Afişez elemetele după tag: mediul rural - REVISTA FERMIERULUI

Peste 85 la sută din totalul celor 18 392 de șomeri doljeni provin din mediul rural, a anunțat vineri, 4 octombrie 2019, AJOFM Dolj.

Concret, din totalul de 18 392 de persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Dolj, 2 046 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 16 346 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 15 672 şomeri provin din mediul rural şi 2 720 sunt din mediul urban.

Conform sursei citate, tendinţa uşor ascendentă a ratei şomajului, comparativ cu luna anterioară, a fost influenţată de înregistrarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în evidenţele instituţiei.

„Şomerii fără studii/cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Dolj (37,1%), urmaţi de cei cu nivel de instruire gimnazial 27,7%), iar 22,6% au absolvit învăţământ liceal/postliceal. Șomerii cu nivel instruire profesional reprezintă 10,3% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii superioare au o pondere de 2,3%. Structura şomerilor înregistraţi pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 11 069 persoane foarte greu ocupabile, 6 248 greu ocupabile, 683 mediu ocupabile, iar 392 sunt persoane uşor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre”, a informat instituția statului.

La finele lunii august a anului în curs, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Dolj a fost de 6,92%, cu 0,06 puncte procentuale mai mare decât cea din luna anterioară, şi cu 0,75 puncte procentuale sub valoarea înregistrată la finele aceleiaşi luni a anului 2018.

Publicat în Știri interne

Aproximativ 266 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) au fost aprobate de comisarul european Corina Crețu și ar urma să fie plătiți României pentru extinderea ariei de acoperire a sistemului de cadastru, în special în zonele rurale ale României, a anunțat reprezentanța în România a Comisiei Europene (CE).

Practic, sumele vor fi destinate realizării înregistrării terenurilor din zonele rurale în registrul de carte funciară, pentru scanarea și arhivarea registrelor existente, formarea personalului implicat în aceste activități, stimularea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor pentru serviciile de înregistrare, precum și pentru a îmbunătăți felul în care este gestionat și monitorizat proiectul.

Obiectivul acestui proiect, a mai spus Crețu, este de a consolida securitatea juridică și de a crește transparența în ceea ce privește sistemul de evidență a drepturilor imobiliare.

„Acest proiect finanțat prin politica de coeziune vine în sprijinul persoanelor care trăiesc în mediul rural, protejând drepturile de proprietate ale acestora. Proiectul va facilita totodată accesul proprietarilor de terenuri la fondurile UE și va contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni, întrucât o securitate juridică sporită va stimula investițiile și va accelera implementarea acelor proiecte de infrastructură care sunt cruciale”, a precizat comisarul european.

În acest moment, mai puțin de un sfert din totalul proprietăților din România sunt înregistrate în cartea funciară. Acest proiect major finanțat de UE acoperă 660 de unități administrative din șapte zone rurale din România, respectiv aproximativ 25% din teritoriul național, el fiind complementar procesului național de finalizare a cartografierii și includerii proprietăților în baza de date digitalizată a registrului central de carte funciară.

Publicat în Finantari

Cohorta demografică „Generația Y” sau așa-zișii mileniali (tinerii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) percep mediul rural ca principal furnizor de alimente sănătoase și optează pentru mâncarea realizată din ingrediente a căror provenienţă este cunoscută, se arată într-un studiu calitativ desfăşurat pe o perioadă de doi ani în interiorul comunităţii online create, moderate şi coordonate de Exact Cercetare și Consultanță și WaveTreeZero și remis presei luni, 20 august 2018.

Subiecții au mărturisit că mâncarea sănătoasă este cea în care ştii exact ce pui şi cum o prepari. Mai exact, consumul de mâncare gătită a fost menţionat de fiecare dată când s-a discutat despre alimentaţia sănătoasă, relevă studiul.

Pe de altă parte, milenialii simt că susţin comunitatea prin cumpărarea de alimente de la piaţă ori direct din gospodăriile ţăranilor, acest fapt generând şi un sentiment de apartenenţă la grup.

Atunci când vine vorba de produse cumpărate din magazin, reprezentanții Generației Y verifică eticheta - nutrienţi, E-uri, aditivi, zaharuri, gluten. Ei se opresc asupra produselor care reuşesc să convingă prin informaţia conţinută de etichetă. Această categorie de public alege să consume mai puţin, comparativ cu generaţia anterioară (Generația X), incluzând în meniu produse care par „mai sigure”, comparativ cu altele. Această alegere vine, pe de-o parte, ca urmare a convingerii conform căreia „a mânca mult este o lipsă de control care generează riscuri”. Pe de altă parte, este evitată astfel risipa alimentară.

Milenialii optează pentru meniuri variate, bucătării internaţionale, mâncare experimentală.

„Ei sunt în căutare de ingrediente noi şi posibilităţi noi de a le combina. Totuşi, aceşti mileniali sunt mai degrabă followeri, preferând să mănânce ceea ce mănâncă şi ceilalţi, influenţaţi de preferinţele şi alegerile grupului”, afirmă Lăcrămioara Loghin, managing director Exact Cercetare și Consultanță.

Reprezentanții Generației Y sunt adepţii gătitului, această activitate fiind percepută ca o oportunitate de a învăţa şi exersa abilităţi noi, demonstrând că sunt la curent cu ultimele tendinţe. Înainte de a încerca un aliment sau un preparat nou, ei au nevoie de recomandări ale experţilor sau influencerilor. Informaţiile căutate nu se limitează la reţete şi aprecieri, ei vor să cunoască şi alte detalii precum ustensile folosite, ingrediente, condimente, calorii etc.

Alegerile mai pot fi influenţate de familie şi grup de prieteni. Milenialii au încredere în opiniile celor apropiaţi, ale celor cu care se aseamănă sau cu care rezonează.

Potrivit studiului cantitativ reprezentativ la nivel urban, realizat pe 1.030 de subiecți, 1 din 4 mileniali români ascultă la radio sfaturi despre sănătate şi nutriţie. De remarcat este însă şi dorinţa de a putea beneficia de reţete şi sfaturi culinare prin intermediul aceluiaşi canal, 1 din 10 manifestându-şi dorinţa în acest sens.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit cifrelor vehiculate de PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), anul trecut, cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, au fost produse de inundații, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, în condițiile în care doar 24 la sută din imobilele situate în mediul rural au avut polițe de asigurare obligatorie și de 76 de procente pentru mediul urban.

Datele statistice aparținând aceleiași entități relevă pentru 2017 o creștere a volumului de daune plătite față de anul precedent, de la 2,52 milioane lei, la 2,89 milioane lei.

„În total, au fost achitate despăgubiri pentru 591 de dosare. Cele mai mari pagube, de peste 1,5 milioane lei, le-au produs inundațiile, urmate de alunecările de teren, cu 1,07 milioane lei, și cutremure, cu despăgubiri de 257.930 lei”, menționează PAID România prin intermediul unui comunicat de presă.

În acest context, top trei al județelor după volumul daunelor plătite în 2017 scoate în evidență Galațiul cu 443.088 lei, Caraș-Severin cu 361.187 lei, respectiv Vâlcea cu 313.691 lei.

„Și 2017 a fost un an în care câteva sute de români au simțit utilitatea unei asigurări obligatorii de locuință și asta în contextul în care nu ne-am confruntat cu dezastre majore. Inundațiile, urmate adesea și de alunecări de teren, produc însă frecvent pagube în România. În tot acest timp, PAID a continuat să se consolideze, pentru a-și putea respecta obligația de a fi alături de românii asigurați, atât în cazul unor evenimente mai scăzute ca intensitate, cât și în cazul unui dezastru de proporții”, a declarat Nicoleta Radu, director general al PAID România.

Acționarii PAID și-au menținut și în anul trecut decizia de a reinvesti întregul profit în consolidarea companiei. În plus, programul de reasigurare al PAID a ajuns la 900 de milioane de euro, ceea ce face din pool cel mai mare cumpărător de reasigurare din regiune. Dincolo de aceste măsuri financiare luate de PAID pentru a se asigura că poate face față oricărei situații, este continuat și planul de instrumentare a daunelor în caz de dezastru extins, foarte important pentru o țară ca România, cu mare expunere la riscuri catastrofale.

În ceea ce privește numărul de locuințe asigurate la finalul anului trecut, acesta era de 1.693.006, reprezentând 18,96% din fondul locativ al României, într-o ușoară scădere față de anul 2016.

Top trei al celor mai asigurate județe în 2017 arată așa: București – 39 %, Ilfov – 35 %, respectiv Brașov – 30 %.

La polul opus al topului, fiind cel mai slab asigurate județe, se află: Vaslui – 8 %, Mehedinți - 8 % și Olt - 8 %.

Cele mai asigurate localități în 2017 au fost: Dumbrăvița (Timiș) – 63%, Bragadiru (Ilfov) 61,57% și Sânpetru (Brașov) – 61%.

Publicat în Ultimele noutati

Ca urmare a faptului că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit solicitări de finanțare în valoare de 188.402.435 de euro, peste limita plafonului de depunere a proiectelor, respectiv 200% faţă de suma alocată pe sesiune - fonduri nerambursabile alocate prin submăsura 7.2, componenta de apă/apă uzată, zona non-montană, aferentă sesiunii anuale 2017 – instituția a anunțat că a sistat activitatea de depunere proiecte.

De la momentul deschiderii sesiunii - 28 martie 2017 și până în 24 mai, prin această submăsură au fost depuse 134 de proiecte prin care se propun pentru finanțare investiții în construirea, extinderea și modernizarea rețelei publice de apă în localități rurale având între 2.000 și 10.000 de locuitori. Valoarea totală a fondurilor nerambursabile solicitate prin proiectele respective a fost de peste 188 de milioane de euro.

„Putem discuta cu adevărat despre o localitate civilizată, prosperă abia atunci când a fost pus în funcțiune un sistem de alimentare cu apă și de canalizare. În fapt, dezvoltarea satului românesc este condiționată și de realizarea sau modernizarea infrastructurii de apă, apă uzată. Investițiile propuse pentru finanțare prin submăsura 7.2 reprezintă un pas important pentru asigurarea unor condiții de trai decente pentru locuitorii care vor beneficia de ele. Faptul că fondurile au fost epuizate arată clar că nevoile satului românesc necesită mult mai multă finanțare. Aș vrea să subliniez pe această cale faptul că Agenția va fi în permanență un partener pentru ca aceste proiecte să fie finalizate cu succes”, a declarat Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

După încheierea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut la criteriile de selecție de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile în 2017 pentru sM 7.2, componenta apă/ apă uzată – zona non-montană, care este de 99.719.136 euro.

Publicat în Finantari

Cu toate că 8 martie - „Ziua Internatională a Femeii” - reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii, cele mai noi cifre INS indică un fapt îngrijorător - România se „laudă” cu o populație feminină îmbătrânită în mediul rural, dar și cu cea mai mare pondere a acesteia ocupată cu agricultura, silvicultura şi pescuitul din total (populaţia feminină activă).

Astfel, potrivit datelor agregate de Institutul Național de Statistică (INS), cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Ca exemplu, cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş.

În plus, din analiza structurii populaţiei feminine, participantă la activitatea economică, pe grupe de ocupaţii, reiese că un procent de  21,2% din total şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.

Și asta în condițiile în care doar 1,7% din femei au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori. În acest context, trebuie luat în calcul și gradul de instruire, astfel că, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.

De asemenea, 19,8% din total populație feminină au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,6% din populația feminină au avut statutul de funcţionari administrativi, 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi și, nu în ultimul rând, 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

Că avem femei care activează în sectorul agricol românesc n-ar fi o problemă prea mare. Însă, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură, în România, se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, potrivit unui studiu PWC dat recent publicității. Și situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha. Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultura românească este nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania - 50.%, Franţa - 63.1%, Germania - 55.8%).

„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

Femeile de la sat nasc la o vârstă mai tânără

Aceleași date ale Institutului Național de Statistică (INS) indică faptul că femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani).

„Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani)”, afirmă specialiștii INS.

„În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%”, continuă statisticienii INS.

Nu în ultimul rând, populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Concret, vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie feminină de 43,1 ani, respectiv vârsta medie masculină de 39,9 ani.

„Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea”, au conchis cei de la INS.

Emil Dumitru, Pro Agro: „Îmi doresc foarte mult ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate”

Contactat telefonic de Revista Fermierului și rugat să comenteze cifrele îngrijorătoare vehiculate de INS, Emil Dumitru, bosul Pro Agro, a replicat că dacă decidenții nu vor anula în anii următori „povestea cu ajutoarele sociale”, iar banii respectivi nu vor fi redirecționați către cei care vor să muncească, să genereze valoare adăugată în sectorul agroalimentar, el cred că, în viitor, datele de la INS nu vor fi unele care să reducă procentul de persoane de sex feminim a căror vârstă să fie în scădere în mediul rural.

„Eu îmi doresc foarte mult să încercăm să facem politici publice în care, în mediul rural, să regăsim cât mai multe familii tinere. Dacă vom tot discuta de îmbătrânirea populației din mediul rural, la un moment dat, acolo vor exista doar asistați social și atât”, a precizat Emil Dumitru.

El a dat și exemple de doamne de succes din sectorul agroalimentar românesc, atunci când i s-au prezentat cifrele cu privire la procentele ocupaționale vehiculate de INS. În plus, Dumitru a apreciat implicarea femeilor în buna desfășurare a activităților din domeniu și a exemplificat asta prin prin propriile statistici. Astfel, spune Emil Dumitru, populația feminină a României este mai „conștiincioasă în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realitățile agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, precum și că rata de succes a înregistrării  produselor cu inducație geografică protejată din România este mult mai mare în rândul femeilor.

„Avem și doamne care sunt implicate în formele asociative din agricultură. Sigur, inclusiv la noi, în Federația Pro Agro, avem doamne care sunt implicate în acest sector. Este vorba de doamna Mary Eugenia Pană de la ACEBOP, de doamna Tudor Stanca, director executiv al Patronatului Cărnii de Porc. Sigur însă, am constatat că femeile din agricultură, de cele mai multe ori, sunt mult mai aplecate pe legislația comunitară și sunt mult mai conștiincioase în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realității agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, a afirmat Emil Dumitru. „Dacă vom analiza care sunt produsele cu inducație geografică protejată din România, altele decât vinurile, vom constata că femeile au fost cele care au depus eforturi să facă acele documentații, să le trimită la Comisia Europeană și care, ulterior, au fost aprobate”.

Șeful Pro Agro crede inclusiv că, în perioada următoare, România va avea o femeie ca ministru al Agriculturii.

„Eu cred că nu va trece foarte mult timp până când vom avea și un ministru al Agriculturii o femeie. E clar că nu este niciun fel de diferență între un bărbat și o femeie, mai ales că astăzi agricultura se face cu tehnologie și cu date moderne. Pe parcursul celor doi ani de mandat am văzut foarte multe exploatații conduse de femei, care sunt performante și care fac lucrurile foarte bine”, a mai punctat Dumitru.

Nu în ultimul rând, oficialul Federației Pro Agro își dorește ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate și că are niște condiții decente, astfel încât să se poată bucura de... „feminitate”.

„Le transmitem la mulți ani pentru că, dacă tot este primăvară, până la urmă frumusețea acestui anotimp poate fi asociată foarte bine și frumusețea femeii. Eu îmi doresc foarte mult ca femeile să se implice și mai mult în ceea ce înseamnă agricultură și valoarea adăugată din agricultură și industrie alimentară”, a conchis el.

Viorica Dăncilă: „Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii”

„Cu ocazia zilei de 8 Martie, le doresc tuturor femeilor din România să își îndeplinească toate dorințele și speranțele și să-și transforme în realitate toate planurile”, se precizează în comunicatul de presă al eurodeputatei S&D, Viorica Dăncilă.

Potrivit spuselor sale, ziua de 8 Martie reprezintă o ocazie când trebuie amintit tuturor faptul că, dincolo de flori şi vorbe frumoase, se află o realitate aspră – cea a discriminării de gen.

Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii, de salarizare neconformă cu munca depusă, de lipsa locurilor de muncă, în special în mediul rural, de subreprezentare în pozițiile cheie de decizie (fie că este vorba de economie sau politică), sau de fenomene precum hărțuirea de toate tipurile. Discriminarea de gen nu este un fenomen prezent doar în România. 8 Martie este, deci, şi un bun moment să vorbim despre cum putem schimba lucrurile, pentru ca orice femeie să se simtă protejată şi sprijinită în fiecare zi a anului”, a mai afirmat Dăncilă.

Din cele 19.760.300 persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.110.500 erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente, se mai precizează în comunicatul de presă al INS.

Mai mult, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, astfel că 5.557.400 locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane.

Publicat în Eveniment

Sprijinul nerambursabil de 15.000 de euro disponibil prin Submăsura 6.3 „Dezvoltare ferme mici” și banii din Submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare”, totul ar trebui să fie „reorientat” către dezvoltarea satului românesc, în condițiile în care furnizorii de servicii non-agricole (saloane de coafură și manichiură) au beneficiat din plin de programele naționale de dezvoltare rurală, a spus legumicultorul Vlad Gheorghe, administratorul Adinflor Exim, în cadrul dezbaterii „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”.

„Submăsura 6.3 – 15.000 de euro și Submăsura 16.4, reorientați-le către mediul rural, că ați dat saloanelor de coafură și de manichiură o grămadă de bani. Dacă cineva le va analiza, fondurile acordate acestora sunt enorme față de cele din agricultură”, a precizat Vlad Gheorghe la dezbaterea organizată sâmbătă, 10 septembrie 2016, la Hanul Fermierului, din județul Călărași.

Mai mult, legumicultorul cooperatist solicită conducerii AFIR să ia în calcul construcția unor proiecte-pilot „la cheie”, care să poată fi implementate spre exemplu în Călărași (vechi bazin legumicol), unele care să șunteze birocrația și comisioanele întreținute de firmele de „casă” ale AFIR care activează pe zona de consultanță. El propune ca micul producătorul agricol să vină doar cu documentele pe care angajații agenției să le atașeze dosarului-tip deja realizat, având ca argument lipsa de educație școlară a unor dintre ei.

„Implementarea asta de proiecte. Și aici fac referire la AFIR și la Direcția Agricolă Județeană (DAJ): rugămintea mea este să faceți un pas, ca exemplu pe județul Călărași, să nu mai plătim firme de consultanță. AFIR să genereze patru proiecte și să le dea exemplu, astfel încât să nu mai aibă cine să le verifice decât personalul agenției, să nu mai avem acele sincope de a returna proiectele. (...) Să văd atunci dacă angajații AFIR vor mai putea da cu părerea despre un proiect”, a precizat Gheorghe. „Cerem totodată AFIR lista firmelor de consultanță care sunt în topul agenției pe accesări de fonduri și finalizări de proiecte. Se poartă discuția că AFIR ar fi firma a trei familii. Poate știm și noi către care dintre ele să ne ducem”.

La rândul său, Anghel Constantin, șeful grupului Agrozootehnica „Independența”, și-a exprimat nemulțumirea că dacă fermierii cooperatiști nu vor avea acces constant la fonduri destinate dezvoltării rurale, dacă nu se vor dota cu utilaje, nu vor majora productivitatea, nu vor putea fi competitivi.

„Există sprijin cuplat pentru cultivatorii de roșii. Eu sunt cultivator de roșii. Cine face prelucrarea acestor tomate? (...) Acum câțiva ani a mai fost acest sistem. Am făcut contract pentru roșiile produse, le-am transportat, n-am primit nici azi banii. Mi s-a dat jumătate din contract în conserve. Vor putea cooperativele să facă aceste fabrici? Vor avea puterea financiară să construiască aceste fabrici? Va putea cooperativa să producă bulion și să-l exporte?”, s-a întrebat retoric fostul edil al comunei Vîlcelele, județul Călărași.

Prezent la eveniment, directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov, Marius Toth, a explicat că prin Submăsura 16.4 se acordă sprijin structurilor care sunt angajate într-un lanț agroalimentar și, chiar dacă sumele disponibile nu sunt mari, se pot accesa până la 100.000 de euro pentru a promova acel lanț pentru măsuri de marketing și de promovare a produselor acestora. A fost însă rezervat în declarații în ceea ce privește construcția de proiecte la cheie și a precizat că AFIR nu îi permite legislația europeană să dezvolte astfel de practici. De asemenea, el nu a menționat niciun nume din top 3 firme de consultanță cu cele mai multe proiecte. La fel de vag a fost și răspunsul acordat lui Anghel Constantin în ceea ce privește susținerea cooperativelor.

„Crearea unui cadru legislativ care să ajute aceste cooperative și care să le acorde facilități, nu ține neapărat de resortul AFIR. Din punctul nostru de vedere, aceste cooperative sunt eligibile pentru aproape măsurile și submăsurile care sunt destinate agriculturii, dar și dezvoltării rurale în general, pe de-o parte. Pe de altă parte, sigur, poate că este momentul să menționăm Submăsura 16.4 care este menită să acorde un sprijin pentru cooperarea agricolă în domeniul agricol și în domeniul pomicol. Mai exact, toate structurile care sunt angajate într-un lanț agroalimentar pot accesa această măsură. Sigur, suma nu este foarte mare, dar este un ajutor, se pot accesa până la 100.000 de euro pentru a promova acel lanț pentru măsuri de marketing și de promovare a produselor acestora”, a precizat Toth. „Tot aici ar fi de menționat măsura care finanțează în continuare înființarea și funcționarea grupurilor de producători în sectorul agricol, respectiv Submăsura 9.1. Acestea două ar fi măsuri dedicate special ideii unor parteneriate, fie că este sub forma unor cooperative sau sub alte forme juridice, parteneriate între actorii care sunt în sectorul agricol, atât în ceea ce privește partea de exploatații, cât și partea de procesare”.

Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov a plătit 15 milioane de euro prin PNDR 2014-2020

În cadrul aceleiași dezbateri, Marius Toth a mai adăugat că prin PNDR 2014-2020, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 Bucureşti – Ilfov a plătit aproximativ 15 milioane de euro, în condițiile în care au fost și vor urma să fie deschise până la sfârșitul anului sesiuni de depunere de proiecte care totalizează o sumă de 1,35 miliarde euro

„În ceea ce privește fondurile destinate agriculturii și spațiului rural, nu numai că au fost deja contractate fonduri, dar au fost făcute și plăți pe perioada de programare 2014-2020, cel puțin la nivelul Centrului Regional București-Ilfov. Și aici vorbim despre județele Călărași, Ialomița, Ilfov și Municipiul București. Până în momentul de față am plătit efectiv în jur de 15 milioane de euro. Sigur, nu este o sumă mare, dar e adevărat, suntem la începutul programului, au fost deschise o serie întreagă de măsuri și sesiuni de depunere de proiecte”, a precizat Toth. „La nivel național, anul acesta, am făcut rapid un calcul estimativ, au fost deschise și vor fi deschise până la sfârșitul anului sesiuni de depunere de proiecte care totalizează o sumă de 1,35 miliarde euro”.

Și pentru a avea date și mai exacte, Șerban Jenel, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Călărași, a intrat și mai mult în detaliu. El a spus că la nivelul județului Călărași, pe submăsura instalării tinerilor fermieri, în iulie 2016, au fost depuse proiecte cu o valoare totală de 960.000 de euro. În plus, pe Submăsura 4.1, Călărașiul a avut proiecte cu o valoare de 8,6 milioane euro.

„La nivelul județului Călărași, pe Submăsura 6.1 (n.r. - Instalare tineri fermieri) am avut proiecte depuse în luna iulie a.c. pentru valoarea de 960.000 euro. Această măsură prevede ca și prag între 40.000 și 50.000 de euro pe proiect. Ca atare, cam aceasta este valoarea contractată. Pe proiecte mici, putem spune că în județul Călărași vor intra un milion de euro, ceea ce este un lucru foarte bun și este o perioadă de început pentru ca, cei interesați, să se poată dezvolta”, a spus Șerban Jenel, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Călărași. „Pe Submăsura 4.1, în Călărași am avut 40 de proiecte cu o valoare de 8,6 milioane euro”.

Producătorii agricoli, dar și sătenii din comuna Vîlcelele, județul Călărași au putut afla sunt oportunitățile de dezvoltare durabilă a agriculturii și a satului românesc în cadrul dezbaterii „Oportunități de dezvoltare durabilă a agriculturii și satului românesc”, eveniment care au avut loc sâmbătă, 10 septembrie 2016, începând cu ora 11, la Hanul Fermierilor de la Ferma Ivănești, complex construit de Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași.

„Ziua Fermierului Călărășean”, ediția a X-a, dar și „Ziua Comunei Vîlcelele”, evenimente care au avut loc în aceeași zi, au făcut parte din seria manifestărilor în care Radio Antena Satelor este implicat pentru a fi alături de ascultătorii săi și a marca, si în acest fel, cei 25 de ani puși în slujba locuitorulor de la sate și agriculturii românești.

Radio Antena Satelor împlinește anul acesta 25 de ani  de existență pe piață media, singurul post dedicat în exclusivitate mediului rural, dezvoltării agriculturii și promovării celor mai autentice valori ale poporului român, tradițiile și cântecul popular.

Publicat în Finantari

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) deschide o nouă sesiune anuală de depunere a proiectelor de investiții pentru submăsurile din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 prin care sunt finanțate proiectele de investiții în activități neagricole derulate în mediul rural.

Astfel, în perioada 28 iulie – 30 noiembrie 2016, AFIR va primi on-line proiecte de investiții pentru Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și pentru Submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.

Solicitanții de fonduri europene au la dispoziție în 2016, pentru cele două Submăsuri, 158 milioane de euro, din care 73 de milioane de euro sunt alocați pentru finanțarea 100% nerambursabilă a Planurilor de Afaceri prin submăsura (sM) 6.2 și 85 de milioane de euro sunt alocați pentru finanțarea cu până la 90% nerambursabilă a proiectelor de investiții prin submăsura (sM) 6.4.

Sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă  în intervalul 28 iulie 2016, ora 9.00 – 30 noiembrie 2016, ora 16.00 pentru sM 6.2 și sM 6.4.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției www.afir.info.

Pragul minim este de 15 puncte pentru sM 6.2 şi de 10 puncte pentru sM 6.4 – acestea fiind şi pragurile de calitate aferente ultimei luni (noiembrie) din sesiune. Pragurile lunare de calitate pornesc pentru ambele sumbăsuri de la 60 de puncte în perioada 28 iulie – 31 august, scad la 45 de punte în luna septembrie şi la 30 de puncte în octombrie.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

Pentru această sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% faţă de suma anuală alocată fiecărei submăsuri.

Precizăm că depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale se opreşte la termenul limită prevăzut sau înainte de acest termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200% (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase). Această prevedere nu se aplică în primele 5 zile calendaristice ale sesiunii şi ale etapelor de depunere, când sesiunea va rămâne deschisă indiferent dacă suma alocată va fi epuizată.

Publicat în Finantari

Foto credit: Viorel Ilisoi

În vederea încurajării şi stimulării înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) în mediul rural, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA) a instituit miercuri, 20 iulie 2016, o schemă de ajutor de minimis, parte integrantă a Programul naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor în mediul rural.

Conform unui document public al Ministerului Economiei, bugetul alocat Programului naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor în mediul rural pentru anul 2016 este de 25.900.000 lei, prin implementarea sa în anul 2016 fiind estimată acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 207 de beneficiari. Valoarea maximă a ajutorului financiar nerambursabil este de 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 125.000 lei pentru fiecare beneficiar.

„Prin acest program se finanţează implementarea celor mai bune planuri de investiţii/planuri de afaceri depuse online de către aplicanţi pe site-ul www.aippimm.ro, calcularea punctajelor planurilor de investiţii/afaceri făcându-se în mod automat, transparent şi în timp real. Începând din data de 20 iulie 2016, ora 10:00, este activă aplicația de înscriere în cadrul Programului national multianual pentru înființtarea și dezvoltarea IMM în mediul rural”, se precizează în document.

Conform spuselor lui Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în cadrul MECRMA, noua modalitate de finanțare își dorește să stimuleze crearea unui mediu în care antreprenoriatul rural să se dezvolte.

„Finanțările disponibile prin intermediul programelor naționale pot fi utilizate ca un catalizator pentru stimularea antreprenoriatului rural. 2016 este doar începutul unei perioade în care accesul la finanțare este mai facil pentru firmele existente și cele cu potențial din toate zonele rurale. Noile programe de finanțare disponibile din bugetul de stat și din fonduri europene stimulează crearea unui mediu în care antreprenoriatul rural să se dezvolte”, spune Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în cadrul MECRMA.

Lista codurilor CAEN aferente proiectelor de business pot fi găsite APĂSÂND ACEST LINK.

Obiectivul principal al programului îl constituie stimularea şi sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării structurilor economice private înfiinţate în mediul rural, prin creşterea numărului de locuri de muncă şi al IMM-urilor în mediul rural, facilitarea accesului IMM-urilor înfiinţate în mediul rural la sursele de finanţare, în contextul reducerii discrepanţelor economice dintre mediul urban şi cel rural.

Bani erau promiși și la începutul anului prin „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”

Actualul Guvern lansa în luna martie un alt plan, la acea vreme orientat către dezvoltarea clasei de mijloc în mediul rural, denumit pe atunci „Pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. Prin intermediul acestui plan se urmărea modernizarea fermelor foarte mici, transformarea structurală a acestora şi deschiderea spre piaţă, diversificarea economiei rurale prin creşterea numărului de IMM în sectorul non-agricol, crearea de oportunităţi viabile pentru o ieşire echitabilă a forţei de muncă excedentare din sectorul agricol şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale prin dezvoltarea serviciilor şi crearea de locuri de muncă.

Din datele obținute de la peste 600.000 de firme înregistrate în ultimii 10 ani, majoritatea sunt SRL-uri deținute de acționari români, cu vârsta de peste 40 de ani, în majoritate bărbați, și care activeaza în principal în comerț. Interesant este că doar două procente dintre IMM-uri sunt înregistrate la RECOM ca societate pe acțiuni (S.A.).

O statistică KeysFin publicată anul trecut arată că, în același timp, cele mai multe firme au pânâ in 50 de angajati si deruleaza afaceri mai mici de 100 de milioane de lei anual. Un procentaj de 40% din totalul business-urilor IMM-urilor sunt în domeniul „Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor”. Industria prelucrătoare asigură 20 la sută din ponderea cifrei de afaceri, urmată de sectorul construcțiilor, cu 10% și domeniile „Transport și depozitare” și „Agricultură, silvicultură și pescuit”.

De cealaltă parte se situează domeniile de intermedieri financiare/asigurări, spectacole culturale/recreative, învățământ, producția/furnizarea de energie electrică, gaze și gestionarea deșeurilor, cu o pondere de numai 6% din afacerile totale ale IMM-uri lor.

„În absența unui capital investițional relevant, business-ul din România s-a derulat, în ultimii 10 ani, în mare parte prin IMM-uri. Vorbim de firme cu un puternic accent speculativ, implicate în tranzacții comerciale și prea puțin în producție”, precizau pentru presa centrală analiștii de la KeysFin.

Publicat în Finantari

Dezvoltarea formelor asociative în mediul rural (cele de natură economică și socială) cu sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) prin ieșirea acestora din urmă din „șablonul agricultură”, aceasta este viziunea pe termen mediu și lung pentru aceste entități a premierului tehnocrat Dacian Cioloș exprimată în cadrul conferinței „Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 – 2020”.

Afirmația a fost făcută de Cioloș în contextul în care consideră că GAL-urile au un potențial mult mai mare decât cel strict limitat la dezvoltarea agriculturii, mai exact cel de concentrator de servicii în mediul rural.

„Vă provoc să trecem la o altă etapă în ceea ce privește rolul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în dezvoltarea comunităților rurale ale României. Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură, nu pentru că agricultura nu este importantă. Vă dați seama că nu o să fiu eu cel care o să spună lucrul acesta, dar vă spun asta pentru că dumneavoastră aveți un potențial mult mai mare decât strict limitat la dezvoltarea agriculturii”, a precizat prim-ministrul României, Dacian Cioloș. „Am notat aici 3.695 de proiecte selectate de GAL-uri, în valoare de aproape 100 de milioane de euro, pe proiecte de dezvoltare economică, pe proiecte de infrastructură și proiecte de ordin organizațional să spun. (...) Un alt rol important pe care îl văd al Grupurilor de Acțiune Locală este să se implice mai mult în dezvoltarea formelor asociative în mediul rural, forme asociative de orice natură, și cele de natură economică, dar și cele de natură socială sau de dezvoltare a comunităților, a organizațiilor neguvernamentale. Mediul asociativ este încă destul de slab reprezentat în mediul rural și avem nevoie pentru o serie de proiecte să încurajăm acest lucru. Și cred că dumneavoastră aveți potențialul să-l faceți. GAL-urile pot deveni și un concentrator de servicii în mediul rural și prin intermediul acestor forme asociative care pot fi dezvoltate”.

O altă direcție de dezvoltare a GAL-urilor este cea de schimbare de felului cum AFIR privește programul LEADER. Pentru conducerea Agenției, Cioloș a trasat o directivă de încurajare a transformării Grupurilor de Acțiune Locală în parteneri AFIR în dezvoltarea comunităților rurale prin crearea unui departament specializat intern.

„Trebuie evoluată abordarea în AFIR vizavi de LEADER și de GAL-uri. Dacă în prima perioadă bugetară, programul LEADER era așa un fel de a cincea roată la căruță, acolo care mai mult complica lucrurile cu proiecte prea mici, cu complexitate mare, mai ales că mai și aveau curaj oamenii aceștia să vină și cu idei noi care nu erau încadrate în anumite șabloane, voi cere AFIR să schimbe total modul de abordare și să încurajeze să ia GAL-urile ca și partener în dezvoltarea comunităților rurale și să vedem cum abordăm modul de lucru în cadrul AFIR”, a spus premierul. „Ar fi chiar bine să existe un departament care să se ocupe de asta și care să înceapă să aibă un alt mod de gândire vizavi de aceste proiecte, pentru că eu pot să-mi dau seama că la nivel administrativ pot fi anumite lucruri complicate”.

Produse cu indicație geografică sau denumire de origine deținute de GAL-uri?

FOTO FNGALO altă zonă de dezvoltare regională în care se pot implica GAL-urile, în viziunea lui Dacian Cioloș, este și cea legată de elaborarea unor caiete de sarcini pentru anumite produse cu indicație geografică sau denumire de origine care să aparțină acestor grupuri, ca și replică la interesul acordat de marile companii comerciale pentru protejarea acestor produse de calitate, produse specifice, montane etc.

Chiar dacă mulți l-au acuzat pe Cioloș cât a fost comisar pentru Agricultură al Comisiei Europene că nu a făcut nimic pentru România, premierul recunoaște că a pregătit tacit terenul prin măsurile PNDR LEADER de dezvoltare a agriculturii de mijloc, celei familiale, zonă cu un potențial de dezvoltare major pentru mediul rural românesc.

„Aveți în PNDR acum o serie de măsuri care vizează în mod specific agricultura de mijloc sau agricultura familială, produsele de calitate, produsele specifice, adaptate dezvoltării locale, dezvoltarea lanțurilor scurte de exemplu pentru valorificarea produselor. Vă rog să folosiți la maximum aceste instrumente. GAL-urile, prin excelență, pot fi vectorul de dezvoltare specifică la nivel local, inclusiv prin intermediul sectorului agricol și agroalimentar. Și aici eu m-aș bucura să văd GAL-urile implicându-se și în dezvoltarea unor mărci specifice de produse locale, ca să nu mai vorbesc de produsul montan pe care sper să putem să-l aplicăm cât mai repede, să aplicăm regulamentul acesta european care permite o etichetare specifică pentru produsele montane, unde GAL-urile pot juca un rol, dar și pentru indicații geografice, denumiri de origine etc.”, a punctat prim-ministrul tehnocrat. „Dumneavoastră aveți o federație națională de GAL-uri, aveți structuri regionale ale GAL-urilor. Puteți mai multe GAL-uri de pe un teritoriu care acoperă un anumit produs specific, pornind de la experiența dumneavoastră de a lucra împreună pentru a defini anumite proiecte comune, să vă implicați și în elaborarea unor caiete de sarcini pentru anumite produse cu indicație geografică sau denumire de origine și care să fie ale dumneavoastră, deci să fie un instrument de dezvoltare la nivelul unei anumite regiuni. Și spun asta pentru că, până acum, cel mai mult s-au implicat în elaborarea dosarelor pentru indicați geografice firmele, companiile private care au un interes direct, economic, imediat, în protejarea anumitor produse; ceea ce nu este rău”.

Nu în ultimul rând, în intervenția domniei sale, primul-ministru Dacian Cioloș a mai declarat că, începând cu data de 29 februarie, ministrul Agriculturii și Cancelaria Guvernului vor lucra la un pachet de măsuri care să dezvolte clasa de mijloc de la sate, luând anumite instrumente financiare și legislative care să stimuleze dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

„În implementarea acestui program o să avem nevoie de sprijinul grupurilor de acțiune locală. Să dezvoltăm această clasă de mijloc cu reale capacități de antreprenoriat care să constituie o resursă viabilă a dezvoltării locale”, a conchis el.

irimescuLa rândul său, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a arătat că GAL-urile trebuie sa devina motorul dezvoltării la nivel local, ele fiind autoritățile de management la nivel local.

„Nevoile de dezvoltare la nivel local pot fi cel mai bine identificate de catre GAL-uri. GAL-urile au tot sprijinul Ministerului Agriculturii, vom avea un dialog constructiv şi aşteptăm propunerile acestora, iar cele constructive vor fi preluate. GAL-urile trebuie să se implice în valorificarea produselor locale, e un domeniu vast şi mi-as dori să ne sprijiniti în protejarea produselor de calitate pentru a aduce valoare adăugată”, a precizat ministrul de resort.

6 august 2016, termenul maxim de finalizare procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL)

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 1303, procesul de selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) trebuie să se finalizeze în maximum doi ani de la aprobarea Acordului de Parteneriat, respectiv la 6 august 2016.

Concret, în perioada de programare 2014-2020, se urmărește acoperirea de către Grupurile de Acțiune Locală a întregului teritoriu eligibil prin Programul LEADER (comune și orașe mici cu o populație de maximum 20.000 de locuitori), valoarea publică totală alocată fiind de 563.516.557 Euro. Această sumă este arondată sub-măsurilor 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” și 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”. Termenul limită de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) este 8 aprilie 2016, atât pentru parteneriatele care au accesat sprijinul pregătitor, cât și pentru cele care au elaborat SDL din surse proprii.

GAL-urile reprezintă soluția concretă, transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, o abordare prin care se încurajează întoarcerea și/sau stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers se pune accentul pe: stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovative.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe site-ul propriu începând cu luna decembrie 2015, spre consultare publică, Ghidul pentru participarea la selecția SDL, în vederea primirii de observații din partea celor implicați în dezvoltarea locală.

De asemenea, AM PNDR a organizat întâlniri cu reprezentanții viitoarelor parteneriate, în care au fost discutate aspectele privind abordarea LEADER și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală.

Având în vedere specificitatea anumitor măsuri care pot fi finanțate prin LEADER, au fost organizate întâlniri cu reprezentanții instituțiilor care gestionează măsuri complementare: Ministerul Fondurilor Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional și cu reprezentanți din sectoare reprezentative (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii etc).

Mai mult, Federația Națională a GAL-urilor a organizat conferințe regionale, la care au participat reprezentanți ai parteneriatelor implicați în elaborarea SDL-urilor, reprezentanți ai Autorității de Management, AFIR și experți pe domenii de interes pentru dezvoltarea locală: segregare, infrastructură socială și incluziunea minorităților rome, infrastructură de internet în bandă largă, asociativitate.

În cadrul procesului de selecție, vor fi prioritizate SDL-urile care cuprind măsuri de infrastructura socială, acțiuni adresate minorităților locale, intervenții în infrastructura de bandă largă, scheme de calitate, măsuri care implică asocierea – domenii identificate ca prioritare în Acordul de Parteneriat.

În data de 26 februarie 2016, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu și primul-ministru Dacian Cioloș, au participat la Conferința - „Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală GAL pentru perioada de programare 2014 – 2020”, eveniment care a avut loc la Hotel Marshal Garden – București.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista