cât este în prezent, la 51%.

Publicat în Știri interne

Guvernul a stabilit aplicarea unor măsuri excepționale de sprijin, cu caracter temporar, organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor, destinate acoperirii unei părți din pierderile suferite de producătorii agricoli de legume și fructe, ca urmare a retragerii de pe piață a produselor în perioada 8 august 2015-18 septembrie 2015, în contextul crizei cauzate de embargoul impus de Rusia.

Printr-o Hotărâre adoptată astăzi, Guvernul a alocat suma de 2,3 milioane de lei pentru plata acestui sprijin financiar, fonduri asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2016.

Măsurile temporare de sprijin se aplică pentru o cantitate de 3000 de tone, potrivit normelor stabilite prin Regulamentul delegat (UE) nr.1.031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume, modificat prin regulamentul delegat (UE) nr. 1.369/2015 al Comisiei din 7 august 2015.

Plățile se vor face prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură până la 30 septembrie 2016.

Proiectul de act normativ a fost postat spre consultare publică la adresa: http://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html?start=20

Publicat în Știri interne

Președintele Camerei Agricole Naționale (CAN), Cornel Stroescu, a luat în vizor activitatea Camerelor Agricole de pe lângă Consiliile Județene, entități care deși au finanțare și personal angajat, nu fac în opinia sa o activitate concretă de susținere a producătorului agricol din România, motiv pentru care solicită o statistică pe țară în intervalul 2007-2014.

Șeful Camerelor Agricole private din România spune că deși nu primește bani de la stat, se luptă constant pentru binele fermierilor, cea mai nouă reușită fiind modificarea Legii 283/2010, avizele favorabile venind deja de la două comisii specializate din Senat.

„Având Camerele Agricole de pe lângă Consiliile Județene, mi-aș dori să văd și eu o statistică a activității acestora, ce anume au făcut ele din 2007 până în 2014 pentru fermierul român. Aceste entități sunt finanțate, au bani, au avut personal angajat, specialiști care ar fi trebuit să miște ceva pentru producătorii agricoli. Noi, pe de altă parte, cei de la Camerele Agricole private, în tot acest răstimp am fi făcut mult mai multe pentru fermieri dacă am fi avut parte de finanțare, ținând cont de faptul că prin Ordonanța 58, după care ne-am înființat noi în 2013, s-a tăiat orice resursă de bani pentru Camerele Agricole private (pentru alegeri și funcționare ulterioară)”, a declarat Stroescu. „Cred că am fost mai activi decât cei de la Camerele Agricole Județene, în sensul că nu am stat pe loc, am mers mai departe să modificăm Legea 283/2010, ale cărei baze au fost puse chiar de către actualul premier, Dacian Cioloș. Am mers mai departe, am luptat, am făcut demersuri și, deja, modificările Legii 283/2010 după care vrem să funcționăm sunt în Senat. Acum, în februarie (n.r. - 2016), actul normativ va intra și la Camera Deputaților. Avem avize favorabile până acum de la comisiile din Senat (de Agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, respectiv cea Economică, industrii și servicii) și așteptăm să intre în discuție și la Camera Deputaților”.

Unul dintre amendamentele aduse Legii 283/2010 este reprezentat de obținerea a nu mai puțin de 10 milioane de lei la nivel de țară pentru organizarea alegerilor, cât și sume variind între 700.000 și 2.000.000 lei, bani necesari salarizării specialiștilor care vor activa în cadrul camerelor agricole private județene.

Sprijinul pare a venit mai mult din partea premierului Dacian Cioloș, în fapt inițiatorul actului normativ care a suferit în ultimii ani modificări structurale semnificative.

„Cea mai importantă modificare adusă Legii 283/2010 este reprezentată de finanțarea înființării Camerelor Agricole private. Noi trebuie să avem acest format de Camere Agricole în toată țara. Asta înseamnă în fiecare județ, Cameră Agricolă județeană privată, iar aceasta să aibă reprezentanți în fiecare comună. Pentru alegeri, noi am propus 10 milioane de lei pentru toată țara. Nu-i o sumă mare în comparație cu ce se cheltuie la alegerile locale. O altă modificare importantă este cea a acordării unui sprijin financiar pe trei-patru ani de zile pentru susținerea salariilor specialiștilor angajați. Din declarația domnului ministru Irimescu și a premierului Cioloș, cei doi sunt de acord ca să ne sprijine financiar; din aceșt bani noi trebuie să angajăm specialiști care nu numai să ofere informații fermierilor, dar și să vină în sprijinul acestora cu abordări practice. Pe fiecare ramură a agriculturii trebuie să avem astfel de specialiști”, a precizat șeful CAN. „Pentru salarii, am cerut fiecărui județ să facă un buget estimativ. (...) Ca proiecții, sumele necesare la nivel de județ (în funcție de mărime) s-ar încadra între 700.000 lei și 2.000.000 lei pe an. Aici vorbesc în funcție de județ, pentru că un specialist bun, un zootehnist, un inginer agronom care cu siguranță nu va lucra doar opt ore, va sta la birou, va fi altături de fermieri poate zi lumină, va trebui remunerat ca atare”.

Întrebat fiind cum anume poate o cameră agricolă privată să susțină interesele fermierilor români, Stroescu a dat exemplul celei din Mehedinți, de care se și ocupă personal în calitate de președinte. În prezent, Camera Agricolă privată Mehedinței face demersurile necesare de a obține finanțare în vederea irigării a nu mai puțin de 80.000 de hectare afectate de secetă, în sudul județului.

„Camera Agricolă Mehedinți a întreprins toate demersurile pentru refacerea organizațiilor de udători. Am avut chiar și o întâlnire cu prefectul județului. Am făcut teren, am mers la fiecare fermier, astfel încât să-i determinăm pe toți să înțeleagă ce înseamnă să avem irigații în zona de sud a județului, cea mai afectată de secetă. Dacă nu vom avea aceste organizații, nu vom putea lua bani și din acel miliard alocat pentru infrastructura primară de irigații. În urma acestui demers al Camerei Agricole private Mehedinți, oamenii ne-au dat acordul lor; a rămas ca noi să mergem la MADR. Mai avem o problemă cu transformarea fostelor asociații în organizații, unde știm foarte bine că prin intermediul lor au fost devalizate instalațiile de irigat”, a mărturisit Cornel Stroescu. „Acum noi întâmpinăm greutăți din cauză că ANIF a dat 2003-2004 a dat acestor asociații cu titlu gratuit infrastructura secundară. La momentul acesta nu mai există absolut nimic. Noi trebuie să încheiem proces-verbal să preluăm. Foarte mulți nu mai sunt proprietarii care erau în 2004. Întâmpinăm greutăți în a face aceste procese-verbale și a face până la urmă un inventar. (...) MADR spune că aceste asociații sunt proprietare, dar de ce mai sunt? Terenul este al nostru. Noi, fermierii, care exploatăm în prezent terenurile respective (peste 50% din suprafețe și-au schimbat proprietarii în ultimii 10-12 ani) vrem să facem irigații și nu putem. Este vorba de 80.000 ha care se pot reabilita și iriga. Eu cred că sunt demersuri care arată că ne-am zbătut și care trebuiau să fie inițiativa altora”.

Achim Irimescu nu are aceeași viziune cu Dacian Cioloș. „Toată consultanța ar trebui să treacă în cadrul Direcțiilor Agricole județene”

Nu cu mult timp în urmă, în Camera Deputaților, la Comisia de Agricultură, au avut loc discuții aprinse pe tema Camerelor Agricole (nu ar fi primele). Conform precizărilor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, premierul Dacian Cioloș ține la abordarea franțuzească, de trecere în sectorul privat de utilitate publică atât a consultanței agricole, cât și a Camerelor Agricole cu finanțare din surse bugetare, timp de patru ani.

Irimescu este de părere că s-ar putea să apară problema autosusținerii financiare după cei patru ani de activitate cu bani de la bugetul statului, motiv pentru care crede că zona de consultanță ar trebuit să intre sub jurisdicția Direcțiilor Agricole județene.

„Premierul ține foarte mult (la un model n.r.) inspirat din cel franțuzesc, în care toată consultanța, respectiv Camerele Agricole să fie în sectorul privat, dar de utilitate publică, să fie finanțate de Ministerul Agriculturii timp de 4 ani și ulterior să intre pe autofinanțare din contribuțiile fermierilor. Noi, cu camerele agricole și consultanța ne adresăm micilor și producătorilor medii și am dubii că ei vor reuși să finanțeze aceste camere agricole (după cei 4 ani n.r.). Acum avem în 14 județe Camere Agricole naționale. Va exista posibilitatea să scoatem de la Consiliile Județene consultanța și să o trecem pe toată în privat prin camerele agricole naționale sau private”, a explicat Irimescu. „Semnul meu de întrebare este dacă într-adevăr vor reuși să-și asigure finanțarea după cei 4 ani. O soluție la îndemână ar fi să treacă partea de consultanță în cadrul Direcțiilor Agricole județene. Nu este imposibil nici să descentralizăm”.

În prezent, Ministerul Agriculturii analizează mai multe variante în ceea ce privește modificarea legislației privind Camerele Agricole. Prima variantă, susținută de premierul Dacian Cioloș, este ca, printr-o lege organică, aceste entități să iasă din subordinea Consiliilor Județene și să se facă private de utilitate publică. Pe vechea legislație, doar 14 Camere Agricole au fost înființate la nivel județean. Așa că o altă variantă este ca și fermierii din celelate județe să fie ajutați să facă alegeri. O ultimă varianta este ca actualele Camere Agricole să revină la MADR de la Consiliile Județene.

Publicat în Știri interne

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a înmânat joi, 4 februarie 2015, notificările de plată primilor 29 de beneficiari ai PNDR 2020, în fapt tineri fermieri din localitatea Colibași, județul Giurgiu, deținători de solarii (circa 400 ha în total) cu culturi de spanac, salată și ceapă.

 

Beneficiarii care au primit efectiv fonduri europene nerambursabile accesate prin PNDR 2020 sunt cei ai Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a primelor plăților efectuate către 124 de tineri fermieri este de 3.855.000 euro.

 

„Mă aflu astăzi pentru prima dată în Colibași și am rămas impresionat pentru ca am văzut aici oameni tineri foarte gospodari. (...) Astăzi am înmânat notificările de plată primilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), mai exact unui grup de tineri fermieri din localitatea Colibași, din județul Giurgiu. Este vorba de 29 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri (...) dintr-un total de 34; o rată extraordinară. Bucuria mare că beneficiarii de fonduri FEADR erau foarte tineri, până în 30 de ani, jumătate fete, jumătate băieți; mare lucru”, a afirmat șeful MADR. „În localitate sunt 400 hectare de solarii (...). Este extrem de important să aveți în vedere asocierea si cooperativele pentru a putea ieși pe piață. Este meritul beneficiarilor că au avut inițiativa, al primarului că i-a sprijinit și al colegiilor de la AFIR care au reușit să vireze banii fermierilor într-un timp foarte scurt”.

 

Conform precizărilor oficialului guvernamental, din totalul celor 29 de beneficiari de fonduri FEADR, deja, unii au și achiziționat tractoare.

 

Alături de tinerii fermieri care au primit fonduri FEADR este chiar primarul localități, Constantin Stoica, care a promis în prezența invitaților că nu mai candidează la primărie și că se va ocupa de înființarea unei cooperative cu 1.000 de membri.

 

Cu ocazia vizitei întreprinse de ministrul Irimescu în Colibași, acesta a avut ocazia să vadă la fața locului ce înseamnă producția de spanac în solarii. După turul efectuat alături de gazde, ca sfat, Achim Irimescu le-a propus producătorilor să livreze marfa ca la Bruxelles, spălată, gata pentru a fi introdusă în salată.

 

„Am intrat într-un solar cu spanac și am observat că marfa arăta destul de bine, era acoperită cu o folie specială, ca o pătură, reușind astfel să fie salvată de gerurile din această iarnă. Am vizitat și un solar cu salată și ceapă; ceapa era în stare bună, dar salata, către margine, acolo unde era frig, fusese afectată”, a mărturisit Irimescu. „Am întrebat apoi cum vând spanacul proprietarii solariilor. Mi s-a spus că la grâmadă, la buchete. Le-am explicat că, la Bruxelles, acolo spanacul se vinde spălat, frumos ambalat; îl cumperi și doar îl pui în salată. I-am întrebat de ce nu fac și ei chestia asta? Primarul mi-a răspuns că, în loc de un leu, prețul ar fi de patru lei pe kilogram. Asta înseamnă să cumpere instalații de procesare primară, depozite etc. De aceea vor să înființeze cooperativa și să renunțare la primărie. Este o idee foarte bună – creșterea valorii adăugate a produsului vândut”, a mai afirmat ministrul Agriculturii în exercițiu.

 

Submăsura 6.1 s-a bucurat de un interes deosebit, în cadrul său fiind depuse cele mai multe cereri de finanțare, 2.874, în valoare totală nerambursabilă de peste 120 milioane de euro. Dintre acestea, 1.388 cereri de finanțare cu o valoare de 58,6 milioane de euro au fost selectate pentru finanțare, până în prezent. Sesiunea continuă de primire a proiectelor aferentă anului 2015 pentru solicitanții de finanțare prin intermediul sM 6.1 s-a derulat între 25 martie 2015 și 30 octombrie 2015.

 

În conformitate cu procedurile și instrucțiunile de plată aprobate, prima cerere de plată (tranșa I) se va depune de către tânărul fermier în maxim 30 zile de la data semnării Contractului de finanţare. Tranșa I reprezintă un procent de 75% din valoarea sprijinului nerambursabil. A doua cerere de plată (tranșa II) se depune în maxim 33 de luni (57 de luni – pentru exploatații pomicole) de la data semnării Contractului de finanţare, după verificarea îndeplinirii tuturor acţiunilor prevăzute în Planul de Afaceri, inclusiv după implementarea standardelor europene (dacă este cazul). Tranșa II reprezintă un procent de 25% din valoarea sprijinului nerambursabil acordat.

 

De asemenea, valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat prin sM 6.1 tineriilor fermieri este de 50.000 de euro (în cazul exploatațiilor de dimensiuni mai mici, 12.000 – 29.999 SO, sprijinul este mai mic, respectiv 40.000 de euro). Practic, în termen de doar 3 luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor AFIR a efectuat primele plăți în contul beneficiarilor sM 6.1, trecând prin etapele procedurale de evaluare, selecție și contractare.

 

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (AFIR) a efectuat primele plăți aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Cu acest prilej, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU, a înmânat Notificările de plată primilor beneficiari ai Programului, un grup de tineri fermieri din localitatea Colibași, din județul Giurgiu. La eveniment au mai fost prezenți secretarul de stat Simona MAN, directorul general al AFIR, Andras SZAKAL, primarul comunei Colibași, Constantin STOICA, precum și directori din cadrul AFIR de la nivel central, regional și local.

Publicat în Finantari

Aflat la Bruxelles, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat pentru Revista Fermierului că în urma discuțiilor avute cu comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Dr. Vytenis Andriukaitis, România pare să fi scăpat de pericolul de infringement care plana asupra sa pe zona de ecarisare, MDRAP fiind soluția propusă de ministrul nostru pentru preluarea și distrugerea cadavrelor de animale din gospodăriile populației și de pe drumurile publice.

 

Cele câteva milioane de euro necesare ecarisării cadavrelor de animale din gospodăriile populației și de pe drumurile publice vor fi redirecționate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (finanțare 100% pe transportul cadavrelor și 75 la sută pe procesarea lor), ca parte integrată din strategia propusă de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, comisarului european pentru sănătate și siguranță alimentară, Dr. Vytenis Andriukaitis în vederea evitării pericolului de infringement pe ecarisare.

 

„Pentru că România era cât pe ce să intre în infringement pe ecarisaj, am vorbit cu comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Dr. Vytenis Andriukaitis, și i-am spus că am găsit soluția - am discutat cu cei de la MDRAP (n.r. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), iar aceștia vor accepta să rezolve problema cu bani de la noi.

 

Pe ecarisaj sunt mai multe segmente importante, una dintre ele fiind și gospodăria populației, arie de interes unde MADR (n.r. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) are obligația să preia cadavrele și să le distrugă. Pe această zonă putem aloca un ajutor de stat de 100% pe transport și 75 la sută pe procesare și distrugere cadavre. În funcție de risc, se poate realiza procesarea în făinuri destinate hranei peștilor sau distrugere totală. Făinurile animale se mai pot duce și către centralele termine și chiar și către zona de îngrășăminte. Din păcate, această activitate nu este văzută ca una profitabilă în România; de aici toată problema. Apoi, fermele comerciale ecarisează obligatoriu la Protan, iar proprietarii plătesc ecarisajul. Ca exemplu de problemă pe această zonă, domnul Petcu (n.r. - Mihai Petcu, Agroindustriala Pantelimon) spunea că el plătește 1.300 – 1.400 de lei pe o vacă.. Mai este o componentă importantă, și anume cea a animalelor moarte pe spațiile publice, inclusiv pe șosele, autostrăzi; ce este la nivel de comună și pe spațiul public este apanajul Consiliului Local. Ei pot face lucrul acesta și de aceea a și acceptat MDRAP să preia acțiunea, iar MADR să finanțeze integral colectarea și susținerea cu 75% finanțare pentru distrugere. Este un ajutor de stat. Eu am în buget banii prevăzuți, nu este o problemă, câteva milioane de euro pe an”, a precizat Irimescu.

 

Conform spuselor acestuia, pericolul de infringement care plana asupra țării noastr în faptul că, la opt ani de la aderare, România încă nu are un sistem de ecarisare funcțional. Pentru evitarea problemelor de acest gen, un secretar de stat „focal point” urmează să fie desemnat de Irimescu în scurt timp, persoană de legătură cu oficialitățile europene.

 

„Ne mor animalele și noi le aruncăm. Cât am fost la Bruxelles i-am tot presat (n.r. - pe oficialii Comisiei Europene). A rămas să stabilim în cel mai scurt timp un secretar de stat care să răspundă, să fie focal point, să-l comunic comisarului și să demarăm proiectul. Eu așa sper, că am scăpat de pericolul de infringement. Eu tot l-am amânat cât am fost aici. Acum am venit cu o soluție concretă”, a conchis ministrul român al Agriculturii.

 

În urmă cu trei ani, țara noastră a primit un semnal de atenționare din partea Comisiei Europene pentru a pune bazele unui punct un sistem de ecarisare integrat și cât mai eficient, cerând să respecte legislația europeană și legile naționale privind colectarea și eliminarea acestor subproduse. Concluzia misiunii specializate din luna noiembrie 2012 a fost că sistemul de ecarisare nu a mai evoluat din 2010, atunci când au fost eliminate subvențiile de la stat pentru transportul și distrugerea cadavrelor de animale.

 

Specialiștii ANSVSA considerau la acea vreme că sistemul de ecarisare ar trebui gândit ca un parteneriat public-privat între instituțiile publice implicate, autorități locale și mediul privat, dar care să fie în coordonarea Autorității Veterinare deoarece este o activitate care aparține sistemului veterinar în cea mai mare parte.

 

România deține în jur de 1,152 milioane de gospodării, iar anual în sistemul de ecarisaj sunt distruse în total circa 25.000 de tone de cadavre de animale, din care aproape 230 de tone prin sistemul veterinar. La nivel național exista în sistemul de ecarisare circa 300 de unități implicate în lanțul de transport, prelucrare, distrugere, utilizare, depozitare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate din acestea.

Publicat în Știri interne

Subvenția continuă să reprezinte pentru cei certați cu legea un motiv întemeiat pentru a risca închisoarea, fapt relevat de către cifrele Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE) potrivit cărora dintr-un total de 1.163 de dosare penale întocmite de polițiști, în 163 dintre acestea s-a început urmărirea penală „im personam”.

 

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, comisarul-șef Daniel Biro, coordonatorul DICE din cadrul Poliției Române, descrie câteva din spețele prin care infractorii își arogă drepturi și fac uz de fals atunci când își doresc să obțină subvenții necuvenite, în detrimentul oamenilor de bună credință.

 

Cum tentația este mare, chiar și cei păgubiți, momiți cu bani de către cei certați cu legea, cad în plasa lor și își retrag plângerile. În acest caz, spune Biro, și aceștia din urmă devin complici și sunt cercetați de organele de Poliție.

 

DICE (și SICE teritoriale) nu se ocupă însă doar de zona de plăți directe. Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice verifică în mod constant cantitățile de cereale care tranzitează teritoriul țării, cât și pe cele care intră în Portul Constanța. Nu de puține ori, cantitatea declarată în documente nu este cea reală sau nu se poate stabili cu exactitate proveniența materiei-prime și modalitatea de plată a acesteia (vestitele genți cu bani, nefiscalizate, la capătul tarlalei).

 

Chiar și acum, la mai bine de jumătate de an de la diminuarea TVA la alimente, infractorii încă riscă închisoarea pe zona de evaziune la carne. Biro indică unul dintre modurile de operare ale așa-zișilor „colindători”, în realitate acele persoane care cumpără la prețuri derizorii, fără forme legale, animale de prin satele României și vând carnea obținută la preț de dumping către procesatori sau comercianți.

 

„În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei «colindători» care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești «furnizori» oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), opresc pulpele, mușchiul, pe care le oferă apoi angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste”, a precizat Daniel Biro.

 

Revista Fermierului: Domnule Biro, vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre sistemul export control la cereale pe care Poliția Română îl aplică în Portul Constanța.

 

Daniel Biro: Pe scurt, angajați din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice (DICE), alături de polițiști de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), de colegi de la Direcția de Poliție Transporturi (DPT), de la Direcția Poliției Rutiere și de la Direcția de Ordine Publică, susținuți de mai multe unități-suport ale Poliției Române, verifică minuțios orice transport de cereale (și alte mărfuri) care intră în Portul Constanța din punct de vedere al existenței documentelor de însoțire, respectiv factură, CMR, DVE, notă de cântar (în cazul cerealelor). După ce toate aceste documente sunt verificate la fața locului, ele sunt scanate și transmise în format electronic către lucrătorii de Poliție din punctul de origine al materiei-prime.

 

R.F.: Cum anume se desfășoară acest proces de control la punctul de plecare?

 

D.B.: Există scannere la fiecare punct de control de intrare în port, atât rutier și feroviar, cât și naval, menite să transmită documente în format electronic către punctul de origine al materiei-prime de proveniență agricolă pentru verificare. Să dăm un exemplu: o cantitate de cereale (consolidată de cele mai multe ori) a plecat din Călărași pentru un destinatar din afara Uniunii Europene (UE). Următorul pas pe care lucrătorii noștri îl întreprind atunci când bunurile ajung în Portul Constanța este cel al transmiterii documentelor scanate prin sistemul nostru de comunicații la Călărași. Acolo, polițiștii DICE se prezintă pe cât de repede posibil la agentul economic expeditor și verifică de unde a fost achiziționată marfa, dacă a fost înregistrată în contabilitate, cui și dacă a fost plătită, cum s-a făcut plata etc.

 

R.F.: Și asta la absolut orice transport? Aveți rezultate palpabile în urma derulării acestui proiect?

 

D.B.: Niciun transportator nu rămâne neverificat. Această acțiune nu este una temporară, de control, ci este una preventivă a Poliției Române, menită a combate evaziunea fiscală, infracționalitatea din acest sector.

 

Din datele pe care ni le-au pus la dispoziție nu numai transportatorii, dar și reprezentanții celor din industria alimentară și producătorii de cereale reiese că încasările fiscalizate au crescut la peste 120 la sută în ultimii doi ani de zile. Acest sistem de verificări din Portul Constanța e dublat pe plan intern de un alt plan de acțiune - „Vatra”, prin intermediul căruia se încearcă protejarea populației împotriva unor practici ilicite. Și acest plan este funcțional de trei ani de zile, chiar înaintea introducerii scăderii de TVA. Demn de menționat în acest context este că Poliția Română a avut o atitudine proactivă în combaterea acestui fenomen, în sensul că în urma analizelor făcute de către noi existau date destul de concludente că evaziunea fiscală nu este la un nivel mic în domeniul panificației și al cerealelor. Datele ne confirmă că de trei ani de zile încoace, evaziunea fiscală în domeniul panificației a scăzut treptat datorită acțiunilor Poliției, ale altor agenții de aplicare a legii, dar și grație modificărilor legislative (suspendarea activității în cazul neemiterii bonului fiscal).

 

Aceleași cifre relevă faptul că pe zi ce trece, numărul brutăriilor care funcționau ilegal sau în așa-zisa zonă gri, parțial fiscalizată a scăzut. Nu mai devreme de data de 16 decembrie 2015 a avut loc o întâlnire la Ministerul Agriculturii unde s-au discutat ultimele rezultate pe combaterea evaziunii fiscale (și nu numai). De exemplu, la acest grup de lucru interministerial vin și cei de la ANSVSA, și cei de la ANPC, și Ministerul Sănătății, și reprezentanți ai Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. Am amintit aici de ITM pentru că această acțiune nu vizează strict evaziunea fiscală. Vorbim de obligația angajatorilor din sectorul agroalimentar de a deține forme legale de angajare pentru cei care activează acolo.

 

R.F.: Și de a avea case de marcat!

 

D.B.: Poliția are dreptul să aplice inclusiv sancțiuni contravenționale în situația în care se constată că un agent comercial nu are casă de marcat sau o folosește necorespunzător ș.a.m.d. Se merge inclusiv pe Legea drepturilor de autor. Ai firmă? Ții contabilitatea în sistem informatic? Computerul tău funcționează cu softuri licențiate? Se merge și pe această latură, nu numai pe cea care ține strict de evaziune fiscală, ci și pe forță de muncă, pe contrafacere, contrabandă și piraterie de software, înglobează tot ce intră în competența Poliției.

 

R.F.: Care ar fi profilul general al evazionistului pe zona aceasta de transport de cereale? Care au fost cele mai frecvente probleme constatate?

 

D.B.: Cele mai frecvente probleme constatate sunt cele legate de transportul la negru sau la gri, inițial cu documente care atestau doar o parte din cantitatea de cereale existentă. Nu de puține ori au fost cazurile când CNADNR laolată cu Poliția Rutieră și ale autorități ale statului au oprit camioane încărcat cu cereale, acestea au fost cântărite pe acele cântare-basculă și s-au descoperit nereguli.

 

S-a constatat în acele situații că dacă în documentul de transport figura o cantitate anume de cereale, în realitate cântarul arăta altceva. Dacă marfa mergea către Port Constanța, rezultatul controlului era transmis acolo. Imediat după intrarea în port, camionul vizat era redirecționat către formațiune economică de Poliție portuară care îl însoțeau către cântar. Se constata diferența și se refăceau documentele. Se continuau verificările pe lanț înapoi – câte transporturi au fost expediate, de unde a fost achiziționată marfa, câtă cu bani cash etc. În general, această zonă gri e reprezentată de ceea ce se cumpără cu bani cash la capătul tarlalei.

 

R.F.: Ați vorbit la un moment dat de atitudinea proactivă a Poliției Române în ceea ce privește combaterea fenomenului de evaziune fiscală în sectorul agroalimentar. Despre ce este vorba?

 

D.B.: Proactivitatea noastră este reprezentată de inițierea unor acțiuni pe zona de evaziune fiscală, iar cele ale colegilor noștri din plan teritorial de specularea celei mai mici informații care poate proveni inclusiv dintr-o sursă deschisă. Spre exemplu, într-un ziar local s-a publicat un material care dezvăluie anumite nereguli. Polițiștii, prin serviciul de presă, culeg date, monitorizează, iar conducerea unităților de Poliției teritoriale acționează și în baza acestor rapoarte.

 

O sursă deschisă de informații poate fi și petiția (oricare ar fi motivația ei) prin intermediul căreia o persoană oarecare se plânge că, spre exemplu, n-a reușit să obțină un anumit document de la autoritățile locale, dar prin care inclusiv relevă că... „lui X-ulescu i s-a acordat subvenția la timp, cu toate că persoana respectivă nu avea dreptul”. Poliția verifică acest conținut al petiției și oferă un răspuns potrivit competențelor. Însă, pentru polițiști, este importantă și încărcătura informațională secundară a petiției, acea parte care se poate transforma oricând într-o lucrare specifică operative. Omul își spune păsul, supărarea și obligația noastră este să verificăm orice aspect din acea sesizare.

 

R.F.: Se mai câștigă din traficul de carne chiar și acum cu TVA de 9 la sută la alimente?

 

D.B.: Da, se mai întâmplă. În prezent, câștigul este acela că marfa este achiziționată de la un producător oarecare cu documente false sau de la acei „colindători” care merg prin comune și abatorizează ilegal animale achiziționate în condiții îndoielnice. Ei profită de oamenii care vor să scape de aceste animale sau de cei care chiar au nevoie de bani. Acești „furnizori” oferă prețuri derizorii proprietarilor de animale, le abatorizează (dintr-o vacă de 500 de kilograme, efectiv carne mai rămân circa 150 kg), oprește pulpele, mușchiul, pe care le oferă angrosistului. Acesta din urmă o achiziționează la un preț care distruge orice concurență. Această diferență de preț generată de un veritabil circuit ilegal face ca fenomenul de evaziune în sectorul cărnii să mai persiste.

 

Totuși, de la introducerea TVA redus la 9% la alimentele de bază fenomenul a cunoscut o scădere în piață. Înainte de vara lui 2015 aveam o concurență serioasă pe importurile de carne de porc pe partea cu Ungaria. Ei au avut de dinainte o Taxă pe Valoarea Adăugată mai mică, iar noi încă eram la acel 24%. Și ai noștri, dar și ungurii comercializau legal, cantități mici, dar constant, în special în zilele de week-end, fapt care genera profit din diferența de TVA.

 

R.F.: Iată – Revista Fermierului devine o sursă deschisă de informații pentru DICE. A apărut mai nou un fenomen interesant. Sunt samsari care cumpără suprafețe de teren agricol, cultivă te miri ce pe ele, obțin carnete de comercializare și atestate de producător. Ei își permit să facă asta în mai multe județe ale țării. Cumpără în special legume și fructe de la producători adevărați, iar la eventualele controale spun că sunt fermieri. Chiar dacă au suprafețe mici, ei transportă și comercializează cantități masive. Controlați și această nouă zonă cu potențial infracțional?

 

D.B.: Legislația care vizează atestatele de producător și carnetele de comercializare este relativ nouă. Însă, pentru a ne face o imagine mai clară asupra fenomenului, prima verificare pe care o face un polițist când are o suspiciune cu privire la acest gen de fapte este să solicite telefonic postului de Poliție dintr-o anumită comună dacă o anumită persoană are teren acolo. Cel de la postul de Poliție se deplasează la Primărie și verifică în Registrul Agricol dacă persoana în cauză are teren și cu ce e cultivat. Demersurile de verificare pornesc practic abia după acel punct.

 

În altă ordine de idei, veți vedea în această iarnă prin piețe pe la tarabe „tomate românești”, comercializate de „fermieri” cu manichiura făcută, fără vreo urmă că ar munci pământul sau cum arată o sapă. Ei vând aceste produse în perioade în care pe piață există lipsă de trufandale. În momentul în care aceste personaje vând constant cantități importante, polițiștii merg pe lanț înapoi pentru verificări. Se începe de la atestatul de producător și de la filele din carnetul de comercializare se investighează și se descoperă că pe terenul pe care acesta îl are în posesie nu este cultivat nimic. De acolo, cercetările iau o turnură către zona de evaziune fiscală.

 

R.F.: Care sunt rezultatele DICE la sfârșit de an în ceea ce privește acțiunea „Fermierul”?

 

D.B.: În cadrul planului de acțiune „Fermierul”, declanșat pe data de 25 mai 2015, organele de Poliție din cadrul DICE au organizat și desfășurat până în prezent 9.225 de acțiuni, ocazie cu care au fost executate 32.118 controale în piețe și târguri, fiind verificate 86.362 de mijloace de transport.

 

Cu această ocazie au fost constatate 1.758 de infracțiuni, din care 575 la Legea nr. 241/2005, fiind aplicate un număr de 56.245 de sancțiuni contravenționale în valoare de 32,9 milioane lei, totodată confiscându-se bunuri și produse în valoare de 4,1 milioane lei.

 

Fals și uz de fals pentru a dobândi plata pe suprafață

 

Revista Fermierului: Știm că DICE are competențe inclusiv pe verificarea veridicității documentelor necesare obținerii subvenției în agricultură. Care sunt cele mai frecvent întâlnite infracțiuni pe zona plăților directe?

 

Daniel Biro: Există anumite persoane care depun la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) documente doveditoare necesare obținerii subvenției, din care rezultă că au luat în arendă anumite suprafețe de teren, respectiv că proprietarii terenurilor în cauză i-ar fi împuternicit pe ei (și aici nu sunt necesare documente autentificate la notariat) să încaseze plățile directe. Însă, în momentul în care sunt efectuate cercetări amănunțite, lucrătorii de Poliție află de la proprietar că acesta neagă de existența unor astfel de contracte.

 

Totodată, nu puține au fost cazurile când proprietarii de drept ai terenurilor s-au deplasat în vederea depunerii documentelor prin care solicitau plata pe suprafață, iar funcționarii APIA susțineau că deja venise altcineva pentru acești bani. Bineînțeles, cei păgubiți fac plângere, iar noi intervenim.

 

Am descoperit inclusiv că păgubiții, după ce au aflat că altcineva le-a luat banii, s-au dus cu scandal peste cei în cauză. Pentru a evita contactul cu autoritățile, cei din urmă le-au propus păgubiților că le înapoiază banii, doar să renunțe la plângere. În acest caz, îi atenționăm pe petenți că intră la complicitate. Ei știau că infractorul încasase banii ilegal, prin fals, prin înșelăciune, a uzat și ei de acel fals și, atunci, după prevederile Codului Penal și de Procedură Penală și ei sunt vinovați.

 

R.F.: Vă rugăm domnule Biro să ne dați mai multe detalii despre acțiunea „Subvenția în agricultură”. Câte dosare penale ați înaintat către Parchet sau DNA?

 

D.B.: În cadrul planului „Subvenția în agricultură”, declanșat pe data de 6 ianuarie 2015, au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.163 de dosare penale, dintre care în 163 de dosare s-a început urmărirea penală „im personam”.

 

Cu această ocazie au fost constatate 1.761 de infracțiuni

 

R.F.: Din tot ceea ce înseamnă activitatea Poliției de Investigare a Criminalității Economice pe zona aceasta a agriculturii și industriei alimentare, care este cea mai prolifică zonă unde s-a dezvoltat infracționalitatea?

 

D.B.: Activitatea de constatare este în scădere, dar totuși se menține la un nivel observabil.

 

Datele noastre statistice relevă că în cadrul planului de acțiune „Vatra”, declanșat la data de 6 ianuarie 2015, au fost efectuate 29.611 controale la unitățile de morărit, panificație, patiserie, depozite de cereale, dar și la alte unități comerciale care desfășoară activități în domeniul de referință, totodată fiind verificate și mijloacele de transport.

 

Cu această ocazie au fost constatate 2.037 infracțiuni, din care 1.291 la Legea nr. 241/2005 (pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale), 94 la Legea nr. 8/1996 (privind dreptul de autor și drepturile conexe) și 652 de alte infracțiuni conexe, valoarea prejudiciului cauzat fiind estimată la suma de 277,5 milioane lei, iar a celui recuperat de 33,6 milioane lei. În aceste spețe au fost cercetate 2.031 persoane, dintre care pentru 63 au fost luate măsuri preventive.

 

În această perioadă au fost înregistrate de către organele de Poliție din cadrul DICE 1.812 dosare penale la Legea 241/2005, totodată fiind înregistrate 482 dosare penale în care se efectuează cercetări pentru alte 746 infracțiuni conexe.

 

Au fost aplicate sancțiuni contravenționale, dintre care 11.012 la Legea nr. 12/1990 republicată (privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite), 94 sancțiuni contravenționale la OUG 12/2006 (pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale) modificată de OUG 93/2009, dar și 21.358 sancțiuni contravenționale la alte acte normative, valoarea totală a acestora fiind de aproape 26,4 milioane lei.

 

Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale este de aproximativ 48,1 milioane lei, fiind luate măsuri de confiscare sau indisponibilizare a 83 de mijloace de transport în valoare de 808.540 lei. Totodată, valoarea bunurilor ridicate în vederea confiscării este de 2,9 milioane lei.

 

Nu în ultimul rând, pentru 22 de unități de morărit și panificație, activitatea a fost suspendată/oprită, având în vedere neregulile constatate cu ocazia controalelor efectuate. (Ionel Văduva).

Publicat în Interviu

newsletter rf

Revista