Afişez elemetele după tag: indice - REVISTA FERMIERULUI

Scumpirile înregistrate la uleiuri vegetale şi carne au fost contrabalansate de ieftinirea zahărului, motiv pentru care indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a menţinut stabil, la un nivel de 169,9 puncte, similar celui din august, a anunţat joi, 3 octombrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Concret, preţul la zahăr s-a diminuat cu 3,9%, comparativ cu luna august, pe fondul perspectivelor privind majorarea livrărilor în acest sezon. În contrapartidă, preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 1,4%, în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce preţurile la carne s-au majorat cu 0,8%.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în scădere estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu 2,2 milioane de tone, până la 2,706 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 2% faţă de nivelul din 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au menționat vocile autorizate ale organizaţiei internaţionale.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În septembrie, acest indice a avut o valoare de 169,9 puncte, similar celui din august.

Sursa: Reuters, Agerpres

Publicat în Piata agricola

Majorarea prețurilor cerealelor înregistrată la finele anului trecut și contracarată de ieftinirea zahărului nu a schimbat cu aproape nimic nivelul indicelui global al preţurilor produselor alimentare, conform anunțului făcut joi, 10 ianuarie 2019, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Acesta a rămas practic neschimbat în decembrie 2018, comparativ cu luna anterioară. Astfel, luna trecută, acest indice a înregistrat o valoare de 161,7 puncte, comparativ cu un nivel de 161,6 puncte în luna noiembrie 2018.

În cele 12 luni ale anului trecut, aceste indice a înregistrat o valoare medie de 168,4 puncte, în scădere cu 3,5% faţă de 2017 şi cu aproape 27% sub nivelul de vârf de 230 de puncte atins în anul 2011, a anunțat FAO, citată de Reuters și preluată de Agerpres.

„Preţul zahărului a scăzut pentru cea mai mare perioadă a anului 2018, iar preţurile la legume, ulei, carne şi lactate au scăzut şi ele, comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, preţurile internaţionale la toate categoriile importante de cereale au crescut în 2018”, se menționează în informarea FAO.

Conform estimărilor din luna decembrie, FAO se aşteaptă la o scădere a producţiei mondiale de grâu şi porumb în 2018, în timp ce recolta de orez ar urma să atingă o nouă valoare-record.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International

În România, o familie consumă 37,6% din ceea ce câștigă pentru a-și asigura nevoile alimentare, a declarat nu demult Vasile Iosif, director general DuPont România, cu ocazia conferinței „Dealers Meeting”.

„La nivel global, în cele 113 țări - părți ale indicelui global al securităţii alimentare (Global Food Security Index) - ca medie, totalul este de aproximativ 29,9 la sută. O familie din România cheltuie în medie cu șapte procente mai mult decât o face familia, la nivel global. Media nu ne este favorabilă”, a afirmat Iosif.

În ceea ce privește puterea de cumpărare a românilor, aici stăm puțin mai bine, cu puțin sub 200 de dolari sub media la nivel global. Asta în condițiile în care state cu care ne dorim să ne situăm pe același palier economic (inclusiv al performanțelor în agricultură) au niveluri vizibil mai mari, față de state cu niveluri mici, dar al căror total fac o medie la care ne raportăm.

„Dacă vom lua 113 țări, adăugăm puterea de cumpărare a fiecăreia și apoi împărțim la numărul total de state, vom constata că, în România, noi suntem la o putere de cumpărare medie. La nivel global, puterea medie de cumpărare este de 20.585 USD pe cap de locuitor, în timp ce noi avem doar 20.750 USD. Destul de jos dacă stăm să ne gândim la celelalte state”, a mai adăugat oficialul DuPont Pioneer.

Aceste două aspecte, dar și altele asemănătoare, la fel de importante, fac ca România să nu fie văzută, la ora actuală, în UE, ca o țară sigură din punct de vedere alimentar, în sensul de a obține în fiecare an producții constante. Din acest motiv, România ocupă același loc 42 în topul Global Food Security Index, chiar dacă am crescut cu câteva puncte.

„În ceea ce privește volatilitatea producției agricole, într-un an avem producții extraordinare, dacă plouă și dacă lucrurile sunt OK. Însă, sunt și ani când, din cauza lipsei de infrastructură și, mai ales, a lipsei de investiții în partea de irigații (anumite dezastre), pur și simplu pierdem 500.000 ha însămânțate cu porumb din cauza lipsei ploii”, a mai adăugat Vasile Iosif. „Am luat datele din 2013 până în 2016: am câștigat cinci puncte și am reușit să ajungem de pe locul 42... pe locul 42, în sensul că nu am câștigat niciun loc. Am câștigat însă câteva puncte, avem un scor mai bun, dar din păcate locul nostru a rămas același, excepție 2013 când eram locul 39 pentru că erau mult mai puține țări luate în discuție”.

„Securitate alimentară - populația are în permanenţă acces fizic, social şi economic la alimente suficiente şi hrănitoare”

În baza unei cercetări realizate cu sprijinul DuPont, Economist Intelligence Unit (EIU) pune anual bazele indicelui global al securităţii alimentare (Global Food Security Index - GFSI).

Potrivit declarațiilor de principii ale GFSI, putem vorbi de securitate alimentară atunci când populația are în permanenţă acces fizic, social şi economic la alimente suficiente şi hrănitoare care corespund necesităţilor lor alimentare pentru o viaţă activă şi sănătoasă.

GFSI include 113 state și are în vedere nivelurile de securitate alimentară relevante, pe baza a 25 de indicatori împărţiţi în trei categorii: Accesibilitate şi acces financiar, disponibilitate, respectiv calitate şi siguranţă.

Indicele global al securităţii alimentare este primul care examinează în mod cuprinzător securitatea alimentară, analizând factorii care influenţează capacitatea consumatorilor de a accesa cantităţi suficiente de alimente sigure, de calitate superioară şi accesibile.

Totodată, indicele utilizează un factor de ajustare trimestrială pentru fluctuaţiile de preţ pentru examinarea riscurilor la care sunt expuse ţările pe întreg parcursul anului. Acestea sunt evaluate pornind de la mai mulţi indicatori calitativi unici, stabiliţi şi evaluaţi de către analiştii Economist Intelligence Unit pentru a surprinde factorii care determină securitatea alimentară, măsuraţi în baza unui set internaţional de date. Rezultatele sunt afişate pe un site interactiv (foodsecurityindex.eiu.com) care permite aprofundarea condiţiilor din statul respectiv şi a relaţiilor dintre factorii care determină securitatea alimentară.

Accesabilitate şi acces financiar: - Consumul de alimente ca procent din cheltuielile casnice;
– Procent de populație sub limita globală de sărăcie; – PIB per capital; – Tarife pentru import agricol; – Prezența rețelelor de securitate alimentară; – Accesul la fonduri pentru agricultori.

Disponibilitate: – Aprovizionare suficientă: alimente în kcal/persoană/ zi și dependența cronică de subvențiile pentru alimente; – Cheltuieli publice pentru cercetare și dezvoltare agricolă; – Infrastructura agricolă; – Volatilitatea producției agricole; – Riscul de instabilitate politică.

Calitate şi siguranţă: – Diversificarea regimului alimentar; – Implicarea guvernului în creștere standardelor nutritive; – Disponibilitate a micronutrienţilor; – Calitatea proteinelor; – Securitatea alimentară.

Ajustare externă: – Factor de ajustare a prețului alimentelor; – Indicele global FAO al preţului alimentelor ajustat trimestrial la creşterea venitului şi coeficientul intermediar pentru preţurile internaţionale şi naţionale ale alimentelor.

Creşterea cotaţiilor la zahăr, dar şi a preţurilor la export pentru cereale şi uleiuri vegetale au dus la majorarea indicelui preţurilor produselor alimentare - FAO

Ca urmare a creşterii cotaţiilor la zahăr, dar şi a preţurilor la export pentru cereale şi uleiuri vegetale, indicele preţurilor produselor alimentare la nivel mondial a crescut cu 2,1% în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai ridicat nivel de după luna ianuarie 2015, a anunțat joi, 2 februarie 2017; Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), citată de Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna ianuarie 2017, acest indice a ajuns la valoarea de 173,8 puncte, în creştere cu 3,7 puncte faţă de valoare din luna decembrie 2016 şi cu 24,5 puncte (sau 16,4%) peste nivelul din luna ianuarie 2016.

Conform UNFAO, luna trecută preţul zahărului a crescut cu 9,9% comparativ cu luna decembrie, pe fondul estimărilor privind o producţie mai mică în Brazilia, India şi Thailanda. Preţul cerealelor a crescut cu 3,4%, iar preţul uleiurilor vegetale a crescut cu 3,3%.

Publicat în Piata agricola

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista