fermieri - REVISTA FERMIERULUI

Luni, 18 februarie 2019, a fost o zi plină pentru ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, oficial guvernamental care în cadrul a două conferințe succesive a vorbit atât despre întârzierea plății subvențiilor către fermierii la care s-au constatat erori în procesul de teledetecție, cât și despre când anume va fi plătit ANT-ul, respectiv dacă cei interesați de depunerea de proiecte pe subMăsurile 4.1 și 6.1 mai au vreo șansă să obțină bani FEADR.

Prima declarație importantă pentru agricultori a fost cea din cadrul celei de-a XXII-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Cu această ocazie, am putut afla că din cauza erorilor apărute în procesul de teledetecție, fermierii care au probleme nu primesc, deocamdată, subvenția.

„Suntem în proces de definitivare a subvenţiilor şi suntem 90% la zi. Mi-au pus câţiva primari întrebarea, pe bună dreptate: când pentru teledetecţie? În câteva zile se termină teledetecţia. Nu se vor primi bani, deocamdată, pentru cei care au probleme, dat fiind faptul că sunt unele erori. Nu se primesc acum pentru sprijin cuplat la legumicultură, dat fiind faptul că trebuie să se depună până la 31 martie documentele respective şi când se va operaţionaliza desfăşurarea bugetului respectiv, vor primi şi pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (n.r. - ANT). În rest, sumele sunt în grafic, iar pe 1 martie începem să depunem cererile la APIA”, a explicat șeful MADR.

După câteva ore, cu ocazia unei alte conferințe de presă, de această dată la sediul ministerului de resort, Daea a mai vorbit despre ANT, mai exact despre cuantumuri care vor fi disponibile odată cu votarea bugetului de stat pe anul în curs.

„Cuantumurile pentru ANT-uri vor fi anunțate imediat cum apare bugetul. Ajutorul Național Tranzitoriu este un ajutor care stă pe bugetul țării. Nu se ia niciun leu de la Uniunea Europeană. Sunt bani bugetari. Așteptăm bugetul. Cu cât este mai repede, imediat îi dăm drumul. De aceea, suntem nerăbdători și foarte interesați să iasă bugetul cât mai repede, în așa fel încât să putem avea ce trebuie”, a adăugat ministrul Daea.

El a adăugat că în 2019 nu va fi distribuit niciun ajutor de minimis pentru crescătorii de bovine pentru lapte, ci doar sprijinul cuplat și ANT-ul, în timp ce pentru crescătorii de bubaline vor fi disponibilizate fonduri în acest sens.

Tot Daea a explicat și situația disponibilului de fonduri FEADR pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”. Din păcate, a adăugat el, deocamdată, fondurile pentru cele două subMăsuri s-au epuizat.

„Nu mai sunt bani. Aceste subMăsuri (n.r. - 4.1 și 6.1) s-au acoperit de proiecte. Însă în execuție pot apărea anumite situații în care suma respectivă să nu fie atinsă. Din economii (dacă le putem numi așa), dacă s-ar aduce o sumă din asta, se poate valorifica în acest sens. Nu mai sunt bani. Ce bine este că făceam astăzi un calcul – suntem în situația de a da drumul tuturor măsurilor. Suntem la un procent de 43 la sută fonduri accesate. Anul acesta, depășim cu mult 50 la sută și ne bucură faptul acesta”, a mai precizat oficialul guvernamental.

În data de 7 ianuarie a.c., MADR, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, deschidea în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

În cazul sM 4.1 erau disponibili bani pentru investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, respectiv schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă.

În cazul sM 6.1 nu era făcută nicio referire, în documentul de presă remis redacției la acea vreme.

Publicat în Finantari

Foto credit: Florin Barbu

Vești bune vin astăzi de la comisiile parlamentare reunite pentru buget-finanțe, în condițiile în care membrii acestora au votat pentru majorarea nivelului subvenţiilor acordate producătorilor agricoli cu aproape 5% faţă de 2018, până la un total de 1,951 miliarde de lei.

În plus, cuantumul alocat din credite bugetare proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 reprezintă 17,85 miliarde de lei (+11,32%).

Bugetul alocat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a primit marţi, 12 februarie 2019, raport favorabil din partea parlamentarilor celor două comisii reunite, cu 18 voturi pentru şi 11 voturi împotrivă.

„În grila de buget a Ministerului Agriculturii, toate prevederile de acolo sunt în baza programelor pe care le-am instituit, le-am aprobat și pe care le derulăm în agricultură. Este un buget al sprijinului producătorilor agricoli și al investițiilor. 51.9% din valoarea bugetară (n.r. - al Ministerului Agriculturii) este repartizată pentru sprijinul producătorilor agricoli. Ca obiectiv fundamental pentru agricultură a țării este să dăm subvențiile la timp și să accesăm fonduri europene”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în comisiile reunite.

Proiectul a rămas nemodificat față de forma propusă de Executivul de la București, inclusiv cele două amendamente acceptate în Comisiile reunite de Agricultură din Parlament. Vorbim de două amendamente ale PSD pentru suplimentarea unor departamente ale Ministerului Agriculturii prin diminuarea bugetului pentru alte domenii din cadrul ministerului.

„Se propune suplimentarea cu suma de 14.571.000 lei a creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute în Anexa 3/22/02 la bugetul Ministerului Agriculturii, Capitolul 83.01 -Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare, Active financiare, Active fixe, Construcții, mașini, echipamente, mijloace de transport”, prevede unul dintre amendamentele propuse de PSD și adoptat de membrii comisiilor. Pentru suplimentarea acestuia se propune diminuarea sumei de 14.571.000 lei din transferuri către instituții publice.

Petre Daea, ministrul Agriculturii, a precizat că bugetul pentru anul în curs are prevăzut pentru investiţii un procent de 38,91% din suma totală alocată, respectiv 51,9 la sută pentru susținerea producătorilor agricoli.

Instituția citată are la dispoziție pentru acest an un buget de 22,86 miliarde de lei. Vorbim practic de o majorare de circa 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime.

Cu privire la perioada următoare (2020 şi 2021), bugetul ministerului de resort este estimat la 18,69 miliarde lei, respectiv 18,49 miliarde lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei.

La rândul lor, creditele de angajament în 2019 reprezintă 23,92 miliarde de lei, în scădere cu 7,55% faţă de anul anterior.

Cheltuielile curente bugetare sunt estimate la 22,83 miliarde de lei în 2019, cu 14,33% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 667 milioane de lei, cu 8,84% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Publicat în Știri interne

În cazul în care sunteți producători agricoli beneficiari de măsuri de sprijin pentru agromediu sau aveți exploatații înscrise în agricultura ecologică, atunci ar fi bine pentru dumneavoastră să vă prezentați la Direcția pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin pentru a vă putea perfecţiona abilităţile, cu ajutorul cursurilor de agricultură ecologică şi biodiversitate.

Vorbim practic de o serie de cursuri profesionale în meseriile de pomicultor, apicultor, lucrător în creşterea animalelor şi lucrător în culturi vegetale.

„Aceste cursuri au durata de trei luni şi se vor finaliza cu un examen de absolvire, în urma căruia cursanţii vor primi o diplomă emisă de Ministerul Muncii, care este recunoscută în toate ţările membre ale Uniunii Europene. De asemenea, pentru fermierii care deţin exploataţii înscrise în agricultura ecologică sau care beneficiază de măsuri de sprijin pentru agromediu, prin intermediul APIA pot urma o sesiune de instruire, cu durata de cinci zile, unde vor fi îndrumaţi în tainele agriculturii ecologice ori cele ale menţinerii unui mediu agricol în bună stare pentru conservarea şi protejarea biodiversităţii din cadrul exploataţiilor agricole”, a precizat vineri, 8 februarie 2019, pentru Agerpres, Liviu Munteanu, reprezentant al DAJ Caraş-Severin.

După parcurgerea modulelor de curs, cei interesați vor intra în posesia unui atestat de participare. Acesta le oferă absolvenților dreptul de a accesa măsurile de sprijin financiar aferente celor două tipuri de agricultură.

La sediul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Caraş-Severin sunt aşteptaţi atât viitorii beneficiari de proiecte europene şi alte fonduri nerambursabile, cât şi toţi cei interesaţi să-şi perfecţioneze abilităţile de agricultori. Pe lângă faptul că vor fi îndrumaţi de specialişti în domeniu, participanţii la aceste cursuri pot afla şi diferite idei de afaceri în agricultură.

Publicat în Știri interne

În viziunea comercianților de inputuri cu filială în județul Maramureș, prezenți în fața fermierilor la o întrunire care a avut loc joi, 7 februarie 2019, o producţie bună de legume sau o cultură de plante tehnice, având un randament sporit, se poate obţine doar utilizând material semincer certificat, potrivit standardelor europene în domeniul agriculturii.

Cu ocazia evenimentului, directorul AgroCentrum județean, Mirela Vereş, a avut doar cuvinte de laudă cu privire la cele câteva sute de mici şi mari fermieri maramureșeni care utilizează deja seminţe certificate, fapt care duce la profitabilizare și la investiții anuale în noi suprafețe legumicole cultivate, ce denotă interesul acestora pentru recolte sporite.

„Secretul unor recolte reuşite, dar şi al unor culturi de durată şi de calitate, înseamnă utilizarea unor seminţe certificate, tratate, seminţe produse în marile centre din Europa, dar şi din România. Orice experiment propriu mergând pe ideea că vom utiliza seminţe din vechile culturi nu ar putea aduce un randament anual corespunzător. Cred, din experienţa celor peste 20 de ani, că folosirea seminţelor certificate asigură o recoltă bună, o cultură bună şi rezultate mulţumitoare pentru toate categoriile de fermieri. În judeţul Maramureş, avem câteva sute de mici şi mari fermieri care utilizează deja seminţe certificate, iar creşterea anuală a suprafeţelor legumicole cultivate arată interesul acestora pentru recolte sporite”, a spus Mirela Vereş.

La rândul său, Vasile Tămian, unul dintre producătorii prezenţi la discuții, a adăugat că, pe lângă calitatea materialului semincer, solul destinat culturilor legumicole trebuie să fie anual întreţinut şi amendat cu gunoi de grajd sau îngrăşăminte foliare.

„Seminţele bune să ştiţi ca au nevoie şi de un sol bun, adică unul chiar foarte bun. Dacă suprafaţa pe care urmează să cultivăm e pregătită corespunzător, atunci sigur o să avem recoltele de legume aşteptate. Pe lângă îngrăşăminte foliare, solul are nevoie de gunoi de grajd, altfel nu e prea sigur că recoltele o sa fie cele pe care gândim noi că ar putea fi. Pregătirea terenului pentru următoarea recoltă ar trebui să înceapă din toamnă după ce întreaga suprafaţa de teren a fost curăţată şi se poate face şi o arătură pentru aerisirea solului, urmată în primăvară de o altă arătură, premergătoare noii culturi”, a menționat Vasile Tămian, citat de presa centrală.

Legumicultorii şi cultivatorii de plante tehnice şi cerealiere din judeţul Maramureş activează în forme asociative şi deţin peste 10.000 ha de terenuri destinate diverselor culturi.

Anual, noua campanie este susținută financiar din profitul obţinut în anul agricol anterior, iar producţia este desfăcută pe piaţa locală şi regională.

Publicat în Horticultura

Într-o emisiune televizată, transmisă de postul național, miercuri, 30 ianuarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a afirmat că din totalul fermierilor eligibili la plata subvenției au rămas doar 130.000, suma aproximativă din plățile directe care au intrat în conturile producătorilor agricoli apropiindu-se de 1,8 miliarde euro.

Într-o singură zi, a adăugat Daea, s-au calculat subvenții de peste șapte milioane de euro.

Totodată, el a reiterat ideea că fermierii trebuie să-și primească la timp banii, astfel încât să contracareze efectele agrometeo nedorite manifestate asupra culturii de grâu.

„Eu din trei în trei ore ştiu ce se întâmplă în România. Azi s-au calculat (n.r. - subvenţiile) pentru 1.120 de fermieri; s-a dat o sumă de 7,3 milioane euro. S-a ajuns la a se da la 732.414 fermieri suma de 744,91 milioane euro. Practic, mai avem pentru circa 130.000 fermieri ca să dăm toate plăţile, vorbesc de plata regulară, de restul de plată. Până la această dată, cu suma pe care am dat-o ca fiind avans, ne apropiem de 1,750 miliarde euro pe care i-am dat fermierilor români, pe care-i merită şi pe care trebuie să-i dăm la timp, pentru că uitaţi-vă ce e afară! (...) Grâul încă nu a răsărit pe toate suprafeţele din România. Suntem foarte atenţi la factorii climatici, să vedem cum evoluează, cum se manifestă, pentru a şti ce să facem. Iar fermierului poţi să-i porţi grija doar să-i dai banii, să nu blochezi, să dai aceşti bani pentru că-i merită, sunt drepturile lor”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Cu privire la subiectul producătorilor agricoli aflați în procesul de control, Petre Daea a mai spus că sunt unii fermieri în anumite situaţii care trebuie clarificate. În opinia sa, este mai bine să se întârzie o zi - două, decât ca fermierii în cauză să fie scoşi de la plată sau să fie puşi să dea bani înapoi.

„Este o procedură anume ce trebuie respectată de la Comisie. Pentru că, dacă nu respecţi, îţi ia banii înapoi, or, noi nu avem asemenea cazuri până la această dată. Trebuie să fim riguroşi, să dăm banii cum trebuie, după regulile pe care le-a impus Uniunea Europeană, pentru că de acolo luăm banii. Pentru că suntem verificaţi, ne verifică experţi de la Uniunea Europeană, sunt sisteme de control foarte exacte şi trebuie să le aplicăm fără niciun fel de probleme. Sunt cazuri de fermieri ce sunt în anumite situaţii de clarificare pentru luarea acestor subvenţii. Le-am spus-o foarte clar şi acesta este modul de lucru la instituţiile din cadrul Ministerului Agriculturii, respectiv l-am stabilit la cele două agenţii care se ocupă de acest domeniu, că mai bine întârziem o zi - două să clarificăm lucrurile decât să-l scoţi pe fermier din calcul sau să-i dai banii şi apoi să fii obligat să-i iei banii, pe care ei i-au introdus în activitate. Suntem foarte atenţi, foarte riguroşi din acest punct de vedere şi se munceşte foarte mult pentru realizarea acestui obiectiv”, a explicat şeful MADR.

Fondurile europene, motiv de creștere a productivității

Dacă suprafața totală cultivată cu cereale în 2018 nu fluctuează foarte mult față de cea din 2008, nivelul producțiilor din România este aproape dublu, a afirmat, în aceeași zi, Mihaela Hunca, expert sectorul agricol al UniCredit Bank, cu ocazia congresului anual APPR „Fermieri pentru fermieri”, în urma agregării statisticilor DG AGRI. 

„Principalele motive care susțin această creștere sunt absorbția de fonduri europene destinate agriculturii, creșterea gradului de tehnologizare, dar și îmbunătățirea tehnologiilor de cultură, respectiv majorarea numărului de ferme mari, cu suprafețe de teren agricol comasate”, a afirmat angajata UniCredit.

Datele Eurostat confirmă că, în 2018, România a avut o producție totală de cereale de 31,89 milioane de tone. Reprezintă circa 11 la sută din totalul obținut la nivelul Uniunii Europene. Asta ne plasează pe locul al III-lea, după Franța și Germania.

Publicat în Finantari

În condițiile lipsei luminii solare, dar și pe fondul umidității crescute, legumicultorii gălățeni încălzesc cu foc solariile din cauza umidității, iar nopțile curăță pereții de apa care se formează.

Fermierii mărturisesc că erau pregătiți pentru perioade de ger, însă oscilațiile de temperatură și precipitațiile mixte din ultimele săptămâni le-au dat planurile peste cap.

Sub puterea anonimatului, un cultivator de tomate recunoaște că încălzește cu foc spațiul acoperit unde are cultura de roşii pe 2019, în jur de 9.000 de fire, zi şi noapte, la o temperatură de peste 15 grade.

„Vremea nu ne ajută în perioada asta, așa că suntem nevoiți să facem focul zi și noapte în sere. O problemă o reprezintă și umiditatea. Adunăm apa în exces care s-a adunat pe folie, lucru care este în defavoarea plantelor. E umiditate prea multă, şi și întuneric şi nu e bine pentru ele, au nevoie de lumină. Castraveții sunt cei mai sensibili. Temperatura trebuie să fie peste 20 de grade, 20 şi ceva, pentru că altfel plăntuţa se suge la umiditate şi la temperatură scăzută imediat o pierdem”, a declarat un agricultor pentru o agenție de știri centrală.

Fermierii gălățeni cheltuiesc sume importante cu încălzirea solariilor. Concret, un legumicultor a adăugat că, în această iarnă, a investit 10.000 de lei doar în rumegușul folosit în sobe. Un sac de rumeguș costă 12 lei, iar pentru a asigura căldură, într-o singură zi, este nevoie de cel puţin 10 saci.

„Uite aşa mă chinui, mai umplu şi noaptea. Pun lemne non-stop, non-stop. Aici am ardei Kapia, acolo am roşia românească, dincolo am tomată olandeză. Nu pot risca să nu le asigur căldură. Plantele sunt foarte firave în perioada asta din cauză că nu există rază solară. Noi trebuie să dăm foc, foc, foc, nu avem încotro, zi şi noapte”, a spus un alt legumicultor.

În prezent, fermierii din Matca pregătesc răsadurile de roșii și de ardei care vor fi plantate în februarie. Totodată, în sere sunt castraveți în germinaţie care trebuie să rasară în câteva zile. Pentru a nu fi afectate, plantele au nevoie de condiții optime de temperatură, umiditate și lumină.

În zona Matca este cel mai mare bazin legumicol din ţară. Regiunea aflată în mijlocul județului Galați are peste 4.000 de producători agricoli, aproximativ 1.000 de hectare de sere şi peste 2.000 de hectare cu culturi în câmp.

Publicat în Știri interne

Modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) pot susține garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, cât şi la majorarea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene, a afirmat miercuri, 23 ianuarie 2019, ministrul de resort, Petre Daea, în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European.

Potrivit Agerpres, gestionarea negocierii pachetului legislativ al reformei PAC în contextul noului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 reprezintă principala prioritate a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (ConsUE) în domeniul agriculturii.

„Ne propunem să continuăm discuţiile privind procesele de modernizare şi de simplificare a PAC, ţinând cont că, pe întreg exerciţiul de reformă, trebuie să garantăm respectarea deplină a prevederilor Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Având în vedere rolul major al Politicii Agricole Comune în creşterea coeziunii şi competitivităţii Pieţei Unice a UE, modernizarea şi simplificarea pot contribui la creşterea eficienţei acestei politici, la garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, dar şi la creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene. Trebuie desigur să ţinem cont de caracterul particular al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii, dar şi de discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni şi state membre ale UE”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Totodată, el a spus că preşedinţia României are ca prioritate avansarea discuţiilor şi facilitarea unui consens cu privire la elementele-cheie ale arhitecturii viitoarei PAC, în vederea obţinerii unei abordări generale parţiale cu privire la propunerile legislative din pachetul privind reforma PAC.

„Preşedinţia României are în vedere organizarea unor dezbateri menite să continue eforturile pentru identificarea de noi soluţii de încurajare a producţiei de plante proteice, în contextul obiectivului care vizează necesitatea asigurării independenţei UE pentru proteinele vegetale. Avem totodată în vedere continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, de simplificare şi de acordare a unei mai mari subsidiarităţi statelor membre în vederea stabilirii unor strategii de dezvoltare cât mai bine adaptate la condiţiile lor specifice”, a mai menţionat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, Daea a afirmat că orice strategie pentru viitorul sectorului agroalimentar european trebuie să aibă ca obiectiv central „reînnoirea generaţională”.

„În acest scop, resursele financiare ale UE trebuie cât mai bine utilizate, astfel încât să încurajeze realmente schimbul de generaţii pentru a evita continuarea procesului de abandonare a zonelor rurale de către tineri şi de îmbătrânire a agricultorilor, cu risc pentru perpetuarea acestei activităţi esenţiale pentru omenire”, a adăugat ministrul în cadrul Comisiei AGRI.

În plus, el a spus că trebuie avută în vedere şi sprijinirea micilor fermieri, care „menţin zonele rurale vii”, mai ales cele montane, deţinute în mare parte de tineri fermieri, pentru că ei pot contribui mai bine la procesul de convergenţă a mediului rural european, „pentru a-l revitaliza şi a-l face mai prosper”.

De asemenea, bioeconomia, cercetarea şi inovarea în agricultură se vor regăsi printre subiectele de dezbatere de la nivelul Consiliului Uniunii Europene în primul semestru 2019.

„Fără cercetare şi inovare nu se vor putea atinge obiectivele de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice. Obiectivele privind dezvoltarea durabilă a agriculturii europene, consolidarea capacităţii sale de reacţie şi adaptarea la noile provocări, tot mai complexe, impun un acces corespunzător, echilibrat, la fondurile de cercetare, al tuturor statelor membre, indiferent de poziţionarea lor geografică. Bioeconomiei îi revine un rol esenţial într-o abordare politică integrată menită a creşte sinergiile dintre diferitele politici şi sectoare, cu integrarea rezultatelor cercetării şi schimbului de bune practici şi idei pentru reducerea deşeurilor şi pierderilor de produse agroalimentare pe întreg lanţul, precum şi conservarea resurselor naturale cu revalorizarea acestora”, a susţinut Petre Daea.

În cadrul COMAGRI, Daea a mai declarat că toate acestea trebuie introduse, explicitate şi armonizate prin prevederi clare şi riguroase din punct de vedere juridic în corpul regulamentelor puse în dezbatere pentru modificarea celor actuale - Regulamentele nr. 1305/2013 (dezvoltarea rurală), 1306/2013 (finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC), 1307/2013 (plăţi directe) şi 1308/2013 (organizarea comună a pieţei).

„După cum ştiţi, acest regulament 1307/2013 (n.r. - referitor la plăţile directe) are un rol important în finanţarea măsurilor din pilonul I şi pilonul II pentru cei doi ani menţionaţi, permiţând statelor membre, printre altele: să transfere fonduri între ambii piloni şi în 2020, să aplice condiţii mai generoase de eliminare treptată a plăţilor efectuate către agricultorii din zonele cu constrângeri naturale (ANC), să utilizeze fondurile de asistenţă tehnică şi la finanţarea elaborării Planurilor Strategice. Şi pentru acest act legislativ important, preşedinţia română a reuşit în cadrul Comitetului special pentru agricultură să obţină susţinerea unanimă a statelor membre şi a transmis scrisoarea de acord către dl preşedinte Sikerski. Sperăm ca finalizarea procedurilor necesare publicării să se finalizeze cât mai curând”, a conchis ministrul român al Agriculturii.

Publicat în Ultimele noutati

Conform statisticilor Eurostat valabile pentru anul 2017, țara noastră deține „recordul” procentajului de tineri care muncesc, dar care sunt expuși riscurilor de sărăcie din Uniunea Europeană (UE) – 28,2%, urmată de Luxemburg (20%), Danemarca (19,1%) Spania (19%) și Estonia (18,4%).

De cealaltă parte, statele cu cele mai reduse rate sunt Cehia (1,5%), Slovacia (3,8%) și Finlanda (4,2%). Media blocului comunitar pentru tinerii în vârstă de 18 – 24 de ani care lucrează, dar sunt expuși sărăciei este 11%, iar în zona euro, 11,9%.

Proporția tinerilor expuși riscului de sărăcie, deși lucrează, este mai redusă decât a tuturor lucrătorilor din UE aflați în această situație, de 9,4%.

În anul 2016, în blocul comunitar, 10,3 milioane de persoane activau ca manageri de fermă. Circa o treime dintre aceștia aveau o vârstă de peste 65 de ani și doar 11% erau fermieri cu vârsta de sub 40 de ani.

Tinerii fermieri sunt puțini în special în Cipru (3,3% din managerii de fermă), Portugalia (4,2%), Marea Britanie (5,3%), Danemarca, Malta și România, toate, sub 10%.

Statele membre UE unde fermierii tineri au o pondere mai mare sunt Austria (22,2%), Polonia (20,3%) și Slovacia (19%).

Publicat în International

În calitate de administrator în cadrul unor firme care activează în sectorul horticol, dar și de persoană implicată activ în buna funcționare a Agromad Crops, Ion Olteanu, doctor în horticultură, absolvent al facultății de profil din cadrul USAMV București, vorbește cu pasiune de cultura grâului.

Chiar dacă nu figurează în scripte drept administrator al Agromad Crops SRL, partea agricolă a afacerilor sale, ci Ștefan Olteanu, cel mai probabil un membru al familiei, Ion Olteanu este creierul din spatele afacerii și vorbește despre grâul românesc cultivat în fermă ca un adevărat patriot. El recunoaște că genetica străină avansează fantastic de mul, dar și că nu renunță la Glosa, varietate de grâu autohton care încă generează producții bune, cu grad înalt al indicilor de panificație.

De șase ani de când face agricultură de performanță, Ion Olteanu nu s-a abătut prea mult de la structura de cultură asupra căreia a convenit de la bun început, ani ca 2018 fiind însă un impediment în calea profitabilizării și mai mari a exploatațiilor care compun Agromad Crops. Vorbim de cinci ferme situate în 62 de localități din Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dâmbovița și care totalizează aproximativ 14.000 de hectare.

Anul trecut a fost unul de-a dreptul spectaculos în ceea ce privește prețul grâului. Acesta a urcat foarte puternic în timpul verii, în perioada recoltării și imediat după (în luna iulie, prețul a crescut cu mai bine de 100 lei/tonă). S-a ajuns astfel în acest sezon să avem unul dintre cele mai mari prețuri la grâu din ultimii ani, prețul grâului de panificație la bursa MATIF Paris fiind de 954 lei/tonă (în 15 ian 2019), iar prețul CPT Constanța oferit de către unii traderi în săptămâna publicării interviului fiind de 922 lei/tonă.

Ion Olteanu este acționar principal al unor societăți din domeniul horticol care, pe lângă businessurile din agricultură și din zootehnie (el gestionează inclusiv o fermă de îngrășare a porcilor de circa 20.000 de capete în sistem intensiv), generează anual cifre de afaceri de zeci de milioane de lei (Garden Center Grup SRL – 35,5 milioane lei în 2017, Eco Horticultura SRL – 3,4 milioane lei în 2017 ș.a.). Nu mai vorbim de Agromad Crops, companie care a înregistrat în 2017 un rulaj de 63,2 milioane de lei!

Despre ce a însemnat finele campaniei 2017-2018 pentru fermierul Ion Olteanu, dar și despre cum arată începutul actualului an agricol, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Cum credeți că vor ieși din iarnă fermierii din zona de sud a țării?

Ion Olteanu: Cei mai mulți dintre noi vom ieși șifonați din iarnă. Și asta, din cauza lipsei de apă. Au fost mai mult de 60 de zile fără căderi de precipitații. Situația în sine a generat o problemă majoră la cultura grâului cu care cred că nu m-am mai întâlnit până acum. Cu cine am mai vorbit și eu, cu colegi din Giurgiu, din Teleorman, din Gorj, din Dolj, din Tulcea, Constanța, în general din partea de sud a țării, toată lumea s-a confruntat cu aceeași problemă.

R.F.: Pe ce anume mizează agricultorul Ion Olteanu atunci când decide structura de cultură a unui an agricol?

I.O.: De șase ani de când practic agricultura, mizez pe culturile de toamnă în proporție de 80 la sută, mai exact, pe cereale și pe rapiță. Și, culmea, tocmai acestea două au de suferit în perioada actuală. Anul agricol precedent, am avut însămânțate cu rapiță un total de 6.000 ha; o decizie care s-a dovedit a fi neinspirată. 2018 a fost cel mai dezastruos an la rapiță, la nivel național și european. Și chiar dacă producțiile de rapiță la nivelul UE au fost mici, la fel au fost și prețurile.

R.F.: În toamna anului trecut, câte mii de hectare ați însămânțat cu grâu?

I.O.: Am semănat 5.000 de hectare, iar din acest total, răsărite putem contabiliza vreo 2.000 ha. La fel și la rapiță, doar vreo 2.700 de hectare sunt răsărite. Și vehiculez aceste cifre la grâu în condițiile în care am avut parte de șanse, pentru că sunt foarte mulți fermieri care nu au un bob de grâu sau de rapiță răsărite.

Zilele trecute, discutam cu colegii de la Agrinatura și am aflat că aceștia nu aveau nici măcar un hectar de rapiță răsărit. Și situația este aproape universal valabilă. Nici în Teleorman nu am auzit pe nimeni că ar avea un bob de rapiță răsărit. În Giurgiu, în partea de sud, la Dunăre, a plouat, ce-i drept, dar în rest, în nordul județului, sunt probleme.

R.F.: Din punctul de vedere al geneticii utilizate, la cultura grâului pentru ce anume ați optat?

I.O.: La grâu, mizez pe soiuri străine – EXOTIC, SOFRU, soiuri care mi-au dat până acum producții bune. Pentru a fi patriot, am ales să cultiv și grâu autohton – GLOSA; am mărit cantitatea de sămânță. Indicii de panificație la GLOSA sunt mai buni. Dacă reușești să faci un grâu foarte bun și reușești să-l și păstrezi, poți să iei un preț bun de la morari, de la cei din industria de panificație.

R.F.: Anul trecut, care a fost prețul mediu cu care ați comercializat producția de grâu obținută?

I.O.: În vara anului 2018, prețurile la vânzarea grâului au fost proaste. Vorbim în acest context de 0,6 – 0,65 lei pe kilogramul de grâu. Situația s-a reglat cumva spre iarnă, numai că majoritatea fermierilor vânduseră deja materia primă la un preț derizoriu, pentru a-și putea stinge creditele-furnizor.

R.F.: Să înțelegem că, datorită capacităților de stocare pe care le dețineți, ați reușit să obțineți un preț bun la grâu, la finele campaniei 2018?

I.O.: Avem silozuri, însă nu am reușit să păstrăm decât 3.000 de tone. În prezent, dispunem de o capacitate de stocare de 18.000 de tone. Din acest total, 10.000 de tone capacitate sunt sub forma silozurilor-standard tip celulă. Alte sisteme de silozuri-celulă totalizează 3.000 de tone, plus 5.000 de tone stocare tip hală.

R.F.: Secretul unui fermier de succes este să aibă capacități de stocare?

I.O.: Sunt multe secrete ale succesului în agricultură. În primul rând, una dintre rețete ar fi ca fermierul să aibă banii lui, să fie capitalizat, să nu apeleze la credite, în special la creditele-furnizor. Acolo, dobânzile la achiziția de îngrășăminte sunt de 0,8-0,9 la sută pe lună, ceea ce duce la un total al dobânzii de aproape nouă la sută pe ciclu.

R.F.: În cazul suprafețelor semănate, dar compromise, ați întors culturile? Ce anume ați însămânțat în loc?

I.O.: Ce-am avut de întors am întors, mai exact 1.400 de hectare de rapiță din 4.400 ha însămânțate. Din cele 3.000 ha rămase în picioare, 2.700 de hectare însămânțate cu rapiță arată la această oră foarte bine. Pe suprafața întoarsă am pus grâu, însă nici acesta nu a răsărit.

Și pentru că tot la grâu ne-am întors, preconizăm că producția la hectar va fi cu 1-1,5 tone mai mică decât potențialul.

R.F.: Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre exploatația zootehnică de tip intensiv. Creșteți porci, corect?

I.O.: Suntem într-un parteneriat cu cineva. Creștem 20.000 de porci în sistem intensiv. Aceștia sunt îngrășați de la 25 kg la 100-110 kilograme. Încă nu ne facem furajul singuri. Este următorul pas pe care vrem să-l facem.

Sunt, de asemenea, 100 de porci pe care îi creștem în sistem aproape bio, pentru consum intern.

Publicat în Interviu

Nu mai puțin de 20.000 de tone de gunoi de grajd provenite de la producătorii agricoli individuali din sate şi comune ar urma să fie achiziționate de fermierii maramureşeni în vederea amendării suprafeţlor de teren destinate culturilor cerealiere, legumicole, dar şi plantelor tehnice, conform vocilor autorizate ale asociațiilor de fermieri.

„Estimăm că vom achiziţiona, direct de la fermierii individuali sau de la micile ferme, aproximativ 20.000 de tone de gunoi de grajd pentru a-l răspândi apoi pe suprafeţele de teren care au fost arate în toamnă, iar pe lângă amendamentele care urmează a fi administrate culturilor pe durata verii, avem nevoie şi de gunoi de grajd pentru a îmbunătăţi calitatea solului. Gunoiul de grajd se pretează foarte bine la culturile legumicole, unele culturi cerealiere, îndeosebi porumb, sfeclă, floarea-soarelui, un amendament natural foarte bun, de care pământul are nevoie, şi ne bucurăm că încă mai avem de la cine să cumpărăm”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Fermierilor „Maramureş”, Ioan Pricop.

Gunoiul de grajd va fi transportat de la gospodăriile ţărăneşti pe terenurile agricole cu ajutorul tractoarelor, în cursul lunilor ianuarie şi februarie, a adăugat șeful fermierilor maramureșeni, citat de Agerpres.

„Cred că, până la sfârşitul lunii februarie, vom putea împrăştia pe culturi întreaga cantitate. Avem acum şi un mare avantaj, zăpada, şi cred că ne va fi de mare ajutor când, la topire, solul va absorbi, odată cu apa, şi sucul rezultat din gunoi. Din păcate, prea puţini fermieri mai folosesc gunoiul de grajd, majoritatea s-au îndreptat numai spre amendamente pentru a ajuta solul, însă pentru a avea culturi bogate avem nevoie şi de acest amendament natural, foarte folosit până în anul 1989”, a afirmat Pricop.

O tonă de gunoi de grajd a fost achiziţionată de fermieri de la producătorii individuali la preţul de 200 de lei.

Producătorii agricoli din judeţ activează în peste 40 de asociaţii, care acoperă domeniile zootehniei, legumiculturii, pomiculturii, turismul rural, plantele tehnice şi cerealiere şi produsele tradiţionale.

Reprezentanţii DADR spun că aproximativ 75 de procente din terenul agricol rural din cele 90.000 ha teren agricol este folosit de fermieri sau de persoane individuale.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista