nicolae sitaru - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 07 Martie 2019 16:14

Nou șef la ACCPT Ialomița

Ca urmare a exprimării a 72 la sută din voturile înregistrate în Adunarea Generală a Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița din data de 6 martie 2019, succesorul lui Nicolae Sitaru devine fermierul Dragoș Costin Telehuz.

Acesta îi va avea ca vicepreședinte pe Silviu Mihai, ca secretar pe Ștefan Trandafir, iar ca membri pe Adrian Georgescu, Ștefan Moraru și Alexandru Neagu (supleant).

„După o lungă activitate în fruntea noastră, domnul Nicolae Sitaru a decis să nu candideze pentru un nou mandat, iar opțiunile membrilor noștri au fost împărțite între doi candidați la funcția de președinte și șapte candidați pentru cele patru poziții în Consiliul Director”, se menționează într-un comunicat al ACCPT Ialomița. „Mulțumim domnului Nicolae Sitaru pentru anii dedicați mediului asociativ al fermierilor ialomițeni și urăm succes noii conduceri în provocarea pe care a acceptat-o, anume de a reprezenta membrii unei organizații de elită din breasla noastră”.

În 2017, Dragoș Costin Telehuz figura ca membru în Biroul Permanent Județean al PNL Ialomița. El este administratorul Telehuz Agriserv SRL, societate cu o cifră de afaceri de 3,27 milioane de lei în 2017.

Publicat în Știri interne

Fermierii români ar putea ajunge, „într-o zi”, să producă porumb la un nivel similar cu omologii lor francezi, însă în prezent nu este cazul ca autoritățile de la București să se laude că România a ajuns pe primul loc la productivitate în blocul comunitar, în condițiile în care țara noastră seamănă porumb pe 2,6 milioane de hectare, iar Hexagonul însămânțează sub un milion ha, susține preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT), Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai mari producători agricoli din judeţul Ialomiţa.

„Nu este normal să ne lăudăm că am ajuns primii în UE, când România cultivă 2,6 milioane de hectare cu porumb, în comparaţie cu Franţa, care cultivă sub un milion de hectare cu porumb. Haideţi să ne lăudăm când e cazul să ne lăudăm, nu aşa, comparând mere cu pere. România are potenţialul necesar să producă porumb la nivelul Franţei şi cred că într-o zi se va întâmpla lucrul acesta, pe aceeaşi suprafaţă să producem 10 tone la hectar ca în Franţa. Eu cred că în următorii zece ani”, a afirmat Sitaru, citat de presa centrală, cu ocazia RALF 2018, care a avut loc joi, 8 noiembrie 2018, la București.

Conform precizărilor producătorului de porumb, în prezent, în ceea ce privește statisticile, la calculul randamentelor, impactul negativ semnificativ este generat de fermierii mici.

„Micii producători nu folosesc seminţe certificate, nu folosesc tehnologii adaptate la condiţiile de acum şi nu sunt luaţi în seamă prea mult în vederea stabilirii statisticilor. Dar, prin politici agricole, se pot face multe. Politica poate să facă şi cooperative, acolo unde sunt necesare. Nu trebuie să ne înregimentăm toţi în cooperative, fermierii decid singuri ce formă de asociere e mai bună pentru ei. O cooperativă înseamnă o birocraţie mai mare, iar într-o asociaţie poţi face multe lucruri, dar cu o birocraţie mai puţină”, afirmă Sitaru.

Comentând afirmațiile autorităților de resort în ceea ce priveşte producţia de cereale din anul 2018, una care ar urma să fie record, fermierul ialomițean a precizat că, cităm: „Optimismul acesta de la minister este unul deşănţat cu recorduri peste recorduri şi irigaţii peste irigaţii pe care eu nu le-am văzut pe nicăieri”.

„Într-adevăr, fermele organizate din România obţin producţii europene. La porumb, la membrii asociaţiei noastre, producţia nu este sub 10 tone/ha. Problema este, repet, la micii producători. Eu am făcut un studiu anul trecut în asociaţie şi am întrebat fermierii ce producţii au obţinut. Am constatat că producţia la toate cerealele a fost peste media europeană, la porumb peste 10 tone şi ceva la hectar şi peste 7 tone şi ceva la grâu. Media europeană nu este de 10 tone la porumb, doar Franţa face atât, este undeva între 7 şi 8 tone/ha, dar, sigur, noi suntem într-o zonă favorabilă, cu pământuri foarte bune. Probabil că în alte zone din ţară este mai rău, dar să te lauzi cu o producţie de 15 milioane de tone de porumb este puţin forţat. Se poate însă face în România, pentru că a progresat foarte mult cercetarea din genetică, sunt soiuri foarte bune, tehnologia este alta, sunt tehnologii de păstrare a produselor, sunt depozite de păstrare a recoltei, dar mai e loc, pentru că producţia va creşte în continuare şi degeaba facem producţie bună dacă o vindem prost”, a explicat preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice.

Potrivit datelor vehiculate de acesta, preţul porumbului variază între 630 şi 640 de lei/tonă. Sitaru a spus că acesta este „un pic mai bun ca anul trecut, dar mult mai prost la noi, în România, decât pe bursă”.

APPR: Și totuși UE importă porumb

În ciuda veștilor bune legate de previziunile privind producția de porumb din acest an, conform datelor CEPM și APPR, după ce în sezonul 2017 - 2018 Uniunea Europeană (UE) a ajuns cel mai important importator mondial de porumb, blocul comunitar se află în proces de consolidare a acestei poziții, iar importurile au crescut deja cu 14% la începutul lui noiembrie, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

„Brazilia, cu o cotă de piață de 41%, este în prezent principalul său furnizor. Importurile în creștere, provenind din țări ale căror standarde și condiții de producție nu sunt la fel de stringente ca cele impuse producătorilor europeni, ajung să exercite presiune asupra prețurilor europene ale porumbului!”, afirmă oficialii CEPM și APPR.

Arnaud Perrein, vicepreședinte al CEPM și președintele APPR, a afirmat că, deși România încheie un an agricol favorabil, situația fermierilor rămâne fragilă pe termen mediu, dată fiind meteo-dependența culturii de porumb.

„În afara secetei care afectează ciclic România, trebuie menționat că peste 30% din sămânța de porumb utilizată este necertificată, ceea ce rămâne una dintre vulnerabilitățile țării noastre pentru această cultură, iar performanța națională este afectată de fărâmițarea terenurilor agricole”, a precizat fermierul francez, cu afaceri în România.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

Publicat în România Agricolă

Reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor (n.r. - fermier - o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă), echivalentă în lei, ar urma să fie legiferată dacă propunerea de act normativ a Pro Agro ar urma să fie aprobată de Parlament, inclusiv după punctele de vedere venite din partea presei agricole.

Potrivit unui comunicat al organizației de fermieri, federația a inițiat deja elaborarea unui proiect de act normativ intitulat „Legea pentru instituirea unei cotizații profesionale agricole aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre ale unor organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar”, în vederea asigurării finanțării predictibile a mediului asociativ.

„Demersul nostru vine în contextul nevoii unei reprezentări consistente a intereselor fermierilor din România, atât la nivel național, cât și european. Numai în acest mod, mișcarea asociativă din agricultură poate să conducă la asigurarea creșterii competitivității fermelor și industriei alimentare din România. Mecanisme de finanțare asemănătoare sunt adoptate și în alte țări membre ale Uniunii Europene, cel mai relevant caz fiind Franța. În consecință, considerăm că Parlamentul României ar trebui să își asume acest proiect de act normativ, astfel încât fermierul român să fie cu adevărat reprezentat la masa negocierilor, fie în România, fie la Bruxelles”, afirmă cei din conducerea organizației, precizând că demersul este susținut și de către Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, Federația apelează inclusiv la sprijinul presei agricole pentru a face cunoscută inițiativa legislativă și, eventual, pentru a primi observații și propuneri de îmbunătățire a textului inițial, astfel încât să determine puterea politică din Parlamentul României să îl transforme în lege.

Inițiatorii mai precizează că plata cotizației profesionale agricole prevăzută la art.1 se face anual, prin reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor prevăzuți la art.1 al propunerii de act normativ, echivalent în lei la data stabilirii ratei de schimb la cursul de schimb stabilit în ultima zi lucrătoare înaintea datei de 1 august care precedă exercițiul financiar pentru care sunt stabilite alocațiile financiare, publicat de Banca Centrală Europeană conform Regulamentului Delegat (UE) nr.907/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro.

Conform proiectului de act normativ, la art.1 se precizează următoarele: „Suprafața agricolă înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă şi de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente; Animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale; Exploataţie înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României; Fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă; Hectar eligibil înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii. Se instituie începând cu anul de cerere unică de plată pe suprafaţă 2018 o cotizație profesională agricolă aplicată fermierilor pentru finanțarea Asociațiilor profesionale membre ale unei Organizațiilor Profesionale/Interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar. Fermierii care au obligația plății cotizaţiei profesionale agricole prevăzută la alin.(1) sunt fermieri activi definiți în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură care depun anual cerere unică de plată pentru suprafaţă agricolă și/sau animale declarate”.

Totul a început cu conceptul de cotizație voluntar-obligatorie

Despre această propunere de contribuție a vorbit, încă din ianuarie 2018, fostul vicepreședinte LAPAR, fermierul Nicolae Sitaru, pe atunci prezentată sub forma unei cotizații voluntar-obligatorie, și a dat exemplul Franței în acest sens.

La finele lunii ianuarie a.c., acesta acuza în mod direct șefiile din ultimii ani ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru neimplicarea în susținerea financiară a apartenenței organizațiilor de fermieri români la COPA COGECA, o puternică organizație de lobby de la Bruxelles, și făcea apel la unitate, astfel încât toate organizațiile din sectorul agroalimentar autohton să se unească sub o singură umbrelă, potentă financiar.

„Fac un apel la unitate a tuturor asociațiilor profesionale din România să încercăm o dată pentru totdeauna să ne unim într-un efort de a putea reprezenta cum trebuie fermierul din România în fața instituțiilor de la Bruxelles. Din păcate, cei care știu, noi am fost primiți de vreo trei ori până acum la COPA COGECA și am fost dați afară de vreo două ori pentru neplata cotizației”, a afirmat Sitaru în deschiderea congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat joi, 25 ianuarie 2018, la București. „Cred că, din păcate, Ministerul Agriculturii, ministrul Agriculturii, oricare a fost el, nu ne-a dorit niciodată puternici. O organizație foarte puternică în România nici măcar domnul (n.r. - Valeriu) Tabără (n.r. - nu a reușit să pună bazele), dacă tot este în fața mea, aici... ”.

Tot el a precizat că o organizație puternică de fermieri în România ar face „mult bine” mediului agricol din România și consideră că ar trebui să preluăm un model de la francezi.

„(...) că tot Arnaud (n.r. - Perrein) este francez și tot vorbește el despre cotizația voluntar-obligatorie cum se întâmplă și în Franța; nu inventăm noi roata. Așa se întâmplă acolo și cred că așa este bine. Astfel, sarcina aceasta a finanțării asociațiilor profesionale să fie mai mică pentru fiecare fermier și să ajungă pentru reprezentarea noastră și la Bruxelles”, a adăugat Sitaru. „Problema cu reprezentarea noastră la Bruxelles este celebra cotizație care ajunge pe la vreo 500.000 de euro și, deocamdată, nicio organizație profesională din România nu a fost în stare să strângă acești bani în fiecare an și să se ducă cu ei la Bruxelles. Asta înseamnă că trebuie s-o facem împreună, împreună toate organizațiile și cu mâna întinsă către ministrul Agriculturii”.

Conform aprecierilor fermierului român, soluția propusă de francezul Arnaud Perrein i-ar scuti pe omologii săi „de o umilință” și „de situația de a ne duce cu căciula-n mână în fața ministrului” (n.r. - Agriculturii), oricare ar fi el, pentru a-i cere banii necesari achitării cotizației la COPA COGECA.

Și asta, în ciuda orgoliilor producătorilor agricoli de la noi din țară.

„Deși (...) spunem că suntem fermieri mari și tari, când ajungem să fim reprezentanți acolo, nu suntem. (...) Deocamdată, trăim în România, câteodată, cu prea multe orgolii, și ar trebui să le lăsăm la o parte și să încercăm să vedem care este soluția ca, împreună, să fim o voce unitară la nivelul țării”, a conchis el.

Publicat în Știri interne

Pesticidele de tipul neonicotinoidelor sunt dăunătoare pentru albine, anunţa sec Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), miercuri, 28 februarie 2018, confirmând rezultatele unor studii contestate de industrie, conform informațiilor transmise de DPA şi Reuters.

Informația citată de Agerpres vine ca o lovitură directă pentru cultivatorii de porumb din România care au avut serios de suferit în anul 2017 ca urmare a prolificității crescute a dănunătorului Tanymecus dillaticolis, singurele produse care s-au dovedit eficiente în culturile infestate fiind tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Potrivit cercetătorilor, numărul albinelor ar scădea semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile cu privire la un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

Folosirea neonicotinoidelor ar reprezenta un risc pentru populațiile de albine sălbatice şi domestice, conform informării EFSA. Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor și ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide al autorității europene. Potrivit spuselor acestuia, unele riscuri scăzute au fost identificate, dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost sever restricţionată în Uniunea Europeană, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricționarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În Europa, oamenii de știință au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice în două dintre cele trei țări incluse în cercetare și a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

APRR, îngrijorată de ultima comunicare a EFSA

Prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ultima comunicare EFSA a (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din data de 28 februarie 2018 privind privind produsele de protecția plantelor din categoria neonicotinoide.

Potrivit spuselor reprezentanților APPR, singura soluție de salvare este reprezentată de susținerea autorităților naționale prin descoperirea unor soluții alternative la neonice.

„Fiind utilizatorii direcți ai acestor produse în culturile din România, sperăm ca autoritățile naționale să susțină în continuare activitatea agricolă și să continue implicarea în proiecte de cercetare la nivel național pentru a găsi soluții alternative pentru culturile cele mai afectate de tratamentul cu aceste produse”, se scrie în documentul APPR.

Potrivit spuselor celor din APPR, organizația va continua și în 2018 proiectul de cercetare științifică aplicată în câmp, astfel încât să poată prezenta ulterior informații concludente pentru cultura de porumb și floarea-soarelui pentru condițiile locale.

„Vom susține alte soluții identificate ca fiind utile pentru fermieri, în condițiile în care aceste soluții vor fi testate în rețelele noastre de testare și cercetare aplicată și își vor dovedi eficacitatea”, au continuat cei din APPR.

Neonicotinoidele au un rol extraordinar de important (Nicolescu, ASAS)

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță.

În plus, neonicele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide și care a avut loc la începutul lunii noiembrie a anului trecut.

În viziunea vicepreședintelui ASAS, Mihai Nicolescu, absența din schemele de tratament fitosanitar a neonicelor ar putea aduce atingere securității și siguranței alimentare în Europa.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, cum vom reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentare ale zonelor Europei?”, mărturisea Nicolescu.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere și fostul vicepreședinte LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trăgea un semnal de alarmă și preciza că, în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem coexista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, preciza că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, preciza în noiembrie 2017 reprezentantul ACA.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația „bazată pe hazard” la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

Publicat în România Agricolă

ACUZE. Nicolae Sitaru, membru marcant în stafful LAPAR, acuză direct șefiile din ultimii ani ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru neimplicarea în susținerea financiară a apartenenței organizațiilor de fermieri români la COPA COGECA, o puternică organizație de lobby de la Bruxelles, și face apel la unitate, astfel încât toate organizațiile din sectorul agroalimentar autohton să se unească sub o singură umbrelă, potentă financiar.

„Fac un apel la unitate a tuturor asociațiilor profesionale din România să încercăm o dată pentru totdeauna să ne unim într-un efort de a putea reprezenta cum trebuie fermierul din România în fața instituțiilor de la Bruxelles. Din păcate, cei care știu, noi am fost primiți de vreo trei ori până acum la COPA COGECA și am fost dați afară de vreo două ori pentru neplata cotizației”, a afirmat Sitaru în deschiderea congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat joi, 25 ianuarie 2018, la București. „Cred că, din păcate, Ministerul Agriculturii, ministrul Agriculturii, oricare a fost el, nu ne-a dorit niciodată puternici. O organizație foarte puternică în România nici măcar domnul (n.r. - Valeriu) Tabără (n.r. - nu a reușit să pună bazele), dacă tot este în fața mea, aici... ”.

Tot el a precizat că o organizație puternică de fermieri în România ar face „mult bine” mediul agricol din România și consideră că ar trebui să preluăm un model de la francezi.

„(...) că tot Arnaud (n.r. - Perrein) este francez și tot vorbește el despre cotizația voluntar-obligatorie cum se întâmplă și în Franța; nu inventăm noi roata. Așa se întâmplă acolo și cred că așa este bine. Astfel, sarcina aceasta a finanțării asociațiilor profesionale să fie mai mică pentru fiecare fermier și să ajungă pentru reprezentarea noastră și la Bruxelles”, a adăugat Sitaru. „Problema cu reprezentarea noastră la Bruxelles este celebra cotizație care ajunge pe la vreo 500.000 de euro și, deocamdată, nicio organizație profesională din România nu a fost în stare să strângă acești bani în fiecare an și să se ducă cu ei la Bruxelles. Asta înseamnă că trebuie s-o facem împreună, împreună toate organizațiile și cu mâna întinsă către ministrul Agriculturii”.

Conform aprecierilor fermierului român, soluția propusă de francezul Arnaud Perrein i-ar scuti pe omologii săi „de o umilință” și „de situația de a ne duce cu căciula-n mână în fața ministrului” (n.r. - Agriculturii), oricare ar fi el, pentru a-i cere banii necesari achitării cotizației la COPA COGECA.

Și asta, în ciuda orgoliilor producătorilor agricoli de la noi din țară.

„Deși (...) spunem că suntem fermieri mari și tari, când ajungem să fim reprezentanți acolo, nu suntem. (...) Deocamdată, trăim în România, câteodată, cu prea multe orgolii, și ar trebui să le lăsăm la o parte și să încercăm să vedem care este soluția ca, împreună, să fim o voce unitară la nivelul țării”, a conchis el.

Agrostar se opune finanțării de la stat

Încă din 2016, Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe Agrostar afirma prin vocile sale autorizate că nu era de acord cu intenția de pe atunci a MADR de a modifica HG privind acordarea de cotizații unor organizații profesionale din domeniul agricol și agroalimentar, pentru reprezentare în cadrul structurilor europene, în scopul decontării serviciilor lingvistice în valoare de peste 2,8 milioane lei, anual, bani ce se acordă de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, doresc să subliniez faptul că Agrostar nu susține acordarea acestor cotizații de la bugetul de stat către niște entități private cum sunt organizațiile profesionale și considerăm că acești bani, dacă sunt disponibili la bugetul de stat, pot fi folosiți pentru susținerea agricultorilor. Totodată, ne întrebăm cât de independente vor mai fi aceste organizații, dacă ele primesc bani de la bugetul de stat, prin MADR? În plus, organizațiile care urmează să primească acești bani nu trebuie să justifice cum i-au cheltuit. Prin modificările pe care le propune acum MADR, este eliminat criteriul de reprezentativitate. Ne întrebăm cine are interesul să dea cu orice preț acești bani, care sunt prinși în bugetul MADR pe anul acesta, unor organizații profesionale din domeniul agricol?”, declara secretarul general al AGROSTAR Horațiu Raicu.

Cei de la Agrostar mai consideră că dacă Ministerul Agriculturii dorește ca fermierii să fie reprezentați la COPA COGECA, atunci ar trebui reorientată atenția către Legea Camerelor Agricole.

„La COPA COGECA, sunt afiliate camerele agricole naționale ale statelor sau patronate puternice din agricultură, dar, din păcate, la noi această lege nu funcționează, din diferite motive. Noi, în sectorul agricol, nu avem un patronat, fapt ce ar trebui să pună semne mari de întrebare”, erau de părere șefii Agrostar.

Publicat în România Agricolă

Producătorii agricoli din România au de-a face în activitatea lor cu trei tipuri de volatilități, și anume cu cea a prețurilor, cu cea a climei, respectiv cu cea a legislației, a declarat Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR, în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 9 noiembrie 2017, la București.

Președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița (ACCPT) se plânge că diferențele mari de preț, de la o recoltă la alta, îi împiedică pe producătorii agricoli autohtoni să se capitalizeze corespunzător.

„Noi, fermierii (...) din România, poate și cei din Bulgaria, dar cred că mai mult noi (...), trebuie să suportăm trei feluri de volatilități, una mai periculoasă ca alta: a prețurilor, a climei și a legislației”, a precizat patronul Elsit. „Volatilitatea prețurilor - dacă luăm ultimii 10 ani, am trecut prin prețuri de la simplu la dublu în cazul produselor noastre și este destul de greu să-ți faci un buget, (...) să știi cum și când să investești, astfel încât să nu faci pași greșiți. Se poate întâmpla să iei un credit prea mare fiind în niște prețuri bune, te angajezi la niște dotări mai mari decât poate duce ferma și te trezești cu prețuri la jumătate, cum s-a și întâmplat. Am avut în 2012, în campanie, porumbul pe la vreo 240 euro tona, iar acum, în 2017, este la jumătate de preț. Sigur, asta afectează investițiile într-o fermă și felul cum un fermier trebuie să-și dozeze investițiile în ferma lui. Lucru acesta este o vulnerabilitate”.

În cazul volatilității generate de schimbările climatice, Sitaru spune că singura modalitate de a combate pierderile de producție și de a o stabiliza este cea de reabilitare a sistemelor de irigații și de introducere a fermei ca element investițional primordial în strategiile și politicile de resort.

„Am avut ani în care am recoltat doar 300 de kilograme de grâu la hectar, am avut ani în care n-am făcut porumb deloc, am avut ani diferiți și, din păcate, nu putem să ne redresăm decât prin (...) sisteme de irigații, dar aici trebuie să ajungem la legislație. Astfel, în România, legislația vizavi de sistemul de irigații nu a mers într-o direcție (...) în regulă, în sensul să fie încurajată ferma să investească în irigații, pentru că nu prea vrea statul. Dacă statul vrea să refacă sistemele de irigații cu măsuri d-astea pompieristice, mai bine să n-o facă pentru că, peste cinci ani, peste 10 sau 20 de ani vorbim de aceleași lucruri făcute prost și cu costuri mari. Dacă vrem să refacem infrastructura de irigații, trebuie s-o facem cum trebuie, să reziste, cu soluții durabile și nu cum am auzit, cu o folie pusă pe canale, care folie va fi luată cum au fost luate și dalele. Putem iriga cu apa din pământ, cu apa care vine pe râurile interioare, putem stoca apa obținută iarna, din precipitații, soluții există, dar trebuie toate încurajate”, a mai precizat fermierul ialomițean.

Nu în ultimul rând, în contextul identificării unei volatilități și în ceea ce privește zona legislativă de la noi din țară, Sitaru precizează că vidul generat de schimbările actelor normative din scurt bulversează zona de agribusiness și o îndeamnă să fie precaută în ceea ce privește prognozele de dezvoltare chiar și pe termene mediu și scurt.

„Aș vrea să-i rog pe cei care ne conduc ca dacă tot ne spun să respectăm legea, să înceapă ei prin a o respecta. De fiecare dată când noi nu respectăm legea, suntem amendați, ni se opresc banii, numai că atunci când sunt puși ei să respecte legea, uită s-o facă, cum este și acum. Deși există o lege care zice că nu trebuie să modifici acte normative fiscale mai devreme cu șase luni înainte, pe o lege votată în Parlament, acum Guvernul României dă o ordonanță de urgență și de la 1 ianuarie 2018 schimbă legislația fiscală. Nu sunt șase luni, nu înțeleg de ce nu fac niște legi pe care să le înțelegem și, pe urmă, înțelese bine, să le putem și aplica. Azi zicem una, mâine facem alta. Dacă vine un organ fiscal sau un controlor de la o agenție a statului, oricând, oricine, pentru orice motiv poate să te amendeze sau să te închidă. Lucrurile astea fac ca rezultatele noastre să nu fie acelea care ar trebui să fie, să te gândești de o mie de ori înainte să faci ceva, pentru că riști să intri în contradicție cu cineva”, a spus, pe finalul discursului său, Nicolae Sitaru. „Din păcate, un fermier din România, mare parte din timpul lui îl ocupă cu partea birocratică a lucrurilor, asta însemnând 70-80 la sută. Abia o mică parte din restul de timp se gândește cum să facă totul mai bine, cum să obțină 14 tone de porumb ca în SUA. Îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, România să fie cel mai important producător de porumb din UE”.

În săptămâna 6-12 noiembrie 2017, prețul porumbului în portul Constanța a atins un nivel de 136 - 137 euro/tonă, iar rapoartele USDA, proaspăt lansate, nu prezintă veștile bune așteptate de producătorii români. Cu toate că producția de porumb a Rusiei a fost ajustată de la 15,3 la 15 milioane de tone și a Ucrainei de la 27 la 25 de milioane, pentru Brazilia, estimarea producției rămâne constantă la 95 de milioane de tone. În contextul actual, producția Braziliei este destul de importantă pentru că, de ceva vreme, porumbul de origine braziliană pune presiune pe piața din regiunea Mării Negre, iar conform rapoartelor USDA, acest lucru va continua și pe viitor.

În ceea ce privește grâul, rapoartele USDA din această lună nu prezintă schimbări majore. Producția din Uniunea Europeană a fost revizuită la 151,5 milioane de tone, iar cea din Rusia, la 83 de milioane.

Publicat în Piata agricola

Fermierii din România anunță deja prețuri în scădere la achiziția porumbului din fermă, în ciuda unei producții mai mari decât cea din 2016 (n.r. - estimările aparțin vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, una de 11-12 milioane tone metrice, cantitate din care mai bine de jumătate ar urma să fie exportată) și spun despre recolta de floarea-soarelui că „este mai proastă decât de obicei”.

Și asta în condițiile care, în cazul porumbului, rapoartele USDA relevă pentru anul agricol 2016-2017 o producţie estimată a fi în scădere în regiune (Serbia, Ucraina și în Rusia), stocuri la nivel mondial evaluate însă ca fiind mai mari, iar reacţia burselor pe piața porumbului la situație, nesemnificativă (în afară, poate, de sporirea pozițiilor scurte ale speculatorilor în contractele futures cu porumb, pe Bursa din Chicago, în săptămâna până la data de 12 septembrie a.c.). Într-o anumită măsură, prețul mic la porumb e oarecum de înțeles - avem majorări de randamente în Argentina și în Mexic, iar informația circulă rapid.

Potrivit spuselor organizatorului „Zilei Porumbului” de la Orezu, același Nicolae Sitaru, la nivelul zilei de 14 septembrie 2017, prețul tonei metrice de porumb gravita în jurul sumei de 120 de euro tona metrică, la poarta fermei, preț mai mic cu 10 euro față de cel de anul trecut (preț păstrat și la nivelul zilei de 18 septembrie 2017, conform declarațiilor sale telefonice). De pe cele 670 ha însămânțate cu porumb, Sitaru a estimat că va obține anul acesta un randament mediu de peste 12 tone la hectar.

„Producția anului 2017 în România este rezonabilă, undeva la 11-12 milioane tone. Producția este mai bună la porumb anul acesta, precum și la soia, însă prețurile sunt modeste; nu veți auzi însă vreodată un fermier mulțumit de prețuri. La mine în fermă estimez o producție de 12 tone și peste, în condițiile în care, anul trecut, am obținut opt tone la hectar, având în vedere că recoltăm terenurile cele mai «subțiri», terenurile semănate prima dată și care sunt terenuri mai calde, mai nisipoase. Sperăm ca producția să depășească 12 tone și să fie cel mai bun an”, a afirmat Sitaru.

Totodată, el a recunoscut că fermierii mari din județul Ialomița așteaptă și ei producții de peste 10 tone/ha, „producții europene” în opinia sa, în condițiile unor culturi neirigate.

„În fermele mai mici, productivitatea este și mai bună, și mai proastă. La irigații, randamentele sunt mult mai bune, acolo vorbim deja de 15 tone la hectar, medie”, a adăugat el.

În ceea ce privește recomandările pentru noile însămânțări cu porumb, din sezonul 2017-2018, Sitaru este rezervat și spune că în loturile sale demonstrative de la „Ziua Porumbului”, majoritatea companiilor prezente au obținut la anumiți hibrizi productivități de peste 13 tone/ha.

„Este foarte greu să faci o recomandare. (...) În fiecare an, anumiți hibrizi se comportă diferit în funcție și de ploile pe care le avem. (...) Fiecare companie are câte un hibrid situat în zona a 13 tone de porumb boabe la hectar, ceea ce înseamnă că este un hibrid performant și fiecare fermier, în funcție de nevoile sale și de prețul seminței, și de ce vrea el să facă în fermă, are posibilitatea să-și aleagă”, a mărturisit fermierul.

Floarea-soarelui nu dorește multă ploaie

Întrebat fiind care sunt estimările sale cu privire la producția de floarea-soarelui, Sitaru a spus că, la nivelul fermei sale, productivitatea va fi de sub trei tone la hectar, în condițiile în care această cultură nu are nevoie de prea multe precipitații pe parcursul anului agricol.

Atât bolile, cât și furtuna care a culcat în anumite zone tarlale întregi cu floarea-soarelui au avut „un merit” la scăderea randamentelor la hectar.

„În zona noastră, floarea-soarelui e mai proastă decât de obicei, pentru că ea nu prea dorește multă ploaie în tot timpul anului și cred că a fost o incidență mai mare a bolilor, iar noi n-am putut să le controlăm, dar recompensează soia și porumbul; nu este răul cel mai mare. Oricum, suprafețele cu floarea-soarelui sunt mai mici în fiecare fermă decât cele cu porumb și soia și ce a dat ploaia mai mult la porumb compensează pierderile de la floarea-soarelui. În cazul florii-soarelui am avut producții medii de sub trei tone la hectar, la mine în fermă. Am avut și probleme din cauza vânturilor. Suprafața a fost asigurată, dar au fost două furtuni foarte puternice și au rupt foarte mult. La floarea-soarelui, în zona noastră, producția este slabă, ca urmare a florilor mai multe. Dumnezeu nu ți le dă pe toate; recuperează porumbul și soia”, a conchis Sitaru, adăugând că, la soia, se așteaptă randamente medii de patru tone la hectar, cultură neirigată.

În platforma pe care s-a desfășurat „Ziua Porumbului” de la Orezu au fost prezente 12 companii cu câte șase hibrizi fiecare, adică 72 de hibrizi, în total. Productivitatea înregistrată s-a situat pe o plajă destul de largă, și anume de pe la nouă tone de porumb boabe la hectar până la 15 t/ha, producție neirigată, practic cea mai bună producție de când se desfășoară „Ziua Porumbului”.

Nu în ultimul rând, chiar dacă materia primă a fost recoltată la umidități diferite, aceasta a fost adusă la un nivel de 14%.

Daea: Aștept rezultatele finale în ceea ce privește producțiile de porumb și floarea-soarelui

La fel de strict ca de obicei, contrar tendințelor omologilor săi din celelalte state UE, ministrul Agriculturii, Petre Daea, „a scăpat” printre degete o singură informație, și anume că la nivelul zilei de 14 septembrie 2017, suprafața recoltată era de 70 de procente din total.

„Aștept rezultatele finale în ceea ce privește producția de porumb. De fiecare dată, nu fac anunțuri decât atunci când recolta se află sub cheie. Când vom pune cheia pe magazie, atunci vom da răspunsul la această întrebare”, a afirmat Daea în cadrul aceluiași eveniment de la Orezu. „La fel și la floarea-soarelui. Recoltatul nu este încheiat. Am ajuns undeva la 70 la sută la recoltat. Sunt suprafețe care trebuie să fie încă recoltate. Când vom finaliza recoltatul la această cultură vom anunța, știind că ministrul Daea nu spune decât cifre exacte”.

Estimări USDA pentru august 2017: Producția de porumb a UE, în scădere

La nivelul zilei de 14 septembrie 2017, Landmar Moldova cumpăra porumb din fermă cu 540 lei tona, FCA, iar United Graind cu 620,73 lei/TM (preț CPT, port Constanța – la data de 15 septembrie 2017).

Datele USDA pentru septembrie 2017 relevă că producția internațională de porumb este estimată a fi în declin în comparație cu ultima lună în Serbia, Ucraina, în anumite regiuni UE și în Rusia, scădere aflată în contrapartidă cu majorările din Argentina și din Mexic. De reținut că la nivelul lunii august 2017, producția de porumb era în scădere.

Previziunea specialiștilor americani pentru recolta de porumb din Ucraina, valabilă pentru luna septembrie a.c., relava o diminuare datorată căldurii și secetei din luna august, în timp ce, în Argentina, suprafața cultivată de porumb a fost evaluată în creștere față de luna trecută, ajungând la un nivel record.

Totodată, exporturile de porumb au scăzut în Serbia și Rusia, însă s-au majorat în Ucraina. În ciuda unei recolte mai mici, oferta mare pentru export a Ucrainei și avantajele logistice sunt așteptate să acopere nevoia de import a UE.

Nu în ultimul rând, exporturile pentru 2016-2017 din Brazilia au fost evaluate în creștere, în timp ce
în SUA, imaginea de ansamblu pentru porumb în sezonul 2017-2018 este pentru o producție mai mare, un consum ceva mai mare în scop furajer dar mai mic în scop industrial, stocuri finale mai mari și prețuri mai mici.

În fine, stocurile globale pentru porumb au ajuns la valoarea de 202,5 milioane de tone, în creștere cu 1.6 milioane față de ultima lună.

La floarea-soarelui, prețul vehiculat de United Grain la nivelul zilei de 15 septembrie 2017 era de 1.347,22 lei tona metrică (preț CPT Constanța, în scădere), iar CerealeColectDistribution cumpăra materia-primă cu 1.385,71 la nivelul zilei de 13 septembrie 2017 (preț CPT, în creștere).

Aceeași USDA vorbește și despre producția internațională de floarea-soarelui care, în prezent, este în ușoară creștere.

preturi

Publicat în Piata agricola

După o lungă perioadă de tatonări, în care unii dintre marii fermieri ai României nu o dată au afirmat că LAPAR reprezintă exclusiv sectorul vegetal, joi, 17 martie 2017, Federația Romovis a devenit membră asociată a Ligii conduse de Laurențiu Baciu, alături de organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba și Sibiu.

Conform afirmațiilor liderului LAPAR, acțiunile de întărire a Ligii ar urma să continue cu afilierea organizațiilor din județele Bihor, Maramureș și Cluj pentru ca, „poate peste vreo trei luni”, federația condusă cu mână forte de băcăuanul Baciu să fie prezentă în toate cele 42 de județe ale țării.

„Astăzi a avut loc Consiliul Director LAPAR; (...) unul mai special. Și când spun mai special, mă refer la faptul că este și o dare de seamă a activității LAPAR din ultimele două luni, a reușitelor și a nereușitelor, dar astăzi putem spune că este un moment deosebit al organizației LAPAR, când a avut loc aderarea ca membru asociat a unei federații destul de cunoscute în România, mai ales în sectorul ovin – Romovis. Începând de astăzi, pe lângă structura cunoscută, Romovis este și membru LAPAR și totodată, prin LAPAR, membru ELO”, a afirmat Laurențiu Baciu. „Tot de astăzi, au devenit membri LAPAR organizații ale producătorilor agricoli din județele Mureș, Alba, Sibiu, urmând ca în perioada imediat următoare să se afilieze la LAPAR și organizații din județele Bihor, Maramureș și Cluj”.

Potrivit spuselor liderului Ligii, prin această asociere cu Federația Romovis, condusă de Nicolae Cioranu, atât această formă asociativă, cât și LAPAR au devenit mai puternice.

„Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie și alte organizații reprezentative la nivel național care să adere la LAPAR”, a adăugat Baciu.

Întrebat fiind care va fi „șeful” oierilor din Romovis începând de joi, 17 martie 2017, Baciu a replicat: „Noi am stabilit care sunt condițiile de colaborare și nu știu dacă are importanță cine anume va conduce. Cred că important este ca toată activitatea noastră să aibă un numitor comun și, normal, ca în orice organizație, toate deciziile, marile decizii sunt luate la nivel de consiliu director, din care face parte și Romovis, iar președintele trebuie doar să pună în aplicare hotărârea consiliului director. Conducătorul este consiliul director”.

Prezent la eveniment, șeful Romovis, Nicolae Cioranu, a precizat că atât el, în calitate de președinte Romovis, cât și secretarul general, Ionică Nechifor, și-au încheiat misiunea cu care i-au însărcinat cei din adunarea generală a federației, și anume de a „sta la masa rotundă cu organizația LAPAR” și de a face parte ca membri asociați în LAPAR.

Noi ne cunoaștem cu această organizație de mai mult timp. Ne-am susținut aproape întotdeauna la întâlnirile comune care au avut loc în cadrul MADR, al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților și n-a trebuit să stăm prea mult pe gânduri să facem acest pas. Și asta, datorită faptului că ne dorim niște rezolvări pe filiera noastră de creștere a ovinelor și, bineînțeles, și în calitate de cultivatori și de utilizatori ai terenurilor din țară. Oricât ar încerca o persoană să mă lămurească de faptul că fiind două echipe le va fi mai greu, nu va putea s-o facă. Eu zic că aceste două echipe, începând de la nivel național până la nivel european, pot să rezolve multe lucruri în domeniu”, a conchis el.

Și Ionică Nechifor a spus că acest moment este propice fermierilor români de a strânge rândurile, de a rezolva problemele la nivel național în ceea ce înseamnă politica agricolă, dar și la nivelul Uniunii Europene.

„Noi știm foarte clar – doar împreună putem fi puternici și, în același timp, vrem ca autoritățile centrale să înțeleagă că fermierii strâng rândurile și nu mai acceptă ideea să fie manipulați, păcăliți de către anumiți funcționari, în ideea de a rezolva probleme, și anume să corespundă cu realitatea. Ne dorim legi, ne dorim hotărâri de guvern, ne dorim ordine de ministru care să fie promovate, bazate pe realitate și pe aceste organizații profesionale care funcționează atât în zona județeană, cât și la nivel național”, a mărturisit Nechifor.

Anul acesta, se împlinesc 16 ani de activitate LAPAR, din care ultimii cinci sub amprenta lui Laurențiu Baciu. Într-o dare de seamă cuprinsă în raportul de activitate pe 2016, bosul LAPAR a ținut să arate în mod clar că a fost alături de Romovis. Concret, alături de această federație, LAPAR a organizat mitingul din data de 7 iulie 2016, în cadrul căruia a fost expusă și problema Legii Vânătorii, subiect delicat pentru mulți dintre crescătorii de ovine, dar și despre întârzierea subvențiilor.

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Revista