hectare - REVISTA FERMIERULUI

Din 2016 încoace, structura exploatațiilor agrozootehnice care beneficiază de subvenții s-a schimbat simțitor, astfel că numărul fermierilor cu vârste sub 40 de ani s-a majorat cu 24 de procente, a precizat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferință de presă, în data de 16 octombrie 2019.

„Numărul de beneficiari ai subvenţiilor a scăzut de la un an la altul, un proces natural şi ca răspuns la politica noastră care îşi are sorgintea în Politica Agricolă Comună, dar a crescut suprafaţa, şi a crescut generată de doi factori. Primul a fost acela de a cultiva pământul ţării, iar cel de-al doilea, interesul fermierilor de se cupla la aceste mecanisme de susţinere pe unitatea de suprafaţă. Astfel, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate schimbări substanţiale în structura fermelor care beneficiază de subvenţii. A crescut cu 24% numărul fermierilor tineri, sub 40 de ani. E firesc, necesar pentru ţară. Evident, a crescut şi suprafaţa agricolă exploatată de fermieri cu vârste sub 40 de ani şi a crescut într-un ritm mai pronunţat decât numărul, respectiv cu 28%, dar cum era firesc, natural, obiectiv şi important pentru ţară să scadă şi numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani. Aceasta a scăzut cu 17% şi a scăzut cu 10% numărul suprafeţelor agricole pe care le lucrează fermierii care au peste 60 de ani. E un lucru bun, e o dinamică pozitivă, este un răspuns pozitiv la politicile pe care le-am instalat în România”, a precizat Petre Daea în conferinţa de bilanţ.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că, în perioada 2016-2019, s-a constatat inclusiv o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor lucrate de fermierii de peste 70 de ani.

„Este un curs pozitiv pe care l-a luat agricultura țării şi un contur al realităţii, având în vedere faptul că toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România. Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue”, a conchis, pe acest subiect, ministrul de resort.

Potrivit statisticilor agregate de Ministerul Agriculturii, producătorii agricoli români cu vârste între 30 şi 40 de ani deţineau 1 275 743 de hectare în 2016, iar în 2019, aceştia lucrează o suprafaţă de 1 533 337 de hectare, în timp ce fermierii de peste 70 de ani exploatează numai 890 199 hectare în acest an, faţă de         1 032 025 hectare, în 2016.

Fermierii cu vârste între 40 şi 50 de ani exploatează, în prezent, peste 2 345 535 hectare, iar cei între 50 şi 60 de ani 2 051 393 hectare.

Publicat în Știri interne

Adjunctul reprezentantului Guvernului în teritoriu, subprefectul judeţului Gabriel Marinov, a declarat la finele unei şedinţe pe tema pagubelor produse de secetă că mai bine de 26 000 de hectare de culturi agricole, înfiinţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an, au fost afectate de temperaturile ridicate înregistrate în ultimele luni.

Prejudiciul a fost constatat de comisii judeţene formate din specialişti în agricultură, iar culturile agricole din 30 de unităţi administrativ-teritoriale au fost afectate în proporţie de peste 30%.

„Suprafaţa totală afectată la nivelul judeţului de seceta prelungită din primăvara-vara anului 2019 este de 26 010,88 de hectare. Din acest total, 15 730,71 de hectare reprezintă suprafaţa cultivată de persoane juridice, valoarea pagubelor înregistrate de acestea fiind estimată la 20 852 574 lei”, a precizat, pentru presa centrală, subprefectul Marinov.

În prezent, angajaţii Prefecturii judeţului lucrează pentru centralizarea proceselor verbale de constatare a pagubelor pentru a fi prezentate Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Publicat în Piata agricola

Până la finele lunii aprilie, nu mai puțin de 9.740 de cereri unice de plată au fost depuse de beneficiari la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Brăila, a transmis marţi, 28 mai 2019, șefa biroului APIA brăilean.

Conform precizărilor directorului executiv al instituției citate, Daniela Militaru, în campania din 2018, la nivelul APIA Brăila se depuneau 13.940 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 342.195 de hectare şi au fost autorizate la plată 98% dintre cereri.

Potrivit directorului APIA Brăila, citat de presa centrală, plăţile aferente cererilor unice de plată-campanie se fac cu respectarea termenului prevăzut de prevederile art.74, alin.1 din Regulamentul CE nr. 1306/2013, respectiv în perioada 1 decembrie - 30 iunie a anului calendaristic următor.

Sprijinul financiar acordat în cadrul schemelor şi al măsurilor de plăţi derulate de APIA este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

Miercuri, 15 mai 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2019, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 846.619 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.711.211,43 hectare.

În comparație cu anul 2018, numărul cererilor a scăzut ușor, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 194.695,83 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor.

În cazul județelor care au realizat un procent sub 100%, diferența se justifică prin depunerea cererilor în alte județe limitrofe.

UAT-urile cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (46.475 cereri), Dolj (36.029 cereri), Bihor (35.446 cereri), Maramureș (33.822 cereri) și Botoșani (32.778 cereri).

În contrapartidă, județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată sunt Timiș (531.311,55 ha), Constanța (495.402,46 ha), Teleorman (426.105,87 ha), Dolj (423.721,1 ha) și Călărași (376.343,05 ha).

În perioada 16 - 31 mai inclusiv, la sediile Centrelor județene/locale APIA, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2019, fără penalităţi.

Reamintim că, în conformitate cu art. 1 din Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 69/2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca, începând cu luna iunie 2019, să respecte întocmai următoarele etape, prezentate la lit. b), c), d) și e), astfel: în intervalul 1 iunie – 1 iulie 2019, se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor; între 2 iulie – 1 octombrie 2019, se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor; plata avansului pentru anul de cerere 2019 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare; plata finală, ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018, se va efectua între 2 decembrie 2019 - 31 martie 2020.”

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

Stadiul depunerii Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 relevă că în perioada 1 martie – 22 aprilie 2019 au fost depuse un număr de 586.801 cereri, pentru o suprafaţă de 3.575.320 hectare, transmite Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile OMADR 69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

„Fermierii sunt așteptați să se prezinte la Centrele județene/locale APIA la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite pentru a se putea utiliza eficient timpul rezervat pentru primirea Cererilor”, se menționează într-un comunicat de presă.
Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro, la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-de-informare-anul-2019

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

Nu mai puțin de 55.515 cereri unice de plată, aferente unei suprafeţe de 153.668 de hectare, au fost depuse până la această oră în cadrul Campaniei pentru anul 2019, conform datelor publicate, vineri, 8 martie 2019, de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Dcumentele se depun la centrele judeţene APIA, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol, şi la centrele locale, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare de teren agricol.

APIA precizează că depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile legale, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat.

În acest sens, fermierilor li se recomandă să se prezinte la data şi la ora la care sunt programaţi, conform invitaţiei primite, pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea solicitărilor în campania din acest an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Publicat în Finantari

De vineri, 1 martie 2019, fermierii pot depune cereri de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit anunţului de lansare publicat pe site-ul instituţiei, pentru acordarea sprijinului în cadrul schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” - Sesiunea 2, solicitantul trebuie să depună online, în aplicaţia electronică M15, o „Cerere de sprijin”, ce se regăseşte în Anexa 1 din Ghidul solicitantului.

Ulterior, solicitarea se tipăreşte, se semnează şi se depune, împreună cu documentele aferente, la CJ APIA sau Centrul Municipiului Bucureşti al APIA. În cazuri excepţionale, cererea de sprijin se poate depune doar pe suport de hârtie, împreună cu documentele aferente.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităţilor Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier naţional, în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 ani şi vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat.

Astfel, în cadrul Pachetului 1 - Asigurarea de zone de linişte, beneficiarul primeşte 38 euro/an/hectar pentru întreaga suprafaţă inclusă în angajament, în timp ce pe Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, solicitantul primeşte 137 euro/an/hectar pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

APIA precizează că intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%, iar pentru suprafeţe mai mari de 500 de hectare se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăţilor va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru Pachetul 1 este de 100 de hectare. Proprietarii de terenuri forestiere care deţin suprafeţe mai mici şi/sau care nu îndeplinesc condiţiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcţional (TI - conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafaţa angajată.

Publicat în Finantari

În situația în care s-ar putea decide plafonarea subvențiilor, țara noastră nu ar putea crea o masă critică necesară schimbării stării de fapt, a declarat luni, 8 octombrie 2018, președintele Federației Naționale „Pro Agro”, Emil Dumitru, cu ocazia evenimentului organizat de Ziarul Financiar, intitulat „Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României”.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

„Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (n.r. - negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur că, dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni”, a afirmat şeful Pro Agro .

În plus, Dumitru a menţionat că preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem.

„Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime”, a declarat reprezentantul Pro Agro.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, aceasta fiind poziţia mea în Consiliul de Miniştri, preciza ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, miercuri, 16 mai 2018, într-o conferință de presă care a avut loc la sediul MADR.

emil dumitru prezidiu„Am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut, şi nu am avut puţine, cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: «Nu! România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat»”, a precizat ministrul Agriculturii, întrebat ce părere are faţă de propunerea comisarului privind plafonarea subvenţiilor la 60.000 de euro pe fermă după 2020.

Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.

Potrivit statisticilor vehiculate de oficialul Pro Agro, Emil Dumitru, în țara noastră activează 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare, adică o medie de patru hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, cu alte cuvinte o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. Ultimele două paliere reprezintă zonele între 750 şi 1.500 de hectare unde sunt localizați 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare.

Publicat în Știri interne

Dacă este să ținem cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), mai bine de 22.500 de hectare cu orz şi orzoaică au fost recoltate până la data de 10 iunie a.c.

Concret, în 15 judeţe (Arad, Bihor, Brăila, Buzău, Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Tulcea) s-a recoltat orz de pe o suprafaţă totală de 19.000 ha. În ceea ce priveşte orzoaica de toamnă, aceasta a fost recoltată de pe o suprafaţă de 3.500 ha în 5 judeţe, respectiv Arad, Bihor, Mehedinţi, Teleorman şi Timiş.

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a deplasat vineri, 8 iunie 2018, în comuna Vânători din judeţul Teleorman, pentru a vedea prima recoltă de cereale din acest an.

Suprafaţa însămânţată în primăvara acestui an cu porumb şi floarea-soarelui ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa totală însămânţată de peste 6 milioane de hectare, culturi care au clasat România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din punctul de vedere al producţiilor obţinute în anul 2017.

Porumbul a fost însămânţat pe 96,22% din suprafaţa programată până la data de 11 mai 2018, respectiv pe 2,368 milioane de hectare, iar însămânţările la cultura de floarea-soarelui au depăşit 97% din suprafaţă, totalizând 1,01 milioane de hectare. De asemenea, până la data menţionată au mai fost însămânţate 128.803 hectare cu ovăz de primăvară (96% din program), cu orzoaica de primăvară - 83.140 de hectare (100,96%), soia - 152.768 ha (90,12%), legume în câmp şi solarii - 193.688 de hectare (93,55%), cartofi de toamnă - 142.718 ha (94%), sfecla de zahăr - 27.624 (86%) şi mazăre boabe - 108.922 (109,39% din program).

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au mai fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă.

Publicat în România Agricolă

În cadrul Campaniei 2018 care a debutat la data de 1 martie a.c., fermierii români au depus un număr de 79.393 de cereri pentru plata subvenţiilor, pentru o suprafaţă de 221.301 hectare, potrivit anunțului făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), luni, 12 martie 2018.

Cererile Unice de Plată se depun în intervalul 1 martie - 15 mai 2018 la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti în funcție de mărimea suprafețelor.

„Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite. În cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare de teren agricol, cererile se depun la Centrele judeţene APIA, iar în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol, cererile se depun la Centrele locale”, se mai menționează în comunicatul de presă.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2018, fermierii sunt rugaţi să se prezinte la data şi la ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite.

Etapele campaniei 2018 sunt: 1 martie - 15 mai 2018, depunerea cererilor unice, 1 iunie - 1 iulie 2018, efectuarea controlului administrativ, 1 iulie - 1 octombrie 2018, controlul la faţa locului, 16 octombrie - 30 noiembrie 2018, plata avansului din campania 2018, iar în perioada 1 decembrie 2018 - 31 martie 2018, plata regulară a subvenţiilor.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista