inundatii - REVISTA FERMIERULUI

În prezent, suprafețe însămânțate cu grâu, rapiţă, orz, precum şi cu floarea-soarelui, porumb şi mazăre, care totalizează 10.000 ha la nivel național, sunt afectate, până la această oră, de băltiri sau de grindină, a anunțat marți, 4 iunie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Avem informaţii despre culturile afectate de inundaţii, dar sunt relative, pentru că ceea ce este astăzi nu este mâine în sensul că anumite suprafeţe pe care acum bălteşte apa peste câteva ore sau o zi se retrag apele respective, dar cultura nu este decât în pericol temporar fără să fie compromisă. Vom avea în curând datele exacte. Este însă o suprafaţă mică, undeva la 10.000 de hectare la nivel naţional şi asta înseamnă diverse culturi afectate de băltiri sau de grindină, atât cu grâu cât şi cu rapiţă, orz, dar şi cu culturi de primăvară, în speţă floarea soarelui, porumb şi anumite suprafeţe cu mazăre”, a afirmat oficialul guvernamental.

El a adăugat că, anul acesta, s-a înregistrat un „record”, și anume 75 de rachete antigrindină lansate într-o singură zi, la centrul de comandă din Ploiești. Demersul face parte dintr-o acțiune mai largă de încercare a ținerii sub control a fenomenelor meteo nedorite.

„Sistemul antigrindină a dat aproximativ 1.000 de rachete până la această dată. Stăm cu ochii pe aceste puncte de lansare. Este o situaţie extrem de delicată - nu am avut în anii trecuţi o zi în care să lansăm 75 de rachete de la un punct de comandă. Sâmbătă am fost la Ploieşti la centrul de comanda unde specialiştii lansaseră 75 de rachete, pentru a face faţă situaţiei cu care s-au întâlnit în ziua respectivă. Lucrăm şi acţionăm ca să ţinem cât putem sub control aceste fenomene”, a adăugat Daea.

Șeful de la Agricultură a mai spus că o parte dintre culturile distruse de inundaţii se vor reînsămânţa.

„Dacă acum s-a distrus cultura de porumb, până la 15 iunie o reînsămânţează. Eu am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (n.r. - pe despăgubiri), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp. Avem o veste bună pentru oameni: obţinem fonduri europene la timp şi suntem mereu alături de oameni”, a mai spus ministrul de resort.

De câteva săptămâni, țara noastră se află sub Coduri galbene şi portocalii de averse torenţiale, vijelii şi grindină.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă pentru perioada 5-11 iunie 2019, sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi de intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, iar local vor fi condiții de producere a grindinei.

De asemenea, cantitățile de apă prognozate pot depăşi 15-25 l/mp şi izolat, 35-50 l/mp, îndeosebi la începutul perioadei.

Sursa informațiilor: Agerpres, ANM

Publicat în Știri interne

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, este posibil ca Executivul de la București să ia decizia de a acorda despăgubiri ca urmare a unor evenimente nedorite (de tipul efectelor economice și sociale generate de pesta porcină africană sau de inundații) doar conform prevederilor legale, în condițiile în care au fost crescători de animale care și-au lăsat libere animalele în afara gospodăriilor (cazul porcilor din Delta Dunării infestați cu PPA de la mistreți) sau care au construit fără autorizații.

Ca exemplu, marți, 11 septembrie 2018, la orele serii, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a precizat în cadrul unei emisiuni televizate că despăgubirile în cazul unor situaţii cum este și cea a pestei porcine africane se vor acorda numai dacă „porcul se ţine în ogradă”. El a adăugat că în alte state europene nu există animale în afara curţilor, aşa cum se întâmplă în România.

„Porcul se ţine în ogradă. Îl ţii în afara ogrăzii, ai un risc. Pe viitor, poate la 1 ianuarie (2019 - n. r.), noi o spunem clar, ca Guvern, vom mai despăgubi când mai apar astfel de situaţii neplăcute strict ce se conformează prevederilor legale. În afara României, în alte state, nu există porci în afara curţilor. Atenţie, ţineţi-vă orătăniile în curte!”, a mărturisit Eugen Teodorovici la televizor.

În plus, oficialul MFP a subliniat că situaţia va fi similară în cazul inundaţiilor, urmând să fie despăgubiţi doar cei care au avut autorizaţie de construire.

„Pe inundaţii, la fel, poate ar trebui să-i despăgubim doar pe cei care au avut autorizaţie de construire. Dacă îţi faci casa tu singur în albia râului şi dă pe dinafară şi îţi ia casa, este corect să plăteşti? (...) Noi am mai alimentat acest fond de rezervă, care era la momentul rectificării zero, pentru că am plătit foarte mult pe partea de inundaţii. Am plătit în acest an sume foarte importante pe calamităţi naturale la rectificare (...) Din fondul de rezervă, nu poţi să duci în salarii, duci în partea de investiţii, refacerea unor proiecte de infrastructură. 600 de milioane de lei s-au dus numai pe inundaţii, care nu au fost anticipate la începutul anului, când s-a făcut bugetul pe 2018. (...) Trebuie să vedem pe viitor cum evităm astfel de situaţii. (...) Trebuie prevenţie şi banul să nu mai fie dat cu atâta uşurinţă de la bugetul de stat”, a susţinut şeful de la Finanţe.

Întrebat când şi cum vor fi despăgubiţi fermierii afectaţi de uciderea animalelor, Teodorovici a menţionat că „nu se ia pur şi simplu porcul din ogradă”, ci se depune un dosar în care se constată greutatea.

„Este o procedură pe care cei de la ANSVSA au impus-o. Se depune un dosar, nu se ia pur şi simplu porcul din ogradă, se constată greutatea. (...) Dacă e mai mic de 100 de kilograme, noi plătim la minimum 100 de kilograme la fiecare porc în parte. Dacă e mai mult de 100 de kilograme, se plăteşte la câte kilograme are. Depune o solicitare de despăgubire şi toţi vor primi banii de la ANSVSA. (...) Avem alocat la nivelul rectificării bugetare undeva la 200 de milioane de lei: 160 de milioane de lei de la rectificare şi 40 de milioane de lei realocate între ordonatorii principali de credite. Suma se poate suplimenta pe măsură ce calculele de la ANSVSA şi MADR arată clar că este nevoie de suplimentare, iar banii vor fi asiguraţi”, a explicat ministrul.

În cazul fermelor comerciale afectate de PPA, Teodorovici a arătat că se vor acorda despăgubiri pentru tot ceea ce înseamnă sacrificare, „pe capul de porc, pe kilogram şi pentru repopulare”.

Nu în ultimul rând, Teodorovici a spus că banii pentru despăgubiri au început să fie plătiţi fermierilor.

Datele transmise de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) relevă că zootehniștii afectaţi de pierderea suinelor din cauza pestei porcine africane (PPA) au primit până în prezent despăgubiri de peste 507.890 de lei, însă valoarea dosarelor evaluate depăşeşte 47,6 milioane de lei, adică mai mult de 10 milioane de euro.

Publicat în Știri interne

Cu ocazia unei vizite de lucru pe care premierul României, Viorica Dăncilă, și ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, au efectuat-o la Bruxelles în perioada 9-10 iulie 2018, șefa Executivului a avut o întrevedere și cu comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, cei doi discutând printre altele și despre problemele actuale cu care se confruntă România, respectiv pesta porcina africană (PPA) și inundațiile care afectează mai multe județe.

În contextul impactului dezastruos al PPA asupra economiei românești, comisarul Hogan a menționat că aceasta a debutat în Polonia și că ia în considerare modalități de a oferi ajutor țării noastre.

În ceea ce privește inundațiile, premierul României și comisarul Phil Hogan au convenit că săptămâna viitoare se va discuta cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Petre Daea, despre ajutorul pe care ni-l poate oferi Comisia Europeană (CE).

„Vor fi analizate efectele schimbărilor climatice asupra sectorului agricol în ansamblu, pe lângă inundații urmând a fi luate în considerare și seceta care afectează alte state membre”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

În cadrul discuțiilor, prim-ministrul român a menționat că Executivul de la București susţine menţinerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) la un nivel comparabil cu cel actual, menționând totodată că România apreciază bunele intenţii ale Comisiei Europene (CE) privind simplificarea şi creşterea subsidiarităţii în aplicarea viitoarei PAC, dar și propunerea de continuare a reducerii decalajului dintre plăţile directe ale fermierilor din diferitele state membre.

În plus, premierul a precizat că România nu este de acord cu plafonarea, element care va afecta grav cele mai competitive ferme din țara noastră.

Totodată, cei doi oficiali au discutat despre propunerile CE privind susținerea, în România, a fermelor mici și a tinerilor fermieri.

Premierul Dăncilă a subliniat importanța asigurării unei arhitecturi simplificate a viitoarei politici în orizontul post-2020, care să permită un nivel sporit de transparenţă, accesibilitate şi eficienţă în relaţia cu beneficiarii direcţi ai acestei politici.

Prim-ministrul a apreciat rolul pe care Comisia Europeană îl va deţine în procesul decizional european cu privire la propunerile din domeniul agriculturii şi a exprimat interesul şi deschiderea României de a continua cooperarea cu CE în scopul identificării, împreună cu statele membre şi cu Parlamentul European (PE), a celor mai bune soluţii pentru agricultura europeană, pentru fermierii europeni şi, în esenţă, pentru cetăţenii europeni, ca principali beneficiari ai politicilor UE.

Nu în ultimul rând, premierul Viorica Dăncilă a arătat că unul dintre obiectivele majore ale României, în calitate de viitoare Preşedinţie a Consiliului UE, va fi aceea de a se asigura că politicile Uniunii Europene se raportează în permanență la principiul coeziunii, ca valoare comună a UE. Din această perspectivă, România va depune toate eforturile pentru avansarea procesului de negociere şi adoptarea, în timp util, în funcție şi de sprijinul celorlalte state membre ale Uniunii, a propunerilor privind Cadrul Financial Multianual 2021-2027.

PPA se propagă la nivel de țară

În România, la debutul acestui an a fost descoperit un focar de pestă porcină africană în localitatea Micula, la aproximativ 7 kilometri de graniţa României cu Ungaria şi Ucraina. În martie, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Satu Mare a instituit măsuri speciale de protecţie pe raza mai multor localităţi după depistarea unui nou caz de pestă porcină africană în localitatea sătmăreană Bercu Nou.

La începutul lunii iunie, porcii din patru gospodării din satele Ceatalchioi şi Sălceni, comuna Ceatalchioi din Delta Dunării, au fost sacrificaţi, după ce rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animalele din cele două localităţi au fost pozitive la pestă porcină africană. În mai puţin de două săptămâni de la confirmarea virusului în Deltă, au fost confirmate 40 de focare de pestă porcină africană în cinci localităţi din judeţ, numărul porcilor sacrificaţi ajungând la 500.

Virusul PPA a fost confirmat la începutul acestei luni într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale de creştere a porcilor din judeţul Tulcea, fiind pentru prima oară când s-a confirmat această boală într-o exploataţie comercială. Numărul porcilor sacrificaţi a fost de 44.580 de capete.

Miercuri, 4 iulie, a fost confirmat un nou focar de pestă porcină africană la o crescătorie de porci situată într-o zonă relativ izolată în Insula Mare a Brăilei. Crescătoria se află la 20 de kilometri de cea mai apropiată localitate din judeţul Brăila şi 5 kilometri faţă de localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea, între acestea fiind barieră naturală Dunărea, braţul Măcin.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Publicat în Știri interne

Potrivit cifrelor vehiculate de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), anul trecut, cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, au fost produse de inundații, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, în condițiile în care doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie și de 76 de procente pentru mediul urban.

Datele statistice aparținând aceleiași entități relevă pentru 2017 o creștere a volumului de daune plătite față de anul precedent, de la 2,52 milioane lei, la 2,89 milioane lei.

„În total, au fost achitate despăgubiri pentru 591 de dosare. Cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, le-au produs inundațiile, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, și cutremure, cu despăgubiri de 257.930 lei”, menționează PAID România prin intermediul unui comunicat de presă.

În acest context, top trei al județelor după volumul daunelor plătite în 2017 scoate în evidență Galațiul cu 443.088 lei, Caraș-Severin cu 361.187 lei, respectiv Vâlcea cu 313.691 lei.

„Și 2017 a fost un an în care câteva sute de români au simțit utilitatea unei asigurări obligatorii de locuință și asta în contextul în care nu ne-am confruntat cu dezastre majore. Inundațiile, urmate adesea și de alunecări de teren, produc însă frecvent pagube în România. În tot acest timp, PAID a continuat să se consolideze, pentru a-și putea respecta obligația de a fi alături de românii asigurați, atât în cazul unor evenimente mai scăzute ca intensitate, cât și în cazul unui dezastru de proporții”, a declarat Nicoleta Radu, director general al PAID România.

Acționarii PAID și-au menținut și în anul trecut decizia de a reinvesti întregul profit în consolidarea companiei. În plus, programul de reasigurare al PAID a ajuns la 900 de milioane de euro, ceea ce face din pool cel mai mare cumpărător de reasigurare din regiune. Dincolo de aceste măsuri financiare luate de PAID pentru a se asigura că poate face față oricărei situații, este continuat și planul de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins, foarte important pentru o țară ca România, cu mare expunere la riscuri catastrofale.

În ceea ce privește numărul de locuințe asigurate la finalul anului trecut, acesta era de 1.693.006, reprezentând 18,96% din fondul locativ al României, într-o ușoară scădere față de anul 2016.

Top trei al celor mai asigurate județe în 2017 arată așa: București – 39 %, Ilfov – 35 %, respectiv Brașov – 30 %.

La polul opus al topului, fiind cel mai slab asigurate județe, se află: Vaslui – 8 %, Mehedinți - 8 % și Olt - 8 %.

Cele mai asigurate localități în 2017 au fost: Dumbrăvița (Timiș) – 63%, Bragadiru (Ilfov) 61,57% și Sânpetru (Brașov) – 61%.

Publicat în Ultimele noutati

„Inundaţiile din ultima perioadă ne determină să atragem atenţia deţinătorilor de animale din zonele calamitate, dar şi din întreaga ţară, asupra pericolului de apariţie şi evoluţie ale unor boli grave, care se pot transmite de la animale la om”, precizează reprezentanții ANSVSA prin intermediul unui comunicat remis presei joi, 15 martie 2018.

Concret, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis instrucţiuni către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene (DSVSA) pentru adoptarea măsurilor de profilaxie generală, profilaxie specifică, de ecarisare şi de sănătate publică, pentru prevenirea şi limitarea efectelor inundaţiilor asupra stării de sănătate a animalelor.

„ANSVSA recomandă tuturor proprietarilor de animale să coopereze cu medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor sanitare veterinare de necesitate”, informează agenția. „Importanţa acţiunilor sanitare veterinare (în special a vaccinărilor, în acest context) rezidă în faptul că incidenţa unor boli, care în mod normal sunt ţinute sub control, ar putea să crească (un pericol real îl constituie antraxul)”.

Astfel, au menționat reprezentanții ANSVSA, au fost transmise către DSVSA judeţene avertizări pentru toate obiectivele cu profil zootehnic şi medicilor veterinari concesionari din localităţile situate în zonele inundabile asupra pericolului reprezentat de apariţia de viituri.

Medicii veterinari din judeţe vor intensifica supravegherea sanitar-veterinară şi de profilaxie specifică, prin vaccinarea animalelor, anunță totodată agenția de profil.

Activitatea desfăşurată de serviciile sanitar-veterinare are un dublu scop, și anume de a menţine starea de sănătate a efectivelor de animale, respectiv de a proteja cetăţenii de pericolul bolilor transmisibile de la animale la om.

DSVSA din judeţele afectate acţionează prin aplicarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea bolilor la animale, a celor transmisibile la om şi controlul sanitar-veterinar al produselor alimentare, măsuri care se referă la: mutarea animalelor din gospodăriile afectate in zone sigure; acţiuni imunoprofilactice (ex., vaccinarea împotriva antraxului); coordonarea activităţii de strângere a cadavrelor şi dirijarea lor la puţul sec sau la incinerare; dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale, respectiv controlul potabilităţii surselor de apă pentru adăparea animalelor.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a transmis notificări către toate prefecturile din zonele calamitate, iar prin intermediul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene, către primăriile şi consiliile locale, solicitând respectarea legislaţiei în vigoare privind colectarea şi neutralizarea cadavrelor de animale din zonele inundate.

În ultima perioadă, conform avertizărilor hidrologice, la staţiile hidrometrice Podu Olt, Feldioara şi Hoghiz, amplasate pe râul Olt, s-au depăşit cotele de pericol, fapt ce a condus la fenomenul de remuu pe pârâul Căpeni, afluent cadastrat de stânga al Oltului. Digurile de remuu, de pe pârâul Căpeni, au fost deversate cu o lamă de circa 3-4 cm în mai multe puncte, pe un sector de aproximativ 100 m amonte de confluenţa cu râul Olt.

„Unităţile teritoriale ale AN Apele Române acţionează prin formaţiile de intervenţie cu utilaje şi materiale din stocul de apărare. Se monitorizează permanent cursurile de apă, se intervine pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a râurilor, dar şi pentru punerea în siguranţă a punctelor critice înregistrate pe sectoarele vizate de avertizările hidrologice. Se acordă în continuare o atenţie deosebită respectării prevederilor Regulamentelor de exploatare în condiţii de ape mari, asigurării tranşelor de atenuare în acumulări, acolo unde evoluţia fenomenelor hidrologice o impune”, precizează ANAR.
Joi la ora 13:00, cotele râului Olt erau în scădere, iar la staţia hidrometrică Podu Olt se înregistra o cotă de 477 cm (CI+27cm), la staţia hidrometrică Feldioara 418 cm (cu 2 cm sub cota de inundaţie) şi la staţia hidrometrică Hoghiz 466 cm (CI+16 cm).

Publicat în Știri interne

Potrivit INHGA, dată fiind situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE, după cum urmează:

COD GALBEN

În intervalul 20.09.2017 ora 18:00 – 21.09.2017 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Lӑpuş (judeţul Maramureş), Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare - bazin superior şi afluenţi (judeţul Bistriţa Năsăud), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţele Sӑlaj, Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţul Bihor), Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu, (judeţele Dâmboviţa şi Prahova), Prahova – bazin superior şi afluenţi (judeţul Prahova), Buzău – afluenţi bazin mijlociu (judeţele Buzӑu și Prahova).

Fenomenele se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Dâmboviţa, Prahova şi Maramureş.

Harta cu codurile și semnificația acestora se anexează.

Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenți de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă.

În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.

Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgenta generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”.

Într-o intervenție televizată, Raed Arafat a menționat că, în prezent, el se teme de așa numitele-flash floods. O inundație rapidă este o inundare rapidă a zonelor geomorfice de joasă înălțime: râuri, lacuri uscate și bazine. Ea poate fi provocată de ploi abundente asociate cu o furtună puternică, uragan, furtună tropicală sau apă topită din gheață sau zăpadă care curge peste foi de gheață sau zăpadă.

Publicat în Ultimele noutati

Chiar dacă seceta pedologică mai persistă în anumite zone din Transilvania, Crişana, respectiv din sudul Dobrogei şi Munteniei, rezerva de umiditate din solul agricol se încadrează în limite satisfăcătoare în cea mai mare parte a ţării, spun specialiștii în agrometeorologice ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) 15-21 octombrie 2016, adăugând că se vor înregistra inclusiv excese de apă în sol în sud-estul Moldovei.

„În stratul de sol 0-20 cm (ogor), rezerva de umiditate se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. Excese de apă în sol se vor semnala izolat în sud-estul Moldovei. Local în centrul Transilvaniei, sudul şi vestul Crişanei, centrul şi sudul Dobrogei, izolat în sudul Munteniei se vor înregistra deficite de umiditate în sol (seceta pedologică moderată şi puternică)”, se precizează în prognoza ANM.

În ceea ce priveşte prognoza meteorologică pentru intervalul analizat, specialiştii ANM precizează că vremea va fi în general normală în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura medie diurna a aerului se va încadra între 2 şi 15 grade Celsius, valori apropiate de mediile multianuale, la nivelul întregii ţări. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsa între 4 şi 20 de grade Celsius, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, iar cea minimă va oscila între -1 şi 11 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, unde local vor fi condiţii de producere a brumei.

De asemenea, temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm se va situa între 5 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie, limite optime desfăşurării proceselor vegetative la culturile de toamna înfiinţate în epoca optimă.

Sub aspect pluviometric, sunt posibile precipitaţii sub forma de ploi locale, însoţite de intensificări de scurtă durata ale vântului, în cea mai mare parte a ţării. Izolat, în nordul ţării cantităţile de apă pot depăşi 10-15 l/mp.

În special pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, unde uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi pe ansamblu bună şi medie, ritmurile vegetative la culturile de toamnă se vor desfăşura în general normal. Mai mult, ca urmare a valorilor termice mai scăzute din aer şi sol faţă de normalul perioadei, local în zonele depresionare, procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor vor fi mai lente.

„La orzul şi grâul de toamnă vor predomina fazele de germinare-răsărire (10-50%) în majoritatea zonelor de cultură, precum şi apariţia primelor frunze (10-40%), îndeosebi în regiunile agricole din sudul şi estul ţării. Sub aspect fenologic, la rapiţă se vor semnala germinarea, răsărirea şi înfrunzirea (10-100%), în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Sfecla de zahăr din centrul şi estul ţării va parcurge maturitatea tehnologică şi recoltarea”, se precizează în document.

Pomii fructiferi vor înregistra fazele de maturare a lemnului, îngălbenirea şi căderea frunzelor, precum şi recoltarea la soiurile tardive. În majoritatea podgoriilor, la viţa de vie se vor semnala maturarea coardelor, îngălbenirea şi căderea frunzelor.

Conform prognozei agrometeo, lucrările agricole de toamnă (recoltare, transport şi depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, pregătirea patului germinativ, semănat, etc.) se vor putea efectua în condiţii relativ bune, exceptând zilele cu precipitaţii.

Specialiştii ANM recomandă continuarea lucrărilor de eliberare a suprafeţelor agricole de resturile vegetale, efectuarea arăturilor de toamnă, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului în stratul 0-20 cm/ogor, urgentarea pregătirii patului germinativ în vederea continuării semănatului la orzul şi grâul de toamnă şi finalizarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole.

Publicat în Agrometeo

În vederea refacerii infrastructurii hidrotehnice, terasamentelor și malurilor de apărare, structurii drumurilor județene, comunale, a podurilor, podețelor și digurilor din localitățile afectate de inundațiile și alunecările de teren produse în acest an, Guvernul tehnocrat va acorda un sprijin de 86,7 milioane lei din Fondul de intervenție autorităților locale din 25 de județe, se arată într-un comunicat de presă.

Conform documentului transmis de Executivul condus de Dacian Julien Cioloș, pagubele au fost estimate în baza evaluărilor detaliate făcute de către autoritățile administrației publice locale, Inspectoratele pentru Situații de Urgență și de către Instituțiile prefectului din județele afectate de inundații în cursul lunilor iunie, iulie și august și transmise, spre centralizare, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Suma de 86,7 milioane lei a fost repartizată pe județe astfel: Alba – 210.000 lei, Argeș – 885.000 lei, Bihor – 510.000 lei, Bistrița-Năsăud – 1,279 milioane lei, Botoșani – 7,043 milioane lei, Brașov – 41.000 lei, Buzău – 9,914 milioane lei, Caraș-Severin – 2,744 milioane lei, Cluj – 8,932 milioane lei, Covasna – 2,268 milioane lei, Dâmbovița – 397.000 lei, Gorj – 1,099 milioane lei, Harghita – 9,507 milioane lei, Hunedoara – 5,988 milioane lei, Iași – 2,150 milioane lei, Maramureș – 2,684 milioane lei, Mehedinți – 7,226 milioane lei, Mureș – 1,851 milioane lei, Neamț – 688.000 lei, Sibiu – 941.000 lei, Suceava – 1,941 milioane lei, Timiș – 1,999 milioane lei, Tulcea – 767.000 lei, Vâlcea – 5,539 milioane lei, respectiv Vrancea – 10,095 milioane lei.

Meteorologii avertizează că, în perioada 11 octombrie, ora 15:00 - 13 octombrie, ora 10:00, judeţele Maramureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Alba, Mureş, Harghita, Hunedoara, Sibiu, Braşov, Covasna, Caraş-Severin, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Dâmboviţa şi municipiul Bucureşti se vor afla sub Cod galben de ploi.

Potrivit meteorologilor, în special în sud-estul, estul şi centrul ţării, precum şi în zonele montane şi submontane, cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp şi pe arii restrânse 40-50 l/mp. La munte, îndeosebi în zona Carpaţilor Orientali şi Meridionali, treptat vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă.

Vântul va prezenta intensificări temporare în majoritatea regiunilor, cu viteze ce vor depăşi la rafală 55-65 km/h cu precădere în regiunile estice şi la munte şi pentru intervale scurte de timp peste 75.-80 km/h în zona litoralului, dar şi pe crestele înalte de munte, unde va viscoli ninsoarea.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista