Afişez elemetele după tag: gospodarie - REVISTA FERMIERULUI

Ca urmare a apariţiei unui focar de pestă porcină africană în satul Ţigăneşti, comuna Munteni, județul Galați, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, marţi, 5 noiembrie 2019, Planul de măsuri la confirmare în zona de protecţie şi cea de supraveghere, a anunţat directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi, Carmen Stroia.

Conform sursei citate, laboratorul de la Bacău a confirmat prezenţa virusului pestei porcine într-o gospodărie aflată la periferia localităţii Ţigăneşti şi în apropierea fondului de vânătoare 19 Ţepu, unde, în urmă cu trei luni, a fost confirmat un caz de pestă porcină africană la un porc mistreţ.

Ca urmare, autoritățile competente au decis uciderea preventivă a celor 13 suine aflate în gospodăria localnicului.

Șefa DSVSA Galați a mai adăugat că, în zonă, deplasarea şi transportul porcilor pe drumurile publice sunt interzise, cu excepţia cazului când sunt avizate de autoritatea veterinară. De asemenea, niciun animal domestic nu poate intra sau părăsi o exploataţie fără autorizare; animalele sunt supuse catagrafierii şi supravegherii clinice de către medicii veterinari.

În judeţul Galaţi au fost descoperite, de la începutul anului, 35 de focare de pestă porcină africană, dintre care 26 au fost închise, şi au fost sacrificaţi, în total, peste 1 600 de porci.

Publicat în Zootehnie

Vineri, 11 octombrie 2019, autorităţile din judeţul Sibiu au decis să supravegheze 16 localităţi şi alte trei să le includă într-o zonă de protecţie, după ce, cu o zi în urmă, a fost confirmată pesta porcină africană (PPA) la un animal sacrificat în satul Colun, conform unui comunicat de presă al Prefecturii.

„În acest moment, zona de protecţie cuprinde trei sate - Colun, Scoreiu şi Glâmboaca -, alte 16 localităţi fiind incluse în zona de supraveghere: Fofeldea, Hosman, Nucet, Săcădate, Avrig, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sărata, Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Noul Român, Poieniţa, Cârţa, Ilimbav şi Marpod”, se arată în comunicatul reprezentantului Guvernului în județul Sibiu.

Prefectul judeţului Sibiu, Maria Minea, a convocat, vineri, Centrul Local de Combatere a Bolilor, pentru a aproba măsurile pentru combaterea focarului de pestă porcină africană.

PPA în 25 de județe

Pesta porcină africană (PPA) evoluează în 337 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 1 105 focare (dintre care 15 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), în scădere faţă de 24 septembrie, când au fost raportate 1 223 focare.

Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în alte patru judeţe există doar cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 484 422 de porci afectaţi de boală şi există 2 175 de cazuri la mistreţi.

Cele mai multe focare active sunt în judeţele Teleorman (253 de focare în gospodăriile populaţiei şi 529 de cazuri la mistreţi), Giurgiu (232 focare, dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A şi 279 de cazuri la mistreţi) şi Dolj (79 de focare în gospodăriile populaţiei şi 16 cazuri la mistreţi).

Pe de altă parte, au fost stinse 1 547 de focare, cele mai multe în judeţele Tulcea (586 de focare, dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A), Brăila (156 de focare, dintre care 12 în exploataţii comerciale) şi Ialomiţa (132 de focare).

Până joi, 10 octombrie, au fost despăgubiţi 11 072 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 275,9 milioane de lei.

Publicat în Zootehnie

Măsurile scăzute de biosecuritate din sistemul de creştere a suinelor în gospodăriile populaţiei şi controlul insuficient al mişcării animalelor au fost printre cei mai importanţi factori de risc identificaţi de experţii europeni care şi-au încheiat misiunea în România miercuri, 13 februarie a.c.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunțat că misiunea experţilor europeni a avut drept scop analizarea posibilităţilor de modificare a Anexei Deciziei 709/2014, respectiv, flexibilizarea criteriilor de stabilire a zonelor de restricţie impuse de evoluţia pestei porcine africane (PPA).

În cadrul vizitei, au avut loc atât discuţii cu reprezentanţi ai ANSVSA de la nivel central şi teritorial, cât şi vizite la o exploataţie comercială de creştere a porcilor, la două gospodării ale populaţiei şi la sediul unei Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţeană.

„Printre factorii de risc identificaţi, cei mai importanţi au fost cei referitori la măsurile scăzute de biosecuritate din sistemul de creştere a porcilor în gospodăriile populaţiei şi controlul insuficient al mişcării animalelor (comerţul şi transportul porcilor fără respectarea legislaţiei sanitare veterinare)”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.

La finalul întâlnirii, experţii europeni au transmis că vor analiza situaţia prezentată şi, pe baza informaţiilor obţinute cu privire la evoluţia bolii, se va întocmi un raport care va include şi recomandări referitoare la măsurile necesare a fi aplicate în vederea modificării Anexei Deciziei 709/2014.

Potrivit datelor ANSVSA din 8 februarie 2019, pesta porcină africană evolua în 298 de localităţi din 19 judeţe, cu un număr de 1.127 de focare (dintre care 18 în exploataţii comerciale), iar în alte trei judeţe există doar cazuri la mistreţi.

Conform sursei citate, în total au fost eliminaţi 365.172 de porci afectaţi de boală şi există 916 cazuri la mistreţi.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată prima oară în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Publicat în Zootehnie

În cartierul Orko din Sfântu Gheorghe, au fost sacrificaţi 127 de porci, iar la Valea Crişului, 17 porci dintr-o singură gospodărie, ca urmare a depistării unor focare de pestă porcină africană (PPA), este anunțul făcut de autoritățile competente județene.

Şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Covasna, dr. Siko Barabasi Sandor, a precizat că măsura a fost luată preventiv, pentru limitarea extinderii bolii.

„În data de 5 februarie, s-a confirmat cel de-al doilea focar de pestă porcină africană. De această dată, la Valea Crişului, într-o singură gospodărie cu 17 porcine. Toate animalele au fost ucise şi îngropate. S-au dispus măsurile de carantină. Au fost luate măsurile de dezinfecţie, postarea de filtre rutiere pentru prevenirea răspândirii bolii prin mişcarea necontrolată de animale şi carne de porcine. În zilele care urmează, inspectorii DSVSA vor efectua un recensământ al efectivelor de porcine din Valea Crişului şi din localităţile apropiate (...) În cartierul Orko au fost ucişi şi îngropaţi 127 de porci. Cu aceasta, acţiunea în cartierul Orko s-a terminat. Efectivul întreg de porci din zonă a fost asanat. Acele persoane care nu şi-au declarat porcii, în cazul îmbolnăvirii acestora, nu mai primesc despăgubiri. Serviciile veterinare au efectuat primele dezinfecţii, urmând să se facă alte serii de dezinfecţie a zonei”, a menționat Siko Barabasi Sandor, într-o postare pe un site de socializare.

Conform spuselor sale, timp de cel puţin 60 de zile, în cartierul Orko este interzisă introducerea de porci şi purcei, iar persoanele care nu se conformează acestei dispoziţii vor fi amendate.

„Atragem atenţia proprietarilor de porci asupra faptului că în cazul în care se îmbolnăvesc porcii, trebuie să anunţe imediat medicul veterinar! Dacă porcul dvs. moare, să nu-l îngropaţi sau aruncaţi! Aceasta este considerată faptă penală. Nu cumpăraţi porci de la samsari! Pot difuza boala! Dacă aţi cumpărat porci de la geambaşi, anunţaţi imediat medicul veterinar”, a mai scris directorul DSVSA Covasna pe Facebook.

Primul focar de pestă porcină în judeţul Covasna a fost anunţat vinerea trecută, prezenţa virusului fiind confirmată la două cadavre de porci depistate într-o groapă de gunoi situată la marginea municipiului Sfântu Gheorghe, în cartierul Orko.

Ca urmare a anchetei efectuate, s-a ajuns la concluzia că animalele afectate au fost crescute într-o gospodărie din zonă timp de aproape un an, fiind furajate preponderent cu resturi alimentare provenite inclusiv din tomberoane şi platforme de gunoi.

După o vreme, un alt caz a fost depistat în Orko, astfel că autorităţile sanitar-veterinare au început, luni, 4 februarie 2019, sacrificarea tuturor porcilor din acest cartier.

Publicat în Știri interne

Din cauză că în Brăniștari, județul Giurgiu, a fost confirmat un al treilea focar de pestă porcină africană (PPA), autoritățile de profil au anunțat că a fost demarată sacrificarea tuturor suinelor din localitate.

„Astăzi a sosit şi rezultatul în urma probelor luate de la porci dintr-o a treia gospodărie din Brăniştari şi acesta a confirmat prezenţa virusului pestei porcine africane. Prin urmare, am început uciderea tuturor porcilor din localitate”, a precizat marţi, 25 septembrie 2018, directorul Direcţiei Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Giurgiu, Liviu Florescu.

Conform precizărilor acestuia, al treilea caz de pestă porcină africană din Brăniştari a fost confirmat într-o gospodărie aflată la un kilometru de primul focar depistat în urmă cu aproximativ două săptămâni.

Ca urmare a recensământului suinelor din localitate, efectuat la apariţia primul caz de PPA, a reieşit faptul că sunt 150 de porci, iar până în acest moment au fost sacrificaţi 44, a menţionat directorul DSVSA Giurgiu. Acesta a adăugat că în localitate ar putea fi acum „mai puţini porci faţă de cei recenzaţi pentru că oamenii i-au mai sacrificat pentru consum”.

Activitatea de sacrificare a porcilor de la Brăniştari se va încheia miercuri, 26 septembrie 2018.

Șeful DSVSA Giurgiu spune că toţi proprietarii porcilor ucişi vor primi despăgubiri în funcţie de greutatea animalelor.

Primăria din localitate a pus la dispoziţie un excavator pentru săparea gropilor în care sunt îngropaţi porcii ucişi.

În plus, autorităţile judeţene menţin filtrele de protecţie, dezinfecţie şi supraveghere şi au trimis noi probe la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) de la Bucureşti, după ce, zilele acestea, a fost găsit un mistreţ mort la marginea DN 5 Bucureşti- Giurgiu, la intersecţia de la Bibiţa, în apropiere de localitatea Frăteşti.

Publicat în Știri interne

Luni, 10 septembrie 2018, șeful Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Tulcea a transmis publicului larg o veste tristă, din păcate, și anume aceea că aproximativ 47 de procente din totalul porcilor aflați anul trecut în gospodăriile private din judeţul Tulcea au fost uciși sau au murit în ultimele luni din cauza pestei porcine africane (PPA).

Datele transmise presei centrale de directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Mitică Tuchilă, relevă că, în județul citat, sunt confirmate deja 542 de focate de PPA în care au fost afectate 456 de exemplare porcine şi unde au fost sacrificate 3.569 de suine.

În plus, medicii veterinari au aplicat metoda uciderii preventive în 47 de localităţi, unde au fost sacrificaţi 4.039 de porci din 752 de exploataţii.

„Sunt în lucru 585 de dosare pentru acordarea despăgubirilor aferente unui număr total de 4.306 porci. S-a plătit peste un milion de lei pentru 193 de exploataţii care aveau 1.666 de porci. Sunt deja finalizate 173 de dosare pentru despăgubirea a 1.860 de porci, valoarea totală a despăgubirilor fiind de 8,809 milioane de lei”, a subliniat șeful DSVSA Tulcea.

Circa 30 la sută din suinele sacrificate în vederea prevenirii răspândirii PPA nu se aflau în evidenţele medicilor veterinari, proprietarii evitând înregistrarea lor.

„Conform Manualului Operaţional, după depistarea PPA se recurge la prima dezinfecţie, urmată de o curăţenie mecanică şi de alte două dezinfecţii. Dacă după respectarea acestui protocol, proprietarii doresc să-şi repopuleze gospodăria cu porci ar trebui să nu-şi ia mai mult de un animal într-o primă fază şi să vadă cum evoluează boala în judeţ. Dacă se respectă condiţiile minime de biosecuritate, printre care să nu vină în contact cu porcii din alte gospodării, coteţul porcului să fie împrejmuit, să nu aducă fân şi cereale din zone în care a evoluat boala, cred că populaţia poate să-şi repopuleze gospodăria cu porcine”, a adăugat Tuchilă, citat de agenția națională de presă.

Până la această oră, niciun crescător de animale în gospodăria căruia a evoluat PPA nu a înștiințat DSVSA cu privire la repopularea gospodăriei cu porci.

Direcția citată a achitat până în prezent suma de 160.000 de lei Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă din Tulcea, care deținea o fermă în care au fost ucise 252 de suine, şi a terminat evaluarea pagubelor din prima exploataţie comercială în care s-a depistat PPA.

Potrivit spuselor aceluiași Mitică Tuchilă, la societatea Carniprod SA, prima companie privată din judeţul Tulcea în care a fost identificat virusul, s-a finalizat dosarul de despăgubire, iar suma care urmează să fie plătită este de circa 10 milioane de euro.

„Societatea nu poate folosi încă ferma, dar poate utiliza abatorul, unitatea de procesare şi punctele de desfacere. Toate celelalte trei ferme de creştere a suinelor din judeţ care au fost afectate de PPA sunt închise, iar dosarele de despăgubire sunt în lucru”, a precizat șeful DSVSA Tulcea.

Medicii veterinari au înregistrat ultima suspiciune de pestă porcină africană într-o gospodărie privată la începutul săptămânii trecute, însă în mediul sălbatic au fost confirmate mai multe focare.

„În mediul sălbatic, am avut notificări din partea fondurilor de vânătoare. S-au depistat mai multe cadavre de mistreţi în zone sălbatice, s-au prelevat probe, iar marea majoritate au fost pozitive. Ultima confirmată a fost în zona Hamcearca-Nifon-Balabancea, unde au fost identificaţi mai mulţi mistreţi, iar probele au fost pozitive”, a precizat totodată Tuchilă.

Nu mai devreme de un an în urmă, în gospodăriile individuale din judeţul Tulcea erau înregistrate 17.000 de suine.

Primele focare de PPA au apărut în judeţul Tulcea la începutul lunii iunie 2018.

Publicat în Zootehnie

Luni, 20 august 2018, în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău, dr. Ciprian Botezatu, a precizat că o echipă specială de intervenţie a DSVSA a intervenit în două cazuri de porci găsiţi morţi, unul într-o gospodărie individuală, în localitatea Gherăseni, iar altul, un mistreţ pe un fond de vânătoare pe malul râului Buzău.

„Ne-a fost notificat un cadavru de porc mistreţ pe un mal al râului Buzău, opus locului unde se afla echipa şi nu putea fi adus la mal, recuperarea cadavrului efectuându-se cu ajutorul ISU”, a precizat șeful DSVSA Buzău.

Botezatu a adăugat că probele biologice de la cele două cadavre au fost recoltate şi transmise către un laborator specializat din judeţul Prahova.

Totodată, acesta a declarat că în judeţul Buzău, până în prezent, toate probele recoltate au fost negative şi nu există focare de PPA, ci doar supravegheri pasive.

Ciprian Botezatu a solicitat primarilor verificarea teritoriului sub aspectul gestionării eficiente a mişcărilor de animale, în special la nivelul stânelor.

„Ne apropiem de perioada în care mulţi dintre oamenii care au plecat din comunităţi în primăvară pentru diverse activităţi agricole în judeţul Brăila, în special în Insula Mare a Brăilei, vor reveni acasă cu cereale, alte alimente, diverse echipamente şi ustensile, lucru despre care trebuie să ştim pentru a putea să intervenim operativ”, a conchis sursa citată.

Conform declarațiilor publice ale președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, numărul focarelor de pestă porcină africană a ajuns la 677 în 132 de localităţi din zonele de nord-vest şi sud-est ale Românei, judeţele afectate fiind Satu Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi.

Conform sursei citate, crescătorii de porci afectaţi de pierderea animalelor din cauza PPA au primit până în prezent despăgubiri de peste 218.000 de lei, însă valoarea deconturilor solicitate depăşeşte 3,5 milioane de lei.

Mai exact, din cele 1.004 dosare depuse pentru despăgubiri, în valoare de 3,559 milioane de lei, au fost finalizate şi plătite până la această dată 83 de dosare aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populaţiei, iar suma plătită este de 218.000 de lei.

Prin focar PPA se înţelege evoluţia bolii într-o exploataţie care numără unu sau mai mulţi porci, la care s-a confirmat infecţia cu virusul pestei porcine africane, susține autoritatea de resort.

Publicat în Știri interne

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat într-o nouă intervenție telefonică la un post de știri, joi, 2 august 2018, că industria porcului din România este capabilă să producă urgent necesarul pentru a înlocui pierderile cauzate de pesta porcină africană, iar statul să-i despăgubească pe crescătorii afectați.

„Le spun tuturor cetăţenilor din România că suntem în stare să producem urgent pentru a înlocui pierderile acestea după ce trece acest foc şi reuşim să dezinfectăm zona şi să o punem sub control. O putem face cu muncă, cu atenţie, cu multă grijă şi fără această încrâncenare între noi, cu mult calm şi cu foarte multă dăruire. Eu fac exact tot ce trebuie din punctul de vedere al atribuţiilor pe care le am şi le spun oamenilor linişte, ordine, să curăţăm zona respectivă şi refacem imediat efectivele de porcine la fiecare gospodărie în parte. Nu putem să-i lăsăm pe români fără porci şi nici nu-i vom lăsa, iar în această perioadă îi despăgubim”, a precizat șeful MADR.

În plus, Daea a precizat că suma de bani pe care o vor primi oamenii afectaţi de uciderea porcilor este calculată în funcţie de preţul pieţei, prin înmulţirea greutăţii cu 6,12 lei pe kilogram, ajungându-se astfel la 600-800 lei pe fiecare animal.

„Fiecare gospodărie va fi despăgubită în funcţie de situaţia concretă şi de documentele care se întocmesc pe fiecare caz în parte”, a dat asigurări ministrul Agriculturii.

Chestionat dacă țara noastră riscă în şase luni să rămână fără porci, așa cum au anunţat asociaţiile de profil, ministrul Agriculturii a replicat: „Eu nu cred că trebuie propulsat un asemenea semnal apocaliptic, atunci înseamnă că punem mâinile pe piept şi nu mai facem nimic. (...) Trebuie să punem în aplicare planul care s-a aprobat şi a fost lansat în fiecare judeţ, către fiecare prefect, să liniştim populaţia că pierderile vor fi recuperate prin subvenţiile pe care le dăm pe fiecare porc. În momentul în care lichidăm aceste zone, venim şi cu purcei pentru cetăţeni. (...) mai sunt şi oameni care nu înţeleg şi pleacă cu halca de carne. Noi le spunem în fiecare zi cu specialiştii din judeţe ce trebuie să facă, în aşa fel încât să stopăm acest mare necaz pentru ţară, este un virus care nu are tratament. (...) Doamna prim-ministru a convocat acest comitet de combaterea bolilor care adună toate vârfurile instituţiilor centrale ale statului şi am făcut acest program naţional, l-am transmis prefecţilor, care au obligaţia să comunice prin mass-media locale şi centrale şi prin toate mijloacele, pe la biserici, pe la şcoli. Există solidaritate guvernamentală şi acţiune comună (...), dar dacă populaţia nu reuşeşte să înţeleagă, rămânem ca orbul în pustiu”, a explicat Petre Daea la Realitatea TV, citat de Agerpres.

În opinia ministrului, singura soluţie pentru eradicarea bolii este respectarea de către toţi a regulii sanitar-veterinare, „de la ministru până la omul de rând”.

„De aceea, la această dată lucrăm cu aproape 20.000 de oameni în teritoriu, cu organe ale Poliţiei, Armata, Jandarmeria, medici veterinari, ingineri, prefecţi, primari, viceprimari, oameni care merg în teritoriu. (...) Un asemenea virus care nu are vaccin, nu are tratament îi sperie pe oameni, dar trebuie să ne sperie şi pe noi? Să fugim din faţa virusului? Nu. Şi acţionăm în consecinţă, oamenii respectivi sunt în contact cu reprezentanţii instituţiilor statului, cu Armata, care s-a dus să dea o mână de ajutor pentru că la lichidarea unui focar îţi trebuie 45 de oameni. Regula pentru mine, ca om, ca cetăţean, ca ministru al agriculturii, este să respectăm ceea ce am stabilit, în totalitate, de sus până jos, de la ministru la omul de rând, să facem front comun pentru a opri acest virus în România. Şi eu zic că putem să îl izolăm”, a mai punctat oficialul guvernamental.

Întrebat de un medic veterinar prezent în emisiunea TV dacă el însuşi nu este un potenţial vector viu al virusului pestei porcine africane, având în vedere că s-a plimbat prin vreo 30 de focare, ministrul Agriculturii a replicat din nou: „Nu m-am dus în focar. Eu cunosc aceste reguli şi să ştiţi că ministrul Daea vine din viaţa reală şi din situaţiile grele pe care le-a petrecut în agricultură, în zootehnie. Repet, nu am fost în focar”.

Publicat în Zootehnie

În condițiile în care România se află în situația de risc iminent față de pesta porcină africană, prin notificarea cazurilor înregistrate în Ucraina și în Republica Moldova, în vecinătatea țării noastre, dar și pe fondul semnalului de alarmă tras de Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP), nemulțumită de felul în care Guvernul lui Cioloș gestionează procesul legislativ, Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane a fost aprobat miercuri, 9 noiembrie 2016 în ședință de Guvern.

„S-a aprobat Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, în condiţiile în care România se află în situaţia de risc iminent faţă de această boală, prin notificarea cazurilor de pestă porcină africană în Ucraina şi Republica Moldova. Programul are scopul de a stabili măsuri armonizate de biosecuritate, profilaxie şi control în situaţii epidemiologice de creştere a riscului”, a confirmat informația Liviu Iolu într-un briefing de presă la Palatul Victoria.

Obiectivele Programului vizează porcinele domestice, pentru care se stabilesc, de exemplu, criteriile minime de biosecuritate sau modul de intervenție în cazul suspiciunii și al confirmării oficiale a bolii, dar și porcii mistreți, pentru care se stabilește strategia de management și de vânătoare, modul de desfășurarea a campaniilor de conștientizare și de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate și a vânătorilor sau modul de intervenție în cazul suspiciunii și al confirmării oficiale a bolii la porcii mistreți.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, Programul se aplică până la eliminarea riscului privind apariția pestei porcine africane și/sau declararea teritoriului României ca liber de boală.

Același documente mai prevede că pentru porcinele domestice, Programul se aplică în exploatațiile comerciale și în exploatațiile nonprofesionale existente pe teritoriul României, dar și pentru toți porcii mistreți, indiferent de sistemul de proprietate/exploatare.

Hotărârea adoptată de Guvern stabilește drept zonă de mare risc fâșia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanță de 20 km de la frontieră spre interiorul țării.

„Activitățile necesare și obligatorii în scopul detectării timpurii a virusului pestei porcine africane sunt notificarea imediată a medicului veterinar de liberă practică sau a medicului veterinar oficial a cazurilor de îmbolnăvire sau moarte a animalelor susceptibile, în vederea examinării și a recoltării de probe pentru laborator, precum și efectuarea supravegherii intensive, prin inspecții ale porcilor domestici și ale porcilor mistreți, pe o distanță de 20 km de la frontieră spre interiorul țării, începând de la frontiera cu Ucraina și cu Republica Moldova”, se precizează în documentul de presă al Executivului tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș.

Alte activități similare mai sunt supravegherea intensivă a populației de porci domestici și de porci mistreți aflate în localitățile, în fondurile cinegetice, în parcurile naționale și suprafețele Rezervației Biosferei ”Delta Dunării”, situate de-a lungul șoselelor naționale și ale autostrăzilor pe care pot circula mijloace de transport care vin din Ucraina și din Republica Moldova și întărirea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat asupra produselor de origine animală aflate în bagajele persoanelor și în coletele sosite din țări terțe, precum și asupra mijloacelor de transport, în vederea preîntâmpinării introducerii frauduloase a unor alimente de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană.

Nu în ultimul rând, se are în vedere menținerea unei stări permanente de alertă a centrelor locale de combatere a bolilor din județele aflate la graniță cu Ucraina și Republica Moldova, iar în zonele de mare risc se supraveghează săptămâna evoluția mortalității la porcii aflați în exploatații și în fondurile cinegetice, în parcurile naționale și suprafețele Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, crescătoriile de vânat și complexurile de vânătoare, pentru porcii mistreți.

Actul normativ cuprinde, se asemenea, măsurile de profilaxie și control care se aplică la porcii domesticiți din exploatațiile de pe teritoriul României. Astfel, de exemplu, în zonele în care pesta porcină africană a fost confirmată oficial, este interzisă hrănirea animalelor sau folosirea de așternut cu iarbă sau fân provenite din zonele aflate sub restricții. De asemenea, creșterea porcinelor domestice în spații neîngrădite și neprotejate împotriva contactului cu porcii mistreți este strict interzisă.

În exploatațiile comerciale de porcine domestice, medicul veterinar de liberă practică cu contract de prestări servicii veterinare are obligația de a comunica direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județeană, modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor și numărul animalelor moarte din exploatație.

Un alt capitol se referă la măsurile care se aplică pentru porcii mistreți din fondurile cinegetice, parcurile naționale, Rezervația Biosferi „Delta Dunării”, crescătoriile de vânat și complexurile de vânătoare. Printre aceste măsuri  se află și obligația ca în crescătoriile de vânat și în complexurile de vânătoare să existe un contract cu un medic veterinar de liberă practică care să asiste partidele de vânătoare, să examineze vânatul, să recolteze probele și să certifice transporturile de vânat către centrele de procesare.

Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană are obligația să informeze periodic proprietarii crescătoriilor de vânat și ai complexurilor de vânătoare cu privire la situația epizootologică a bolilor la porcii mistreți care evoluează în comunitatea europeană și în țările terțe din jurul României.

Din momentul confirmării oficiale a primului focar de pestă porcină africană în România sunt aplicate, în zonele cu restricții pentru teritoriul considerat infectat, cel puțin următoarele măsuri  cotele de vânătoare sunt analizate de Minsiterul mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, și sunt stabilite ținând cont de necesitatea reducerii populației de porci mistreți existente, administrarea de hrană pentru momirea porcilor mistreți la locurile de pândă este permisă, iar hrănirea susținută cu cantități îndestulătoare de hrană, pe parcursul iernii, a porcilor mistreți este interzisă.

De asemenea, Executivul a mai luat în calcul încurajarea vânătorii care are ca obiect anumite categorii de proci mistreți, îndeosebi pentru femelele adulte și sub-adulte; ținta vânătorii este atingerea densității de 0,5 mistreți pe km² sau mai redusă, pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene vor desfășura campanii de informare și avertizare periodice, pentru informarea tuturor categoriilor de persoane care pot veni în contact cu porcii mistreți, referitor la strategia stabilită pentru profilaxia și controlul bolii.

Totodată, Programul aprobat de Executiv cuprinde și Planul de contingență al României pentru pesta porcină, care cuprinde prevederi privind desemnarea și atribuțiile factorilor de decizie și intervenție în focare, resursele financiare, de personal și echipamente, necesarul de instruiri, modul de comunicare a crizei și modul de ecarisare a materiilor de risc rezultate din focare.

Astfel, în cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană se aprobă despăgubiri în condițiile stabilite de HG 1214/2009.

Costurile necesare aplicării măsurilor legale de control al bolilor infecto-contagioase sunt finanțate din bugetul ANSVSA, precum și al unităților subordonate.

Sursele financiare necesare altor măsuri ce se impun pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane se asigură prin bugetele anuale aprobate ANSVSA și ale instituțiilor care contribuie la aplicarea măsurilor de control.

Dacă fondurile prevăzute în buget nu sunt suficiente, acestea se asigură cu prioritate prin virări de credite bugetare și de angajament sau se pot aloca fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Nu în ultimul rând, hotărârea adoptată de Executiv completează unele acte normative deoarece, în gestionarea crizelor generate de evoluția epizootiilor sanitar-veterinare, managementul riscului nu aparține doar serviciilor sanitar-veterinare, ci și celorlalte instituții publice cu atribuții în managementul riscului care dețin rol principal sau care asigură funcții de sprijin, conform legislației în vigoare, privind managementul tipurilor de risc din România.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista