petre daea - REVISTA FERMIERULUI

Joi, 1 noiembrie 2018, în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018, E.S. Ambasadoarea Israelului la București, Tamar Samash, a precizat că țara sa este liderul mondial în reciclarea și reutilizarea resurselor de apă în agricultură, companiile specializate israeliene fiind dornice să împărtășească din experiența sa cu omoloagele din România.

„Israelul este adesea cunoscut drept Națiunea Start-Up grație tehnologiilor sale de ultimă generație. În politicile hidrologice, de exemplu, Israelul nu e doar un lider mondial în reciclarea și reutilizarea resurselor de apă în agricultură, dar și un succes în procesul de desalinizare și dezvoltarea de noi tehnologii de conservare a acestora, precum sistemul de irigare prin picurare ori purificarea apelor reziduale pentru reutilizarea lor în irigații (80% din apa colectată este ulterior folosită în agricultură). Dacă o țară mică precum Israelul, care nu se bucură de resurse ori de o vecinătate prietenoasă, poate avea atât succes, atunci oricare altă națiune se poate bucura la rândul său de aceleași rezultate”, a afirmat Samash la conferința organizată de Camera de Comerț România-Israel. „Astăzi ne-am întâlnit pentru a ne împărtăși experiența și pentru a ne asigura că România va prospera prin întrebuințarea tehnologiilor pe care le punem la dispoziție. Aveți chiar acum oportunitatea de a discuta cu reprezentanții unora dintre cele mai importante companii din domeniul irigațiilor (...) care vă pot dezvălui metodele și strategiile lor cele mai eficiente”.

Ambasadoarea Israelului a adăugat că speră la o cooperare și mai mare între domeniile agricole ale țării pe care o reprezintă și cele ale României, în special pe zona de irigații.

„Suntem mândri să celebrăm relațiile excelente dintre Israel și România și suntem încrezători că viziunile și valorile noastre comune ne vor ghida pașii în promovarea unei cooperări extinse în domeniul agricol, cu precădere în aspectele ce țin de irigații. De asemenea, ne exprimăm deschiderea pentru orice inițiative în domeniul apelor și sperăm că, prin intermediul experienței noastre, putem încuraja potențialul acestui sector și că putem construi tot mai multe oportunități pentru afaceri de succes”, a conchis aceasta.

La rândul său, tot pe acest subiect, în cadrul unui forum care a avut loc în aceeași zi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că actualul guvern are ca prioritate irigarea culturilor agricole, Executivul de la București făcând eforturi de reconstrucție a unui sistem distrus de la Revoluție încoace.

„Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor, folosirea apei. Uneori, unii spun că prin această folosire a apei, şi ştiinţific se poate dovedi, ea doar se recirculă, intră în sistem. Practic, se foloseşte în folosul şi pentru binele omului. De aceea tot timpul avem ca preocupare, ca mod de exprimare şi ca acţiune concretă această derulare în planul realităţii zi de zi a investiţiilor în domeniul irigaţiilor. Avem parteneri valoroşi. Sunt oameni aici care ştiu bine şi mânuiesc bine tehnica în domeniu. A iriga România este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar şi există posibilitatea unor investiţii majore care să treacă dincolo de dimensiunea cunoscută de către noi toţi. Până în 1989 aveam un sistem de irigaţii, după care, acesta paralizat fiind, ne aflăm acum în situaţia de a pune la loc ceea ce am distrus de-a lungul vremii. O să facem cu efort, dar cu interes formidabil, pentru că merită a se realiza producţiile respective şi a ridica randamentele pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională”, a spus Daea.

România are a VI-a mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE şi este printre primii zece exportatori mondiali de grâu şi porumb. Totalul suprafeţei agricole este de aproape 14 milioane de hectare. Pentru agricultură au fost alocate, în perioada 2017 - 2018, peste 6,5 miliarde de euro până în luna august 2018, fiind absorbite 5,62 miliarde de euro. Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut o pondere de 4,4% din PIB şi au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, de 18,3% în primul trimestru al anului 2018.

Autoritatea Apei

Din cauza resurselor limitate, apei i se acordă o atenție deosebită în Israel. Ca urmare a acestei importanțe, există o structură guvernamentală cu o largă autonomie, asemănătoare unui minister, Autoritatea Apei (Water Authority), dar și numeroase firme și companii, susținute financiar de stat, care se ocupă cu soluții de managementul apei, desalinizare, reciclare a apelor uzate, irigații etc.

Printre aceste firme, companii și asociații, se numără Sorek Seawater Desalination Plant, Investment Promotion Center and Israel NewTech, Water Technologies Israel export institute, ICS2, Synthesis, TaKaDu, Mekorot, Utilis, Hutchison Kinrot Technology Incubator, Israel Export Institute Professionals, SupPlant, Green Horizons, Netafim, Shafdan, Aryeh Pools, Tifrah Recycled Water Reservoir and agriculture fields.

De asemenea, o importanță deosebită se acordă educării, încă de la cele mai mici vârste, în privința folosirii judicioase a apei, a protejării și reciclării acesteia.

Și cercetarea în domeniul apei și al agriculturii ocupă un loc important, iar unul dintre vârfurile în domeniu este facultatea de agricultură din Rehovot, unde vin să studieze tineri din numeroase țări.

Publicat în Știri interne

Prezent la ediția din 2018 a Târgului Comercial IndAgra, la Forumul „Securitatea Alimentelor şi a Resurselor de Apă”, joi, 1 noiembrie 2018, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, a recunoscut că țara noastră are potenţial ca putere agricolă, iar posibilitatea de îmbunătăţire a productivităţii este mare, aceasta din urmă putând fi realizată prin introducerea tehnologiei.

„În cursul călătoriilor mele prin România, în ultimii trei ani, mi-a devenit foarte clar potenţialul României ca putere agricolă. Acest lucru a fost valabil în trecut. De exemplu, la mijlocul secolului al XIX-lea, Brăila a fost practic pentru comerţul internaţional cu cereale ceea ce este Chicago în prezent. Preţul grâului la finele secolului al XIX-lea era fixat în Brăila, la fel cum în prezent este fixat la Chicago. Nimeni nu ştie mai multe decât ministrul Agriculturii despre potenţialul îmbunătăţirii productivităţii agricole în România şi a fost un avocat neobosit pentru fermierul român, cu obiectivul îmbunătăţirii productivităţii. Când ne uităm la productivitatea agriculturii româneşti în comparaţie cu productivitatea agriculturii din alte ţări membre ale Uniunii Europene sau la nivel mondial, este clar că potenţialul aici pentru îmbunătăţirea producţiei, pentru îmbunătăţirea productivităţii este mare. Şi una dintre modalităţile prin care această îmbunătăţire poate fi realizată este prin introducerea tehnologiei. În SUA, unde ne bucurăm de o productivitate agricolă mare, acest lucru se datorează în parte unor fermieri foarte bine educaţi, dar şi unor fermieri care sunt capabili să aplice tehnologie modernă în producţia agricolă”, a afirmat oficialul SUA, citat de presa centrală.

Ambasadorul a adăugat că una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura autohtonă este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii.

„Există mai multe firme americane din sectorul agricol prezente astăzi aici. Vreau să le mulţumesc pentru sponsorizarea lor şi totodată vreau să subliniez că valoarea adăugată pe care ar putea să o aducă agriculturii româneşti, în relaţiile cu Guvernul român sau cu companiile româneşti şi bineînţeles cu fermierii români, este îmbunătăţirea sistemului de irigaţii, care este una dintre principalele provocări cu care se confruntă agricultura românească”, a mai spus diplomatul american.

Irigarea României, obiectiv național

Prezent de asemenea la lucrările forumului, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că actualul guvern are ca prioritate irigarea culturilor agricole, Executivul de la București făcând eforturi de reconstrucție a unui sistem distrus de la Revoluție încoace.

„Un obiectiv important pentru Guvern şi obiectiv necesar pentru ţară este irigarea culturilor, folosirea apei. Uneori, unii spun că prin această folosire a apei, şi ştiinţific se poate dovedi, ea doar se recirculă, intră în sistem. Practic, se foloseşte în folosul şi pentru binele omului. De aceea tot timpul avem ca preocupare, ca mod de exprimare şi ca acţiune concretă această derulare în planul realităţii zi de zi a investiţiilor în domeniul irigaţiilor. Avem parteneri valoroşi. Sunt oameni aici care ştiu bine şi mânuiesc bine tehnica în domeniu. A iriga România este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar şi există posibilitatea unor investiţii majore care să treacă dincolo de dimensiunea cunoscută de către noi toţi. Până în 1989 aveam un sistem de irigaţii, după care, paralizat fiind, ne aflăm acum în situaţia de a pune la loc ceea ce am distrus de-a lungul vremii. O să facem cu efort, dar cu interes formidabil, pentru că merită a se realiza producţiile respective şi a ridica randamentele pentru a fi competitivi pe piaţa internaţională”, a spus Daea.

Ministrul de resort a adăugat că se discută intens despre potenţialul agricol al României, dar în acest context este „necesar, inteligent şi practic” să se facă ceva pentru valorificarea acestui potenţial.

„Mă gândesc acum la un tablou al existenţei noastre pe baza datelor FAO. La fiecare 6 secunde moare de foame câte un copil . Acum, tot pe baza acestor date, peste un miliard suferă de inaniţie. Acum ştim cu toţii că Planeta, în integralitatea ei, are 70% apă. Restul, uscat. Dar din această apă, doar 2,6% este apă dulce. (...) De aceea consider necesar, inteligent şi practic să vorbim în spaţiul acesta al României despre ce avem ca resurse care înseamnă potenţial, despre ceea ce facem pentru valorificarea lui şi despre cum măsurăm potenţialul ţării. Mulţi vorbesc despre potenţial, foarte mulţi l-au desenat imaginar, însă în vremea noastră şi în pagina realizărilor iată că putem vorbi şi de dimensiunea lui reală la anumite culturi. De aceea, şi ieri, şi azi, şi mâine, şi oricând, ca specialist şi, mai ales, în tiparul acesta al răspunderii statale ne gândim, proiectăm guvernamental direcţii de acţiune pentru a valorifica potenţialul”, a precizat șeful MADR.

Petre Daea a mai declarat că este pentru prima dată în România când a fost creionat un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin niveluri de producţie, folosind resursele disponibile şi instrumentele de sprijin.

„L-am măsurat în 2017 şi l-am măsurat şi anul acesta şi este pentru prima dată în România când avem un tablou al potenţialului care poate fi măsurat doar prin niveluri de producţie, folosind resursele de care dispunem şi instrumente de sprijin şi dinamizare a activităţii, gândindu-ne la randamente. De aceea, cu mândrie naţională, cu respect total faţă de fermieri, care sunt actorii principali ai producţiei din ţara românească, spun că anul trecut şi anul acesta România a făcut un salt formidabil, de-a lungul vremii şi mai ales din momentul integrării în Uniunea Europeană”, a afirmat membrul Guvernului, citat de Agerpres.

În condițiile în care, înainte de 2007, țara noastră reușea un randament mediu la grâu, pe un interval de cinci ani, de 2.025 kilograme/hectar, de la momentul integrării şi până în prezent această producţie s-a dublat.

„De la momentul integrării până azi, România a sărit cu mult această producţie, a dublat-o şi mai bine. Suntem în jur de 5.000 de kilograme la hectar. Un salt formidabil. Şi întrebarea se pune: mai avem rezervă în acest domeniu? Răspunsul specialistului, al oamenilor de ştiinţă, al fermierilor, al acelora care străbat cu ochii minţii şi cu sudoarea frunţii brazda ţării, spune că da. Şi atunci următoarea întrebare care se pune e: cum? Şi, iată, azi, dumneavoastră discutaţi despre apă. Sau noi punem în planul discuţiei factorul esenţial, existenţial, apa, pe care o are România. Iar România nu este în altă parte, ci numai aici. Şi ea nu se poate asemăna cu nimeni pentru că n-are cu cine. N-o să găsim pe Planetă o ţară mai bine brăzdată din punct de vedere hidrografic, bazinele hidrografice ale ţării”, a explicat ministrul Agriculturii.

Tot ca o completare la afirmațiile ambasadorului Klemm, Daea a precizat că numai prin colaborarea în plan investiţional se vă găsi un răspuns la problemele grele cu care se confruntă şi se va confrunta în viitor țara noastră.

„Schimbările climatice de azi sunt doar un avertisment pentru mâine, iar dacă acest avertisment nu îl cântărim în planul nostru de cercetare, de inovare, de acţiune şi de interpretare corectă, se poate măsura în neajunsuri care pot determina situaţii ce nu sunt confortabile pentru nimeni. Sunt multe semne de întrebare. Cum facem faţă la bolile şi dăunătorii pe care îi avem la această dată. Unii dintre ei încă necunoscuţi, şi ca mod de manifestare, şi ca origine. Iată ce e cercetarea, inovarea este antrenată de situaţia zilnică pentru a da răspuns la multe altele pe care le avem în planul nostru de interpretare şi de punere în practică. Este nevoie în ţară de investiţii, este nevoie în ţară de colaborare, e nevoie în ţară de a introduce tehnici proaspete şi inteligente pentru a folosi apa cu picătura în aşa fel încât ea să aibă eficienţa pe care ne-o dorim cu toţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Camera de Comert şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Ambasada SUA la Bucureşti, a organizat joi Forumul pentru siguranţa alimentară şi securitatea resurselor de apă, un eveniment special desfăşurat în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018.

Publicat în Știri interne

Țara noastră şi-a consacrat în 2018 poziţia de lider european la culturile de floarea-soarelui şi porumb, ocupând primul loc în Uniunea Europeană şi în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene din agricultură şi dezvoltare rurală, a menționat, miercuri, 31 octombrie 2018, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la deschiderea târgului IndAgra 2018.

„Locul 1 în Uniunea Europeană privind atragerea fondurilor europene, cu absorbţie de 99,61% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi de 43% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), unde faţă de un program anual de 1,2 miliarde euro am absorbit 1,215 miliarde euro, şi prima poziţie la floarea-soarelui şi porumb ne dă dimensiunea posibilităţilor pe care le avem, alimentând încrederea pentru viitor”, a afirmat șeful MADR într-un cadru nou al deschiderii IndAgra, altul decât cel din fața Pavilionului Central al Romexpo.

Oficialul guvernamental a vorbit despre principalele programe derulate de minister începând cu sistemul de irigaţii şi cel antigrindină, lăudând încă o dată eforturile făcute de fermieri pentru creşterea producţiilor agricole.

„În ani climatici diferiţi, fermierii români au găsit calea succesului, folosind câştigul cercetării, al inovării, al dotării şi al interpretării corecte a tehnologiilor, adaptate la condiţiile concrete în care-şi desfăşoară activitatea. (...) Deşi a fost un an capricios, care, prin desfăşurarea lui, a pus o serie întreagă de oprelişti în desfăşurarea lucrărilor în câmp, rezultatele obţinute onorează efortul fermierilor, satisfăcându-le în mare parte dorinţa de câştig şi progres. Prin însumarea rezultatelor obţinute de fermieri, România şi-a consacrat în acest an poziţia de lider european la culturile de floarea-soarelui şi porumb, onorând astfel efortul continu de obţinere a randamentelor ridicate în 2017 şi 2018”, a adăugat Petre Daea.

El a spus că instituția pe care o conduce a reuşit să pună în funcţiune sistemul de irigaţii pentru 1,2 milioane de hectare, asigurând apa gratuită pentru fermieri şi punând la adăpost 850.000 de hectare prin construirea celor 60 de puncte de lansare antigrindină.

„Acestea au făcut posibilă protejarea plantaţiilor viticole astfel încât întreaga producţie realizată a fost adusă pe liniile de prelucrare, obţinând cea mai mare producţie de struguri, de peste 1,27 milioane de tone, ce reprezintă un record de producţie”, a subliniat Daea.

Zootehnia şi comercializarea produselor agricole reprezintă în opinia ministrului doar două domenii în care România are „încă multe de făcut”.

„Însă în agricultură mai sunt multe de făcut în domeniul zootehniei, al prelucrării şi comercializării produselor, al echilibrării balanţelor de produse agroalimentare, al valorificării pe deplin a resurselor, al organizării fermierilor, al performanţei în industria alimentară şi nu numai. În dorinţa de a realiza pe deplin ceea ce merită România, s-au elaborat programe pentru susţinerea activităţii de reproducţie în sectorul creşterii suinelor, pentru susţinerea activităţii de reproducţie, incubaţie sau de creştere în sectorul avicol şi de încurajare a activităţilor din zona montană, fiind în stadiu avansat al dezbaterii legile privind infrastructura de preluare, prelucrare şi comercializare a produselor agricole. Sunt aşteptări ale tuturor, dar şi acţiuni ale fiecăruia”, a adăugat şeful MADR în discursul său de deschidere.

Cosmin Ştefan Marinescu: „Pesta procină africană „ne-a găsit nepregătiţi”

La finalul evenimentului, consilierul preşedintelui României, Cosmin Ştefan Marinescu, a vorbit despre modul în care a fost gestionată de autorităţi pesta porcină africană, boală care „ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani”.

În altă ordine de idei, Marinescu a precizat că prin astfel de târguri şi expoziţii, cum este și IndAgra 2018, România devine un hub regional pentru sectorul agricol şi piaţa de profil.

„Cu toţii ne dorim o creştere a performanţelor, în agricultură, în zootehnie, în industria agricolă. Fermierii şi întreprinzătorii din sectorul agricol investesc continuu în creşterea competitivităţii (...) Tocmai de aceea, aşteaptă o viziune responsabilă din partea statului a problemelor sau a situaţiilor de urgenţă care ţin de competenţa autorităţilor naţionale. În acest sens, era important pentru România să se fi reuşit prevenirea pestei porcine africane, fenomen care s-a extins agresiv şi necontrolat. În ciuda precedentelor şi avertismentelor, situaţia ne-a găsit nepregătiţi încă o dată în faţa celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească în ultimii ani. Sper pentru viitor că aceasta va fi o lecţie învăţată care va conduce la acţiuni şi decizii responsabile astfel încât pagubele să fie evitate, iar resursele bugetare să fie alocate nu pentru despăgubiri, ci pentru investiţii”, a menţionat consilierul prezidenţial, care a citit mesajul preşedintelui României.

Nu în ultimul rând, el a subliniat că deficitul comercial al României cu produse agricole s-a adâncit în ultimii ani, cea mai semnificativă influenţă provenind din comerţul cu carne şi produse din carne, dar şi din cel cu legume şi fructe.

„În plus, la nivelul produselor alimentare, importurile au depăşit exporturile pentru toate categoriile. Nu este suficient doar să producem, adică să avem recolte bune, este esenţial să şi creăm, să generăm valoare adăugată ridicată. Asta înseamnă să avansăm pe lanţul procesării pentru noi oportunităţi de piaţă şi exporturi mai valoroase. Doar aşa putem inversa evoluţia actuală bazată pe importuri mari de produse agricole. Avem nevoie în acest sens să promovăm în continuare, în mod inteligent, produsele tradiţionale atestate, care să devină o carte de vizită autentică pentru potenţial agriculturii noastre”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Suprafața IndAgra 2018, mai mare cu o jumătate de hectar

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a precizat că târgul Indagra aduce anual noi recorduri, în 2018 suprafaţa de expunere fiind cu o jumătate de hectar mai mare decât în 2017.

„Înregistrăm mai mulţi expozanţi şi suprafeţe de expunere mai mari. Astfel, avem 740 de expozanţi care ocupă 46.130 de metri pătraţi, avem jumătate de hectar mai mult ca anul trecut, adică 5.000 de metri pătraţi suprafaţă de expoziţie mai mult contractată faţă de anul trecut. (...) Vrem să ajungem la produse cu valoare adăugată mare, vrem să pariem foarte mult pe procesare, vrem ca probabil în viitor Indagra Food să depăşească Indagra”, a declarat Mihai Daraban.

Publicat în Ultimele noutati

Un procent de aproximativ 64 la sută dintre legumicultorii care au accesat programul de tomate, în ultimii doi ani, sunt tineri sub 40 de ani, iar numărul producătorilor din sector s-a dublat până la 16.000, a afirmat, miercuri, 24 octombrie 2018, în cadrul unei conferinţe de specialitate, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Dacă ar fi aici o parte dintre fermierii români, mi-aş putea aduce ca suport în cele spuse ce faceţi astăzi pentru a susține programele pe care noi le-am lansat, le urmărim şi le valorificăm în interesul dumneavoastră. Le-am lansat pentru că avem, pe de o parte, o situaţie specială, legată de condiţiile climatice pe care le are România, de condiţiile pedologice pe care le are România. Cel mai vizibil program a fost programul de tomate, pe care l-am lansat acum doi ani. Am crescut de la simplu la dublu. De la simplu, pentru că acum un an aveam 8.000 de producători, iar anul acesta avem 16.000 şi 64% dintre ei sunt tineri sub 40 de ani. E mai bine să mobilezi rafturile retailerilor cu produse româneşti cu o calitate superioară, deci e mai bine pentru toţi. În toate analizele pe care le-am făcut, am constatat că există avantaje pentru toţi. Avantaj pentru fermier prin multiplicarea suprafeţelor cultivate, şi din partea retailerilor, unde am văzut că sunt mai multe sortimente de tomate în aceste spaţii comerciale. Merită să folosim acest spaţiu prin prisma interesului pe care îl avem şi ne permitem să-l multiplicăm”, a precizat ministrul Agriculturii.

Totodată, oficialul a avut un mesaj pentru reprezentanţii retailerilor din România, care promovează produsele româneşti pe rafturile magazinelor.

„Vreau să dau salutul de respect tuturor acelora care aduc pe masa fiecărui consumator hrana zilnică, tuturor făuritorilor de hrană, fermierilor români, acelora care lucrează în câmp deschis, în spaţiile zootehnice, în unităţile de procesare a produselor agroalimentare şi, nu în ultimul rând, celor are facilitează drumul de la producător spre consumator printr-un comerţ civilizat, atitudine corectă şi sprijin susţinut pentru a avea satisfacţia dublă - aceea de a consuma ceea ce produci, realizând astfel acel lanţ al interesului existenţei umane. Astăzi, timpul nu îmi este prieten, nici duşman, ci doar partener într-un drum al interesului pe care îl am la nivelul ţării. Peste câteva ore, avem o întâlnire la Braşov care se cuplează foarte bine în conţinut şi în preocupare cu cea de astăzi. M-am bucurat foarte mult că dumneavoastră aţi pilotat pe acest drum al interesului, să puneţi pe lanţul de distribuţie produsele româneşti, care au valoare, dând acest spaţiu de comercializare şi puneţi în faţa consumatorului aceste minunate produse pe care le face România. Noi ne-am întâlnit cu retailerii de multe ori şi am purces la un schimb de informaţii, punându-ne deopotrivă unii în situaţia celorlalţi. Sunt multe exemple care pot confirma cele spuse de mine. Fiecare lanţ comercial cu dimensiunea lui de afaceri are spaţiul propriu în care promovează iniţiative susţinute de Ministerul Agriculturii şi care au putut intra în spaţiul acesta al consumatorului cu dragul de întâlni astfel de produse. În ultimii doi ani, retailerii, împreună cu producătorii, şi-au dat mâna pentru a promova programe ca: «Drag de România», «Direct de la producător», «D-ale noastre», «Dor de gust», «Tu produci, noi te susţinem», «Cămara noastră», «Vreau din România» sau «Gusturi româneşti»”, a menţionat Daea.

Miercuri, 24 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat la cea de-a VI-a ediţie a RetailArena, un eveniment care se adresează atât marilor lanţuri de retail, magazinelor online, cât şi furnizorilor de servicii, specialiştilor în logistică şi marketing, proprietarilor de spaţii comerciale şi producătorilor din FMCG (Fast Mover Consumer Goods - Bunuri de Larg Consum).

Publicat în Horticultura
Vineri, 19 Octombrie 2018 16:14

Cât sol fertil pierde anual țara noastră

Acolo unde nu există vegetație, pe terenurile în pantă, ca urmare a eroziunii de suprafață, „din deal în vale”, țara noastră pierde anual 100 de milioane de tone de sol fertil, a fost semnalul de alarmă tras de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinței cu tema „Potenţial şi realitate în Agro-Economia rurală” de joi, 18 octombrie 2018.

„Se pierd anual 100 de milioane de tone de sol fertil, dacă vorbim de România (...), din deal în vale, fără curbă de nivel, din cauza eroziunii la suprafaţă, din cauza vântului. Ştim foarte bine că doi-trei centimetri de sol se realizează în 3.000 de ani şi punem la loc într-o sută de ani. Aici lucrurile trebuie să fie bine cunoscute şi gestionate. Preocuparea noastră permanentă şi cercetarea fac paşi, dar şi fermierii pentru a avea soluţii”, a mărturisit ministrul de resort.

Totodată, Daea a adăugat că, printr-un anumit sistem de culturi şi aplicarea de către fermieri a unor tehnologii specifice cultivării, pot fi diminuate aceste pierderi care afectează tot mai mult zone de nisipuri şi de câmpie.

„Cele mai afectate sunt zonele de nisipuri, de câmpie, în Oltenia sunt şi acolo 400.000 de hectare cu terenuri nisipoase în pantă şi de aceea avem nevoie de sisteme de culturi pentru înverzirea solului, pentru ca aceste procese naturale să nu se accentueze”, a mai explicat oficialul guvernamental.

Potrivit unui raport FAO, citat de Petre Daea, un miliard de oameni suferă de foame, din cauza lipsei de hrană, iar preocuparea actuală pentru menţinarea solului nu este suficient de activă în momentul acesta.

„În realitate avem zilnic, la fiecare 6 secunde, o pierdere a unei vieţi, a unui copil, aşa spune un raport FAO, şi că pierdem într-o recreaţie 100 de copii din cauza lipsei de hrană, dar şi că suferă pe planetă peste un miliard de oameni de foame pentru că nu au posibilitatea să se hrănească. În procesul acesta al vieţii solului, în loc să-l menţii, te îndepărtezi de el, pentru că risipa este o evidenţă, iar preocuparea nu este suficient de activă în momentul acesta”, a mai spus ministrul Daea.

Aproape jumătate din suprafața agricolă a țării, în pericol

Studiile de specialitate arată că terenurile agricole în pantă cu pericol de eroziune ocupă 43% din suprafaţa agricolă a ţării.

Eroziunea solului constă în pierderea particulelor de sol prin acţiunea apei şi a vântului. Riscul erozional trebuie minimalizat printr-un management adecvat. Adâncimea de înrădăcinare şi cantitatea de apă accesibilă pentru plante se reduce. Aceste procese sunt şi mai intense pe solurile subţiri, unde roca este mai aproape de suprafaţă, spun specialiștii ICPA.

Intensificarea eroziunii conduce la pierderea treptată a stratului superficial de sol şi astfel la reducerea fertilităţii solului prin pierderea particulelor fine de sol bogate în nutrienţi.

Eroziunea contribuie la creşterea riscului faţă de inundaţii prin intensificarea scurgerilor, blocarea drenurilor şi a canalelor de drenaj.

Covorul vegetal protejază solul împotriva eroziunii, dar pot avea loc modificări semnificative pe solurile arabile ori pe terenurile intens păşunate, ori pe terenurile recent defrişate.

Independent de pierderile de sol, culturile agricole în primele faze de vegetaţie pot fi afectate prin pierderea solului din jurul rădăcinilor (prin procesul de spălare) sau prin ruperea şi detaşarea lor în atmosferă odată cu particulele de praf, din cauza eroziunii eoliene. În astfel de condiţii, culturile agricole trebuie reînsămânţate, ceea ce înseamnă costuri suplimentare şi risc crescut de pierdere sau reducere severă a recoltei următoare. Pot fi necesare lucrări suplimentare pentru uniformizarea suprafeţei solului. De asemenea, curăţirea canalelor şi a drenurilor de sedimente devine costisitoare. Apele de suprafaţă pot fi contaminate de către sedimente, nutrienţi, pesticide, care se găsesc în solul erodat.

Lacurile destinate creşterii peştelui pot fi serios degradate prin depozitarea sedimentelor. Cazuri evidente au loc în imediata vecinătate a diferitelor lacuri de acumulare, dar procese semnificative se pot produce şi în zonele de deal, unde vegetaţia este afectată prin păşunat excesiv, ori chiar în zonele cu lacuri, heleșteie piscicole sau recreative.

Eroziunea poate cauza probleme negative deosebite zonelor învecinate, chiar populaţiilor locale; de exemplu, prin inundaţii, prin depozitarea sedimentelor pe arterele de circulaţie ori pe proprietăţile învecinate.

Fiecare deţinător de teren are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eroziunii, iar dacă s-a produs deja, atunci trebuie întreprinse lucrări pentru a înlătura orice sedimente depozitate.

Chiar şi simplele scurgeri de suprafaţă - făgaşele - pot deveni foarte importante. De asemenea, chiar dacă aceste scurgeri nu sunt cu particule de sol, ele pot deveni dăunătoare, pot polua apa de suprafaţă cu nutrienţi şi pesticide aflate în soluţie sau ataşate particulelor foarte fine. Scurgerile de la crescătoriile de animale pot avea efecte similare.

Publicat în România Agricolă
Joi, 18 Octombrie 2018 22:55

Bani pentru găsirea porcilor morți

Cetățenii care oferă autorităților informații valide cu privire la locația cadavrelor de porci mistreți sau domestici nerevendicate ar putea încasa 225 de lei, respectiv 65 de lei, potrivit precizărilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, de joi, 18 octombrie 2018.

„Este în vigoare o asemenea măsură, se operează cu ea de către ANSVSA, instituţia care răspunde de acest mecanism, ca să fim acoperiţi cu toate măsurile posibile, pentru a pune stavilă unui asemenea virus. Este vorba de un stimulent de 225 de lei pentru mistreţi morţi şi de 65 de lei pentru anunţul pe care îl dau pentru porcii domestici morţi. Adunând, este o medie de un milion de lei şi ceva (n.r. - lei vechi). Iată, la Teleorman, într-o pădure s-au găsit aceste resturi de animale şi nu este deloc bine. (...) Există suspiciunea că a fost ceva intenţionat, dar organele abilitate vor analiza şi vor comunica opiniei publice atunci când vor avea rezultatul anchetei”, a menționat ministrul Agriculturii, prezent la o conferinţă pe teme agricole organizată la ASAS.

Șeful MADR a mai afirmat că este îngrijorat de evoluţia pestei porcine africane (PPA), nu numai de situaţia din România, ci şi de ceea ce se întâmplă în ţările din jur.

„Sunt îngrijorat nu numai de cazurile acestea din ţară, ci şi de ceea ce apare în altă parte. Mă îngrijorează şi situaţia din Ungaria, pentru că este aproape de graniţă și sunt focare, şi prezenţa virusului din Bulgaria, Ucraina. Este o îngrijorare generalizată şi o luptă grea cu acest virus”, a mai spus Daea.

În altă ordine de idei, ministrul de resort a reamintit că a început repopularea cu porci-santinelă în judeţele Buzău, Satu Mare, Bihor şi Brăila şi „încet, încet se va relua activitatea”, dând din nou asigurări că „nu vom întrerupe creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei”.

În ceea ce privește despăgubirile acordate crescătorilor de animale afectaţi de virusul PPA, Daea a anunţat că s-au plătit peste 7.500 de dosare din cele peste 8.100 de gospodării afectate, urmând ca şi restul gospodăriilor să primească banii. „Banii ajung unde trebuie să ajungă. Sunt despăgubiţi toţi cei care au fost în situaţia aceasta mai grea”, a mai punctat acesta.

Prezent la lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, desfăşurate la Alba Iulia, şeful ANSVSA, Geronimo Brănescu, a menţionat că evoluţia epidemiologică a PPA în nord-vestul României este una „mult mai uşor gestionabilă” faţă de cea din sud-estul României.

„Deja în nord-vest, începând cu luna august nu am mai avut noi focare la mistreţi, astfel încât, deja, în judeţul Satu Mare, locul prin care a intrat boala în România, am închis cinci focare, urmând să închidem şi altele în judeţul Bihor”, a menţionat Geronimo Brănescu.

Pesta porcină africană evoluează, la această dată, în 260 de localităţi din 14 judeţe, fiind înregistrat un număr de 1.021 de focare, din care 15 în exploataţii comerciale, arată datele actualizate ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), date joi publicităţii.

Conform informaţiilor centralizate, au fost consemnate şi 107 cazuri la mistreţi, iar numărul total al porcilor eliminaţi afectaţi de boală se ridică la 353.914 exemplare.

Prezenţa virusului PPA a fost semnalată în România, pentru prima oară, pe data de 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare. Evoluţia bolii este în permanenţă monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Autoritatea precizează că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Publicat în Știri interne

Plățile pe suprafaţă acordate fermierilor începând cu data de 16 octombrie 2018 reprezintă un lucru separat față de sumele plătite drept corecţii din 2016 pentru circa 93.000 de fermieri, în contul celor 16 milioane de euro despre care se spunea că au fost pierduţi, a explicat, marţi seară, la TVR 1, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Din 2016, trebuia să introducem în sistem o corecţie financiară, prin care ar fi avut peste 2.000 de euro ca sumă ce i se cuvin în condiţiile în care este fermier, avea deci o anumită corecţie şi sistemul respectiv trebuia să răspundă. Acest lucru i-a afectat pe unii cu anumite sume care s-au pierdut atunci, în total 16 milioane de euro. Au fost afectaţi în jur de 93.000 de fermieri. Ce am făcut noi? Ne-am dus pe firul banilor respectivi, am motivat, ne-am dus la Uniunea Europeană, am luat banii, am creat sistemul şi practic acum le dăm banii. Deci, bani care se considerau pierduţi. Ce s-a scris în presă este o interpretare răutăcioasă şi pe care vreau să o scot din discuţie. Sunt banii pe care trebuiau să îi aibă fermierii din 2016. Aceşti bani s-au recuperat, s-au dat acum. În fluxul de plăţi sunt anumite corecţii, care înseamnă mecanisme pe care le-au creat la nivelul Uniunii Europene. Au fost oameni care au încasat mai puţini bani, dar nu are treabă cu subvenţia actuală, cu plăţile actuale. Sunt nişte sume suplimentare. Vorbim despre corecţii din urmă, iar subvenţiile de azi sunt altceva. Vreau să-i asigur pe fermieri că ministrul Daea, cât va fi ministru, va lua toţi banii de la Uniunea Europeană şi îi va da la timp fermierilor, indiferent de greutăţi, care sunt enorme”, a explicat ministrul de resort la emisiunea România9.

Acesta a adăugat că 866.000 de fermieri vor primi avansul de 70% pe subvenţiile cuvenite până la 1 decembrie 2018, urmând ca după această dată să fie achitată şi diferenţa de bani (lichidarea sau plata regulară).

„Toţi cei 866.000 de fermieri vor primi până la 1 decembrie avansul de 70% din suma totală care le revine pe suprafaţa cultivată. Deci, din 200 de euro la hectar, în funcţie de suprafaţa specifică, ar fi 140 de euro pe hectar. Uniunea Europeană îţi dă voie să plăteşti doar 50% ca avans, dar noi am mers la Uniunea Europeană unde am justificat că e o situaţie grea, că se lucrează greu, că este secetă. Astfel, României, ca şi altor state, a fost dată această decizie din partea DG Agri (n.r. - de a acorda 70% ca plată avans pe suprafaţă). Dăm subvenţiile până la 1 decembrie, iar de la 1 decembrie începem să dăm plata regulară, toţi banii, la timp şi fără echivoc. Fermierul român, indiferent de ce suprafaţă are, se va prezenta o singură dată la APIA pentru depunerea cererii. Toamna a fost bună din punctul de vedere al adunării recoltei. Un an capricios, dar cu rezultate bune. Restul banilor va veni de la 1 decembrie şi mi-am făcut un program, astfel încât anul acesta să dăm peste 1,5 miliarde de euro ca subvenţii în perioada aceasta grea pentru realizarea însămânţărilor”, a mai declarat Daea.

Potrivit ministrului, nu mai puțin de 102.640 de fermieri primeau avansul din subvenții la primele ore ale dimineții de 16 octombrie a.c.

„Nu am dormit absolut deloc. Programul pentru subvenţii este un obiectiv al Guvernului pentru a da la timp subvenţiile fermierilor. Data de 15 octombrie a fost asumată, iar avansul a început să fie dat la cumpăna nopţii de 16 octombrie, la primul minut după miezul nopţii. Un program bine aranjat ca un fermoar, dinte cu dinte. La orele 6:00 dimineaţă am dat drumul şi banii au plecat către 102.640 de fermieri”, a subliniat Petre Daea.

Plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este în prezent de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus în perioada 1 martie - 15 mai a.c. peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,6638 lei/euro.

Publicat în Finantari

Prezent la o emisiune televizată, transmisă de TVR1, marți, 16 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a lansat un semn de întrebare cu privire la cine anume s-ar fi putut debarasa de două cadavre de porci domestici într-o pădure din județul Teleorman, la unul dintre acestea fiind confirmată oficial prezența virusului pestei porcine africane (PPA).

„Într-o pădure, că l-am întrebat pe președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), au fost găsite resturi de porci. Întrebarea se pune: cum au ajuns porcii ăia acolo? Au putrezit acolo. Au fost aduse cadavre de purcei, acolo. Întrebarea este cine le-a adus? Așa putem distruge toată țara, dacă un netrebnic aruncă așa ceva. Acest lucru este infracțiune”, a declarat Daea.

Conform informațiilor ANSVSA, transmise presei în aceeași zi, prezența PPA a fost confirmată în județul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan.

Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezența virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra).

Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, precizau vocile autorizate ale ANSVSA. „Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”.

Într-o declarație făcută de oficialul guvernamental, vineri, 12 octombrie 2018, la Mehedinți, acesta a precizat că s-au transmis către Comisia Europeană modificările Planului Național de Dezvoltare Rurală prin care vor fi alocate cele 43 de milioane de euro pentru investiții în dezinfectoare, laboratoare sanitar-veterinare și incineratoare, urmând ca în zilele următoare Comisia Europeană să transmită procedurile.

În plus, el a menționat că Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a spus că România a acţionat „corect, la timp, responsabil şi eficient” în privinţa combaterii virusului pestei porcine.

„În condiţiile acestea deosebit de grele pe care le-am avut în ţară, noi, la nivelul guvernului (...), în cadrul Comitetului naţional al situaţiilor speciale de urgenţă, am stabilit măsurile respective, am introdus în dispozitiv toate instituţiile abilitate, am intrat în fiecare focar cu măsurile tehnice pe baza planului de urgenţă (...) şi iată că am putut da garanţia şi UE, Comisiei Europene, pentru că toată lumea îşi pune semne de întrebare, cum am acţionat. Iar comisarul Vytenis Andriukaitis a răspuns că România a acţionat corect, la timp, responsabil şi eficient”, a afirmat Petre Daea.

Datele prezentate de Daea în cadrul emisiunii „România9” relevă că, în prezent, 8138 de gospodării sunt afectate de PPA. Din acest total, 7835 au dosare de despăgubire întocmite și finalizate, iar către 7.444 s-au și făcut plățile.

Despăgubirile se fac în funcţie de greutatea, vârsta, valoarea genetică şi stadiul de gestaţie, pentru că s-a întâmplat să fie găsite în gospodării scroafe gestante.

Pentru purceii sub două luni şi cântărind între 15 şi 18 kilograme, despăgubirea este de 160 de lei pe cap de purcel, pentru purceii între două şi cinci luni şi 25 de kilograme - 350 de lei pe cap de purcel, pentru purceii peste cinci luni şi până la 130 de kilograme - 10 lei pe kilogram, pentru cei peste 130 de kilograme - 9 lei pe kilogram şi pentru scroafe gestante - 12 lei pe kilogram.

Publicat în Ultimele noutati

Dat ca exemplu de însuși ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia vizitei sale la repornirea unei amenajări de irigații din localitatea Salcia, județul Mehedinți, tânărul fermier, Filip Purnavel, are o poveste pe cât de simplă, pe atât de lăudabilă, și anume una de patriotism modest.

Fără a fi prea darnic în detalii, am reușit totuși să aflăm de la tânărul ploieștean (da, a plecat din Ploiești în Mehedinți să facă agricultură) că a reușit să cumpere de la doi spanioli o fermă relativ mare într-o zonă care ar reprezenta o provocare serioasă pentru oricare dintre agronomii români.

Și spunem provocare pentru că vorbim de suprafețe de teren aflate pe malul Dunării, expuse deja fenomenului deșertificării ca urmare a lipsei de precipitații, dar și a unui sistem de irigații funcțional. Administratorul SC Manolo Y Alberto SRL provine dintr-o altă zonă de activitate (una „umană” și atât), însă dorește să se pregătească temeinic în acest domeniu complex al agriculturii, fapt pentru care, la cei 32 de ani ai săi, Filip Purnavel a optat pentru o nouă facultate, și anume pentru cea de Agronomie.

Chiar dacă bazinul de refulare al SPA Salcia trece prin inima exploatației sale, din cauza costurilor mari ale utilajelor pentru irigații, Purnavel este obligat să se confrunte cu seceta la câțiva metri de Dunăre.

Suntem siguri că vreți să aflați care sunt provocările cu care se confruntă Filip, așa că vă invităm să savurați interviul cu tânărul fermier.

Revista Fermierului: Domnule Purnavel, ne bucurăm să vă avem astăzi la o nouă ediție a interviurilor marca Revista Fermierului. Ne aflăm la evenimentul de inaugurare a Amenajării pentru irigații Izvoare-Cujmir, localitatea Salcia, județul Mehedinți. Ce suprafață cultivați în zona adiacentă canalului reabilitat?

Filip Purnavel: În momentul de față, prin societatea pe care o deținem cultivăm aproximativ 1.700 de hectare. Astfel, suntem și principalii beneficiari ai stației de aducțiune de apă.

R.F.: Cât timp ați așteptat până ce SPA Salcia a fost repusă în funcțiune?

F.P.: Sunt aici de patru ani de zile, însă până nu demult nu aveam mari speranțe să vedem apă pe canal. Hai să spunem că eram mai degrabă circumspecți privind reabilitarea SPA Salcia.

R.F.: În viziunea dumneavoastră, îl considerați drept un beneficiu pentru fermier faptul că nu plătește apa pentru irigații? Știm din anii anteriori că susținerea sectorului de irigații pentru clientul final nu era altceva decât de o reducere a prețului energiei electrice, nicicum de gratuitatea apei pe canal.

F.P.: Fără îndoială că este un avantaj foarte mare că nu plătim apa. Vorbim de această dată de cu totul și cu totul altfel de agricultură. Chiar și așa, cu SPA Salcia reabilitată, încă ne bazăm pe ploaie. Din motivul lipsei precipitațiilor, cred că vom întoarce câteva sute de hectare de culturi agricole.

R.F.: Atunci când v-a prezentat membrilor presei, ministrul Agriculturii amintea de o organizație de udători din care faceți și dumneavoastră parte. Câți membri sunt în OUAI Salcia?

F.P.: Noi avem puțini membri în organizația de udători. Sunt eu, că am o suprafață mare. Metodologia este că trebuie să acoperim măcar jumătate din suprafața deservită, cel puțin teoretic. Spun asta pentru că ea nu va deservi sau cine știe când va deservi vechiul plan. Noi am avut noroc. În cazul nostru, este vorba de o suprafață mică, un microsistem aproape, în condițiile în care canalul de irigații deservește 5.500 ha, aproximativ, iar noi, laolaltă cu alți încă vreo 10 fermieri mici, abia am reușit să atingem pragul acela.

R.F.: Presupunem că veți apela totuși la fondurile FEADR pentru a achiziționa utilaje de irigat.

F.P.: Da. Domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea) a spus că putem iriga deja, pentru că este apă pe canal. Fără îndoială că, teoretic, acest lucru este posibil, dar implică niște costuri pe care nu ni le putem permite anul acesta.

Nici anul trecut n-a fost pentru noi unul bun, pentru că a plouat foarte mult în timpul recoltatului. Am pierdut 300 ha de mazăre pe câmp destinate ZIE, iar grâul, mai mult de jumătate din cantitate a fost încolțit.

R.F.: Mai devreme aminteați că veți întoarce în brazdă ceva culturi. Despre ce este vorba?

F.P.: Vom întoarce 300 ha din cele aproximativ 350 hectare însămânțate cu rapiță, ca urmare a faptului că nu a răsărit din lipsa apei.

R.F.: În prezent, mai întâmpinați probleme și la alte culturi?

F.P.: Avem 680 ha semănate cu grâu care nu vor răsări până când nu va ploua.

R.F.: Ce altceva ați mai însămânțat anul acesta pe restul suprafețelor?

F.P.: Avem 145 de hectare semănate cu lucernă. Urmează să însămânțăm în primăvară floarea-soarelui. Cu porumbul, noi nu ne riscăm. Solul este nisipos și se află în plin proces de deșertificare.

R.F.: Vorbiți-ne, vă rugăm, de parcul dumneavoastră de utilaje. Este unul croit pe specificul solului din zonă?

F.P.: Avem semănătoare Horsch de 8 metri de păioase, avem utilaje, nu ne plângem în acest punct de vedere. Dacă nu le-am fi avut, nu am fi reușit nici măcar să semănăm. Aici, fermierul mic, cu un disc mic, nu are ce face, pentru că nu intră în pământ.

R.F.: Preferați utilaje și implemente noi sau second-hand?

F.P.: Am încercat să achiziționăm utilaje și noi, și second-hand din import. Este ca și când ți-ai lua mașină din străinătate, din Bulgaria, din Germania etc. Important este unde găsești utilajul și la ce preț îl cumperi.

Purnavel si DaeaMuncă multă, bani puțini

Am continuat discuția cu fermierul mehedințean despre provocările piețelor de desfacere a materiei prime produse în România. Am primit aceleași răspunsuri sintetizate simplu în sintagma „Muncă multă, bani puțini”.

R.F.: Să vorbim puțin de comercializarea materiei prime pe care o produceți și apoi o recoltați. Cum reușiți să răzbateți de la an la an, în condițiile în care, știm foarte bine, prețul grâului nu este unul mulțumitor pentru producătorii români?

F.P.: Noi suntem niște pioni în mâinile traderilor. 90 la sută din marfă o vindem Cargill, direct din câmp. Am avut probleme cu vânzarea, prețuri foarte mici...

R.F.: Cum pleacă materia primă de origine agricolă de la dumneavoastră din fermă?

F.P.: Marfa pleacă rutier până în portul din Severin sau în cel din Calafat, iar apoi călătorește pe barjă până la Constanța.

R.F.: Ați spus despre prețuri la materia primă de origine agricolă că sunt foarte mici. Dumneavoastră ce prețuri medii ați obținut pe producția comercializată?

F.P.: Floarea-soarelui am valorificat-o cu prețuri variind între 1,10 – 1,20 lei, în funcție de cum am prins contractul. Grâul a oscilat la recoltat, o perioadă rămânând la un nivel de 0,55 lei. Acum, prețul este foarte sus. Marfa a fost proastă oricum, dar acum aceasta se cumpără la prețuri cu care, în anii trecuți, se achiziționa materia primă pentru panificație.

R.F.: În afară de floarea-soarelui și de grâu, ce alt tip de produs ați mai valorificat?

F.P.: Rapiță. Vorbim de o cultură bună, profitabilă și care aduce primii bani în fermă, după orz, dar și una riscantă, deopotrivă. Profitul mai mare presupune un risc mai mare. Nu este întâmplător faptul că prețul la rapiță este mult mai sus. În acest caz vorbim de un preț de 1,5 lei kilogramul, de obicei, cam în fiecare an, destul de stabil.

În cazul mazării, optez pentru această cultură în fiecare an, de vreo trei-patru ani încoace, chiar și înainte să existe condiția cu Zona de Interes Ecologic (ZIE). Prețul ei însă a scăzut constant, de la 1,1 lei kilogramul la 0,70 lei kilogramul, urmând să ajungă cam pe același palier cu grâul, dar la producții mult mai mici.

R.F.: Să vorbim puțin de genetica utilizată la dumneavoastră în fermă.

F.P.: La floarea-soarelui, noi ne-am orientat către Tehnologia Express, de la DuPont Pioneer, fiindcă comportă costuri mult mai mici. Avem tribenuron-metil care este mult mai ieftin decât imazamox. Floarea-soarelui convențională este greu de cultivat pentru că avem probleme cu buruienile.

Ca genetică la rapiță, de obicei mizăm pe cea de la Monsanto, pentru că se scutură mai greu.

R.F.: Chiar dacă ferma dumneavoastră nu este la distanță mare de Dunăre, aveți parte de secetă, cât și de fenomene meteo extreme. Știm că în 2017 ați avut probleme agrometeo serioase. Despre ce a fost vorba?

F.P.: Pe lângă faptul că am avut probleme cu recoltarea, noi am avut parte și de grindină, anul trecut. Am avut pierderi, doar că am avut culturi bune. Eu, în solele mele cu grâu, unde am avut pierderi de 20-30 la sută, am reușit un randament mediu de 5.800 de kilograme. Chiar și așa, n-am reușit să beneficiez de asigurare pentru că era încheiată pe o productivitate medie de 6.000 de kilograme de produs la hectar; ne încadram la franciză. Iată un subiect în plus de discuție privind asigurările și daunele.

R.F.: În ce sistem achiziționați inputurile destinate agriculturii?

F.P.: În cazul pesticidelor, lucrăm cu plata la recoltă. Complexele și azotul care comportă dobânzi mari, încercăm să le achiziționăm cu banii jos.

R.F.: La cei 32 de ani ai dumneavoastră, ce anume v-a determinat să alegeți agricultura?

F.P.: Am cumpărat o fermă, aici, în zonă. M-am sacrificat și am venit aici. Dacă nu ești aici, sunt probleme mari.

R.F.: Ocoliți puțin răspunsul. Să încercăm altfel – ați avut vreo legătură cu agricultura dinainte de achiziția exploatației? Poate, părinții?

F.P.: Nu. Pur și simplu, în 2012, ferma asta era o oportunitate investițională bună. Eu sunt din Ploiești, nu pot să spun că trec pe acasă prea des. Am venit aici și nu pot da „vina” decât pe „soartă”.

R.F.: Din ce domeniu veniți?

F.P.: Nu am avut nicio legătură cu domeniul agriculturii, înainte de achiziție. Acum sunt student la agronomie. Am venit din domeniul uman, iar pasul a fost unul accidental.

R.F.: Ce sfaturi le-ați da tinerilor cu privire la orientarea sau reorientarea către agricultură? Merită să încerce sau este bătaia de cap mult prea mare?

F.P.: Depinde ce fel de producție vrea să facă un potențial tânăr fermier. Dacă este interesat de sectorul vegetal, el trebuie să dețină sau să arendeze suprafețe mari, pentru că profitul este relativ mic și nu este sigur. Dacă vrei să te apuci de o activitate din sectorul agroalimentar și ești tânăr, trebuie să faci ceva mai specializat.

R.F.: Cunoaștem pe scurt povestea fermei dumneavoastră. Am putea spune că achiziția sa este un gest... patriotic. De ce ați păstrat numele vechi al exploatației?

F.P.: Am păstrat numele vechi - SC Manolo Y Alberto SRL – pentru că este mai bine așa pentru relațiile cu clienții.

R.F.: Cât ați investit până în prezent în această activitate care v-a „alungat” din Ploieștiul natal?

F.P.: În jur de două milioane de euro.

R.F.: Presupun că ați apelat și la credite bancare...

F.P.: De obicei, creditele bancare le contractăm pentru achiziția inputurilor. Avem în curs inclusiv credite pentru înființarea de culturi.

R.F.: La fondurile europene pentru investiții cu bani FEADR v-ați gândit?

F.P.: N-am accesat până acum fonduri europene. Mi-a fost frică de metodologie, de controale, de bețele-n roate care se pun, de obicei. Așa mi-au spus alți fermieri din zonă care au accesat aceste fonduri și care regretă acum.

R.F.: Vă gândiți să vă orientați și către zona de procesare a materiei prime sau zootehnie?

F.P.: Ar fi niște pași interesanți de făcut, numai că vorbim de costuri mari de producție, de aici și neajunsurile. Morăritul nu prea mai merge de ceva timp, animalele presupun alte cunoștințe sau oameni care se pricep.

Pentru că trec de la una la alta, la noi în zonă, din păcate, avem probleme cu oamenii, cu mâna de lucru, cu tractoriștii.

R.F.: Să înțeleg că nu mai sunt oameni dispuși să muncească?

F.P.: Nu, nu mai sunt. Cei care sunt au alte probleme, de aceea sunt... liberi.

R.F.: Care este salariul oferit unui tractorist la dumneavoastră în fermă?

F.P.: 2.000 lei, net, plus bonusuri de campanie. Spre exemplu, în perioadele de pauză, operatorii utilajelor încasează salariul, plus prime de sărbători, și iarna, și primăvara, apoi toamna, la finele campaniei. La fermele mari așa se întâmplă, însă se lucrează și mai mult. Fără îndoială, din punctul meu de vedere, dacă am iriga și am avea profituri mai mari, am oferi salarii și mai mari.

R.F.: La nivelul la care sunt în prezent, subvențiile vă sunt de ajutor?

F.P.: Subvenția este ceva esențial pentru activitatea noastră. Dacă n-ar mai exista plățile directe, 90 la sută din fermieri s-ar lăsa de agricultură.

R.F.: Vă gândiți să vă extindeți suprafețele din fermă sau vă sunt de ajuns?

F.P.: Creștem gradual, de la an la an. În acest moment, ne concentrăm doar pe comuna în care ne aflăm, unde mai există teren de valorificat. Acum patru ani de zile, când am ajuns aici, se lucrau undeva la 1.200 ha. Acum, deja am crescut și se crește gradual.

Pe de altă parte, este greu să coordonezi de unul singur o fermă atât de mare. Cu cât te vei extinde fără a avea o resursă umană solidă, cu atât o vei coordona mai prost, dacă se optează pentru acest sistem unic de mangement.

Publicat în Interviu

Petre Daea, ministrul Agriculturii, s-a întâlnit miercuri, 10 octombrie 2018, pentru puțin timp, cu cei câţiva crescători de ovine care au pichetat în cursul dimineţii sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în frunte cu oierul Gheorghe Dănuleţiu - „Ghiţă Ciobanul” - nemulţumiţi de modul de acordare a subvenţiilor în sector.

Oficialul guvernamental a declarat ulterior presei că ciobanii sunt tot timpul bine-veniți în minister atunci când au probleme și că pe acestea nu le pot rezolva cu televizorul. Daea a afirmat asta în contextul în care s-a declarat nemulţumit de modul în care au procedat ciobanii, anunţând doar televiziunile, nu şi pe cei cărora li se adresează pentru rezolvarea problemelor, în condiţiile în care el este o persoană deschisă dialogului.

„Eu nu am ştiut şi nicio o structură din minister nu a ştiut de venirea lor. Ei sunt tot timpul bine-veniţi în minister. Acum au venit şi cu doi berbeci la minister, motiv pentru care le-am spus colegilor să pregătească mâncare şi apă pentru că nu e cazul să chinuie animalele pentru a demonstra ceea ce putem să susţinem din punct de vedere tehnic. Nu ştiu care sunt problemele lor, pentru că am avut o discuţie scurtă cu ei, dar le-am spus că revin în minister, însă au intrat în dialog cu reprezentanţi ai aparatului tehnic, condus de secretarul de stat Daniel Botănoiu. Din păcate, eu nu înţeleg modul acesta de abordare a problemei. Curtea ministerului era plină de televiziuni şi eu nu ştiam de venirea lor. Eu nu cred că au venit să rezolve problemele lor cu televizorul. Cred că le putem rezolva într-un mod cu totul şi cu totul aplicat în cadrul ministerului şi cu acţiuni concrete”, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, la deschiderea Târgului Bucureștilor.

Mai mulţi ciobani au venit miercuri, 10 octombrie 2018, să protesteze în faţa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), nemulţumiţi de acordarea subvenţiilor şi de faptul că nu mai pot să-şi vândă produsele. Au adus cu ei un berbec de rasă și un altul fără origine şi cu un cântar electronic.

Crescătorii sunt nemulţumiti de legislaţia care îi obligă să cumpere ovine de talie mai mică pentru care subvenţia este de 25 de euro, în timp ce pentru o oaie de talie mai mare, dar a cărei origine nu este recunoscută, ciobanii primesc ajutor de la stat doar 5 euro.

În plus, ei reclamă lipsa de păşuni, precum și preţul redus la care sunt nevoiţi să vândă carnea de miel şi laptele.

Publicat în Ultimele noutati

newsletter rf

Revista