plati - REVISTA FERMIERULUI

Vineri, 5 mai 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat autorizarea la plată a fermierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ANT-urile 2-6 (Ajutoarele Naționale Tranzitorii), scheme din Buget Național, anunță APIA printr-un comunicat de presă, cel mai mare cuantum al ANT-urilor fiind cel pentru tutun (ANT4), în valoare de aproape 2012 euro la hectar.

Plăţile aferente acestor scheme se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a HG nr. 208/2017 şi a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Cuantumurile stabilite în urma raportării plafoanelor alocate la suprafețele eligibile sunt: 1. ANT2  - in pentru fibră – 28,8995 euro/ha; 2. ANT3 - cânepă pentru fibră – 28,8995 euro/ha; 3. ANT4 - tutun – 2011,3676 euro/ha; 4. ANT5 - hamei – 509,0909 euro/ha; 5. ANT6 - sfeclă de zahăr – 90,5074 euro/ha.

„Menționăm că plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363 din 1 octombrie 2016”, se mai precizează în comunicat.

Publicat în Finantari

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că urmează să deschidă sesiunile de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a 14 submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, precum și pentru zona ITI Delta – Dunării, începând de miercuri, 3 mai 2017, ora 09:00.

Pe lângă alte 12 submăsuri, în intervalul 3 mai 2017, ora 9.00 - 31 iulie 2017, ora 17.00, AFIR lansează sesiuni de primire a proiectelor și pentru submăsurile sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole zona ITI – DD”.

Potrivit comunicatului de presă remis de AFIR, alocarea financiară stabilită pentru sM 4.1, disponibilă în sesiunea 2017, este de 185 de milioane de euro, împărțită astfel: sectorului vegetal îi revin 79 de milioane de euro, celui zootehnic suma de 60 de milioane de euro, zona montană dispune de 14 milioane de euro, iar fermele de familie, de 32 de milioane de euro.

În cazul sM 4.1 ITI – DD, mai anunță AFIR, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 33 de milioane de euro, împărțită egal între sectoarele vegetal și zootehnic.

Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 4.1 și pe sM 4.1 ITI – DD este de 25 de puncte”, atrag atenția specialiștii AFIR.

Alte două măsuri din pachet sunt sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole” și sM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole zona ITI – DD”.

În sesiunea anuală din 2017, alocarea financiară pentru sM 4.1a este de 100 milioane de euro, din care pentru pepiniere este disponibilă suma de 5 milioane de euro.

Pentru sM 4.1a ITI – DD în schimb, cei care doresc să dezvolte investiții au la dispoziție 5 milioane de euro în această sesiune.

Pragul minim pe care trebuie să-l atingă proiectele depuse pentru selecție atât prin sM 4.1a, cât și prin sM 4.1a ITI – DD este de 10 de puncte”, țin să menționeze cei din AFIR.

Conform statisticilor AFIR, o altă submăsură care s-a bucurat de un interes deosebit din partea solicitanților de finanțare în sesiunile anterioare este sM 6.1 („Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”). Tinerii fermieri dispun de această dată de fonduri FEADR în valoare totală nerambursabilă de 170 de milioane de euro, din care pentru zona montană sunt alocate 34 de milioane de euro.

„Pragul minim de selecție al proiectelor depuse prin sM 6.1 este de 25 de puncte”, precizează în acest caz comunicatul de presă.

În intervalul amintit mai sus, AFIR mai lansează sesiuni de primire a proiectelor pentru sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”, sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”, sM 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, sM 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale zona ITI – DD”, sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici zona ITI – DD”, sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole ITI – DD”.

De asemenea, în perioada 3 mai 2017, ora 9.00 – 31 octombrie 2017, ora 17.00, AFIR lansează și sesiunea de depunere a proiectelor pentru Schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă sM 4.2.

Alocarea bugetară, disponibilă pentru înființarea de activități neagricole în mediul rural, finanțate prin sM 6.2, este de 18,3 milioane de euro în sesiunea din acest an. Pentru aceeași submăsură aplicabilă zonei ITI – Delta Dunării, alocarea financiară este de 3,5 milioane de euro. Pragul minim de selecție a proiectelor depuse atât prin sM 6.2, cât și prin sM 6.2 ITI – DD este de 15 puncte.

În sesiunea aferentă lui 2017, alocarea financiară stabilită pentru sM 6.3 este de 100 milioane de euro, din care zonei montane îi revin 21 milioane de euro. Solicitanții din zona ITI – DD au la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea fermelor mici în valoare de 5 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse pe sM 6.3 și sM 6.3 ITI – DD este 15 puncte.

Pentru investițiile finanțate prin sM 6.4, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 35 de milioane de euro. Alte 7 milioane de euro sunt disponibile pentru solicitanții sM 6.4 ITI – DD. Pragul minim sub care proiectele depuse pe sM 6.4 nu pot fi selectate este de 10 puncte, iar pentru sM 6.4 ITI – DD, pragul minim de selecție este de 15 puncte.

Totodată, în această sesiune sunt alocate fonduri pentru înființarea grupurilor de producători în valoare totală de 7 milioane de euro, împărțită astfel: 5 milioane de euro pentru sM 9.1 și 2 milioane de euro aferente sM 9.1a. Pragul minim de depunere a proiectelor pentru cele 2 submăsuri este de 10 puncte.

Alocarea financiară disponibilă pentru Schema de minimis aferentă sM 4.2 în sesiunea din 2017 este de 12 milioane de euro. Precizăm că sesiunea de depunere se adresează exclusiv beneficiarilor care au semnat contracte de finanțare cu AFIR pe Schema de ajutor de stat GBER „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole”, aferentă sM 4.2, pentru proiectele depuse în sesiunea anuală continuă, din perioada august 2016 – ianuarie 2017.

„Una dintre priorităţile Guvernului României este creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. În această perioadă, ne-am implicat la capacitate maximă pentru a pregăti toate etapele procedurale necesare deschiderii sesiunii de primire a proiectelor de investiții pentru toate submăsurile de finanțare din Program care se adresează beneficiarilor privați. Am dorit să lansăm toate aceste sesiuni, cu domenii de investiție diversificate, pentru a oferi tuturor celor interesați șansa de a dezvolta o investiție în mediul rural, cu fonduri din PNDR”, a declarat Adrian-Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Potrivit AFIR, depunerea proiectelor se realizează on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, pentru toate submăsurile care se vor lansa în curând. Totodată, toți cei interesați să dezvolte investiții în domeniul agricol, pomicol și în cel non-agricol pot consulta Ghidul solicitantului pentru submăsurile amintite pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

Fondurile totale nerambursabile, disponibile solicitanților care doresc să obțină finanțare europeană, însumează 680,8 milioane de euro, din care 53,5 milioane de euro sunt alocate investițiilor din zona ITI Delta – Dunării.

Publicat în Finantari

Conform unui document prezentat în exclusivitate de președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în emisiunea „Punctul de întâlnire” difuzată de Antena 3, România va primi în luna mai a.c. o tranșă de plăți directe de 402.276.325,74 milioane euro de la Comisia Europeană (CE), confirmând astfel cifra vehiculată tot de acesta, potrivit căreia datorită agriculturii, în mare parte, țara noastră a reușit să atragă în primul trimestru al anului curent +899 la sută fonduri europene, față de aceeași perioadă a anului 2016.

„Ministerul Agriculturii a primit o adresă de la Comisia Europeană (trimisă către toate statele, la toate Ministerele Agriculturii din toate guvernele din Uniunea Europeană, în care li se comunică sumele pe care le vor primi efectiv, pentru că au trimis deja hârtiile la Comisia Europeană), în care România, pentru prima dată de când este membră în UE, este pe primul loc. În aprilie, România va primi 402 milioane de euro, cea mai mare sumă din toate statele din UE”, a declarat Dragnea la emisiunea moderată de Radu Tudor, șeful PSD menționând totodată că documentul atestă că plățile se fac în baza sumelor achitate deja de agențiile de plăți. „Te-ai gospodărit în țară, ai făcut din bugetul tău plățile prin APIA și prin celelalte instituții care au competențe către fermieri, toate documentele sunt în regulă, le-ai trimis, au fost verificate și vei primi banii”.

Conform propriilor declarații, creșterea uluitoare de absorbție de fonduri europene, una care s-a concretizat printr-o majorare de +899% (trimestrul I 2016 - 298 milioane lei față de trimestrul I 2017 - 2.977 miliarde lei), se datorează agriculturii, dar și celorlalte programe care sunt în derulare. Asta, în condițiile în care Autoritățile de Management pentru accesarea banilor destinați investițiilor (printre care și cea din Ministerul Agriculturii) nu au primit încă autorizările necesare.

Totodată, Dragnea a afirmat, după cele 100 de zile de guvernare, că banii plătiți fermierilor se vor „rostogoli” în economie, fapt aprobat și recunoscut chiar și de Frans Timmermans, președintele Comisiei Europene (CE), aflat joi, 20 aprilie 2017, într-o vizită oficială la București.

Președintele Camerei Deputaților vede cu ochi buni acest efect de multiplicare de-a lungul a nouă luni (în 2017) și care va produce în final venituri suplimentare la bugetul de stat.

„Până la sfârșitul lunii martie am putut, pe de-o parte, recupera banii de la Uniunea Europeană pentru că noi am făcut plățile din bugetul de stat și am luat banii de la Uniunea Europeană. Al doilea avantaj – fermierul are banii la timp și își finanțează lucrările, nu se mai imprumută la bănci și este în regulă cu lucrările. Al treilea foarte mare avantaj este că odată banii intrați, ei mai produc și efect de multiplicare încă nouă luni.

Ce vom face în acest an? Banii aceștia, odată luați de fermieri, ei nu ca să-i mănânce sau să-i bea, ci să cumpere îngrășăminte, motorină, toate inputurile necesare, se duc în economie. Ducându-se în economie, și acolo se rostogolesc. Orice ban intrat în economie are un efect de multiplicare în așa fel încât, în final, mai apare o sursă de venit la bugetul general consolidat.

Orice lună în plus în care o sumă de bani se rostogolește în economie produce în final venituri la bugetul de stat. Asta înseamnă efectul de multiplicare.

Tot în acest an, vom începe să dăm subvențiile din octombrie, în așa fel încât, cel mai târziu la finalul lunii ianuare, ele să fie date în totalitate. Acum sunt date la 97 la sută (n.r. - 96,2%). Aduceți-vă aminte cum țipam anul trecut; în septembrie (n.r. - 2016) încă nu-i primiseră.

Asta discutam cu domnul Timmermans astăzi și a apreciat foarte mult schema, pentru că înțelege exact efectul de multiplicare. Anul viitor, vom avea 12 luni efect de multiplicare”, a mai menționat Liviu Dragnea.

Cu ocazia dării de seamă la 100 de zile de guvernare, Dragnea a mai vorbit despre ferma de porci a familiei și despre lansarea programului antigrindină, la care va participa personal, alături de ministrul de resort, Petre Daea, din 21 aprilie 2017, de unde redacția Revista Fermierului va transmite LIVE pe pagina de Facebook - @Fermierului.

„Acordarea subvențiilor în proporție de 96,2% până la această oră, realizată. Lansarea programului «Tomate românești»: sunt 6.558 de fermieri înscriși în program și care urmează să primească fondurile. Erau prevăzute pentru trimestrul al II-lea. Am devansat și deja este realizat în trimestrul I. (...)”

Nu știu. Nu este ferma mea de porci. Am plecat din România și m-am dus și la Comisie (n.r. - Comisia Europeană), domnule, și am făcut în așa fel încât să se dea cea mai mare sumă din Europa, pentru România, pentru fermele de porci. Asta e discuția. În ritmul acesta, dacă vom reuși să facem o autostradă, bănuiesc că eu n-o să mai am dreptul să merg pe acea autostradă, că am făcut-o în acest mandat.

Programul antigrindină – toate cele 34 de puncte de lansare despre care am vorbit în campania electorală vor fi funcționale. Mâine (n.r. - 21 aprilie 2017), împreună cu ministrul (n.r. - Petre) Daea, o să mergem în Vrancea și o să se lanseze acest program. O să fie ceva, cred, spectaculos.

Grija pentru agricultură este maximă. Mai ales că, într-adevăr, există aceste riscuri în acest an; sper să nu ne afecteze foarte mult”, a conchis Liviu Dragnea, în ultima frază referindu-se la previziunile privind posibilele efecte ale secetei din vara lui 2017 asupra bunului mers al agriculturii.

Nu în ultimul rând, ca explicație la nelămuririle fermierilor, Dragnea a menționat că veniturile supuse impozitării pe venitul global sunt aceleași ca și cele de până acum, și anume „veniturile din agricultură peste pragul de neimpozitare”.

Programul pentru agricultură al PSD era prezentat în mod public în data de 28 octombrie 2016. Și atunci, tomatele, carnea de porc și plata subvențiilor erau prezentate ca ținte prioritare ale guvernării PSD.

Publicat în Știri interne

Fermierii, persoane fizice și juridice care îndeplinesc condițiile de eligibilitate, vor beneficia de ajutoare naționale tranzitorii și de sprijin cuplat pentru anul de plată 2016 în sumă de circa 115 milioane de euro (511,4 milioane de lei), ca parte din mecanismele de susținere a producătorilor agricoli care se aplică în perioada 2015-2020, conform unui comunicat de presă al Guvernului.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăţi naţionale directe complementare în anul 2013, în condiții identice cu cele din anul specificat, pentru culturile de in pentru fibră, cânepă pentru fibră, tutun, hamei și sfeclă de zahăr.

„Plățile pentru schema de sprijin cuplat se acordă la culturile de soia, lucernă, mazăre și fasole boabe pentru industrializare, cânepă pentru ulei și fibre, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate și castraveți pentru industrializare din culturi de câmp, legume cultivate în sere și solarii, fructe (prune, mere, cireșe și vișine, caise și zarzăre) pentru industrializare și cartof timpuriu pentru industrializare”, se precizează în comunicat.

Sumele se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.

Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri (primirea cererilor de plată, verificările administrative și în teren, autorizarea și efectuarea plăților) este Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Publicat în Știri interne

Aflat într-una dintre vizitele sale de lucru, de această dată la Colibaşi, judeţul Giurgiu, pentru a-i cunoaşte pe membrii Cooperativei Agricole BIOPROD (vizită anunțată, nu incognito, cum chiar el a recunoscut public că a făcut-o anterior tot în Colibași, „în căutare de legume”), ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat într-un mod ferm, tipic vremurilor demult apuse, că ultima zi de depunere a cererilor de subvenție va fi 15 mai 2017, întârziații urmând să rămână fără bani.

Șeful de la agricultură își dorește astfel să păstreze calendarul verificărilor și controalelor, depunerii documentațiilor, dar și pe cel al achitării subvențiilor, astfel încât în decembrie a.c. să fie efectuate plățile regulate.

Daea - ministrul cu geacă brodată APDRP și cizme de cauciuc - a afirmat miercuri la Colibași că este nemulțumit de programul zilnic de lucru al „echipajului” APIA (de procesare a documentelor în proporție de 72 la sută) și a promis că aceasta va ajunge la eficiență 100% în curând!

Le spun fermierilor că ușa la APIA se va închide pe data de 15 mai. Cine nu depune până la 15 mai nu va avea subvenție – e foarte clar acest lucru –, în așa fel încât toți să avem de câștigat în anul viitor. (...) Începem plata pe 15 octombrie. Vrem ca toată luna decembrie să plătim plăți regulare, pentru că avem controlul încheiat”, a mărturisit ministrul de resort. „Tot echipajul APIA lucrează non-stop - este verificat de mine în teren - și sunt verificări făcute așa cum trebuie. Ei sunt la lucru, știu ce au de făcut, stau în fața calculatoarelor non-stop și îi așteaptă pe fermieri să depună cereri. (...) Încă sunt nemulțumit de faptul că avem doar (...) 72 la sută. E adevărat, în ultima perioadă au început să crească procentele. Ieri (n.r. - 14 martie 2017), de pildă, față de programul zilnic, procentajul a fost de peste 90 la sută, dar nu este în regulă. Când va fi 100%, atunci lucrurile sunt încheiate, atunci țara este în regulă, atunci fermierii pot să fie mulțumiți și să execute la timp lucrările specifice în câmp, în zootehnie sau în legumicultură”.

În fața asistenței formate din jurnaliști, fermieri și oficialități locale, Daea a explicat pe larg motivația care a stat în spatele ordinului care reglementează calendarul plăților subvenției în perioada următoare. Potrivit spuselor sale, până în seara de marți, 14 martie 2017, din cei 681.000 de beneficiari, subvențiile „au plecat” spre 614.572 de beneficiari, într-o sumă totală de 196.996.714 de euro, eficiență despre care vorbise anterior și de care încă nu era mulțumit.

„Noi trebuie să fim foarte atenți pentru anul acesta, pentru că știm foarte bine (...) - o serie întreagă de greutăți au determinat întârzierea subvențiilor, ajungerea la timp în buzunarul fermierilor a sumelor cuvenite. Pentru acest lucru am emis un ordin prin care am statuat ca obligație etapele care trebuie parcurse, în așa fel încât, în anul 2017 și începutul anului 2018, banii să ajungă la timp. Am stabilit prin acest ordin ca depunerea de cereri să înceapă cu data de 1 martie și să se sfârșească cu data de 15 mai. (...) Față de programul de 171.900, s-au înscris (n.r. - cu cerere de plată), până aseară, 123.774 de producători (în proporție de 72 la sută). Din punctul meu de vedere, nu este bine. Ar fi trebuit ca, până la această dată, fiecare fermier care are interesul, care are suprafața și care are și dorința să câștige să depună cererea. Noi am transmis planificări, prin centrele locale, prin APIA, la fiecare primărie și la fiecare fermier acasă, când trebuie să se prezinte, în ce dată, la ce oră, în așa fel încât să nu aglomerăm și să reușim să încheiem această operațiune extrem de importantă”, a mai afirmat Petre Daea.

În 2016, România a folosit subvenția pentru agricultură doar cinci luni

Conform datelor vehiculate de ministrul de resort, în fiecare an, fermierii din România încasează 2,759 miliarde de euro de la Uniunea Europeană (UE), prin FEGA (1,8 miliarde), prin FEADR (400 de milioane), iar de la bugetul național, 491 de milioane de euro. Acești bani sunt de o deosebită importanță pentru agricultori, motiv pentru care Daea a explicat de ce sincopa din 2016 a cauzat mari probleme pe lanțul de producție, dar și mecanismele de circulație a subvențiilor în contextul problemelor înregistrate anul anterior.

Practic, spune el, producătorii au fost nevoiți să se împrumute la bănci pentru a derula în bune condițiuni lucrările agricole, iar statul a avut de pierdut.

„Ce s-a întâmplat în anul 2016: subvențiile au ajuns la fermieri, practic, în conturile agriculturilor din băncile din România, începând cu luna iulie. Prin mecanismul de acordare a subvențiilor, România pune din bugetul național bani pentru a ajunge subvențiile la fermieri, urmând ca decontarea acestor sume să se facă în luna următoare până la data de 4, de la UE. Cu alte cuvinte, începi cu banii statului și apoi îi recuperezi de la UE, de aceea începi recuperarea din luna a II-a. În 2016, în România au venit banii începând din luna iulie. (...) Cei care știu mecanismul economic, cei care realizează ce înseamnă rotirea acestor bani, ce înseamnă mijloacele acestea circulante trag concluzia simplă că România a folosit acești bani în anul respectiv de plată doar cinci luni.

În 2016 (...) s-au întâmplat următoarele lucruri: fermierii s-au împrumutat de bani pentru a executa lucrările, s-au dus în bănci, au luat bani, banii sunt purtători de dobânzi și de comisioane, s-au dus cu garanții, au întârziat o parte din lucrări, au crescut costurile de producție, au scăzut câștigurile fermierilor, pot să crească prețurile de valorificare și prețurile de la consumator și pot întârzia plățile salariale. A pierdut și statul. Banii din subvenție s-au învârtit doar cinci luni în România, s-au înregistrat întârzieri sau chiar pierderi de sume colectate prin taxe și impozite. Bugetul de stat a avut de suferit”, a spus ministrul Petre Daea.

Nu în ultimul rând, la Colibași, Daea a tras un semnal de alarmă cu privire la perioadele controalelor pe teren și a menționat că nu iarna trebuie derulate astfel de acțiuni, „să se caute grâul de anul trecut pe sub zăpadă”, motiv în plus să fie respectat calendarul propus prin ordinul de ministru.

Țin foarte mult la această etapă de depunere a cererilor. (...) Prin această planificare de care am vorbit și pe care voi insista de fiecare dată, și din care voi face un obiectiv în activitatea mea zilnică, respectiv ca în datele de 1 martie și 15 martie să depunem cererile, 1 iunie – 1 iulie 2017 să facem controalele administrative, să facem eșantionarea, să transmitem eșantioanele la județe, iar între 1 iulie și 1 octombrie 2017 să facem controalele, având timp, fiind temperaturi normale. Nu te duci iarna, cu zăpada la brâu, să cauți grâul de anul trecut. Faci controale într-un timp normal, într-un timp când fermierul acceptă și controlul, și poți la fața locului să vezi despre ce este vorba. Încheind acest control la 1 octombrie, începem de pe data de 15 octombrie să dăm avansurile, până pe data de 30 noiembrie 2017, urmând, dacă ai terminat controlul, să putem să dăm și plata regulară din 1 decembrie și până la 31 martie 2018”, a conchis ministrul „incognito”, Petre Daea.

Miercuri, 15 martie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării, Petre Daea, a mers la Colibaşi, judeţul Giurgiu, pentru a-i cunoaşte pe membrii Cooperativei Agricole BIOPROD Colibaşi, înfiinţată recent. Cu această ocazie, ministrul a vizitat câțiva dintre producătorii înscrişi în programul de susţinere pentru tomate cultivate în spaţii protejate, dar și centrul local al APIA, unde a luat pulsul activităților zilnice.

În aceeaşi zi, el a vizitat şi ferma „Agroindustriala Pantelimon” din str. Sfântul Gheorghe, Pantelimon, Judeţul Ilfov, deținută de dr. Mihai Petcu.

Publicat în Piata agricola

Cei care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) ar putea fi sunați direct de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, și întrebați de acesta dacă subvențiile au ajuns la ei în timp util, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Informația nu a stârnit deocamdată nicio reacție mai consistentă (măcar) din partea presei specializate, în condițiile în care lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, i se pare totul cusut cu ață albă, o dovadă în plus, spune bosul fermierilor, că Daea ar putea fi dezinformat.

Am încercat să lămurim problema chiar cu ministrul de resort, însă șeful MADR nu a răspuns apelului telefonic, probabil ocupat cu transportul prin țară al unor colegi din presa agricolă, chiar cu mașina instituției. Nici „generalul” instituției subordonate de peste drum – APIA – nu a fost de găsit la telefon. Încercările noastre de a obține un punct de vedere vizavi de această informație inedită s-au afundat când inclusiv Alexandru Potor, secretarul de stat însărcinat cu problemele legate de agențiile de plăți, nu a dat curs demersului nostru jurnalistic.

Revenind la documentul de presă, o noutate în peisajul politic autohton (excepție făcând, bineînțeles, perioada de campanie electorală), prin intermediul acestuia, ministrul Petre Daea îi anunță pe fermieri, marți, 7 martie 2017, că trei zile mai târziu - în data de 10 martie 2017 – ar urma să înceapă plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic, „conform calendarului stabilit”. Și asta în condițiile în care, anul trecut, guvernul tehnocrat plătea acești bani în august 2016, nu în martie.

„Pentru a se asigura că fondurile ajung la beneficiari, conform calendarului stabilit, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se informează personal, în mod aleator, contactând telefonic fermierii care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii”, se afirmă în comunicatul de presă al Ministerului Agriculturii. „Din discuțiile purtate astăzi, 7 martie a.c., cu fermierii îndreptățiți să primească aceste subvenții, i s-a confirmat faptul că sumele au început deja să intre în conturile beneficiarilor, cu trei zile înainte de data stabilită inițial. Facem precizarea că anul trecut (2016) acești bani au fost plătiți abia în luna august. Un exemplu în acest sens este un fermier din județul Brăila, care într-o discuție telefonică din cursul acestei dimineți cu ministrul Petre Daea, i-a comunicat că la ora 11.00 avea deja sumele transferate în cont”.

Menținând aceeași notă, avântul proletar al ministrului Daea a putut fi observat inclusiv în ședința de Guvern din data de 2 martie 2017. Faptul că se încurcă în detalii, chiar dacă, probabil, vrea să rezolve mult, a fost taxat inclusiv de către premierul Grindeanu. De această dată nu a mai fost vorba de neclarități, ci de un demers interpretabil în condițiile în care a fost diseminat către presă fără detalii suplimentare.

Sorin Grindeanu: Vă mulțumesc. Ultimul subiect pe care vreau să îl subliniez astăzi este unul legat de agricultură, dle ministru Daea, și anume de luna martie, o lună extrem de importantă, o lună în care trebuie să dăm subvențiile. Și eu nu mă îndoiesc că, pe finalul acestei luni, 31 martie, mare parte, o parte covârșitoare a subvențiilor care trebuie date către agricultori vor fi plătite aceste subvenții. Și cred că este o premieră, dar poate îmi spuneți dvs mai multe.

Petre Daea: Dle prim-ministru, primul obiectiv al programului de guvernare în agricultură este și rămâne acordarea la timp a subvențiilor pentru fermieri. După cum știți, am elaborat și aprobat toate actele normative necesare. Am înscris în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară pentru acordarea tuturor subvențiilor pentru fermieri. Ne-am organizat eliminând rămânerile în urmă privind controlul în teren. Am operaționalizat sistemul de prelucrare și procesare a datelor, am transferat la timp sumele de la Ministerul Finanțelor în contul APIA, printr-o colaborare perfectă între cele două ministere, Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Așa se face că pentru prima dată în România acordăm subvențiile începând cu data de 23 februarie anul acesta. Vă pot informa cu cifre exacte că, pentru 681.000 de fermieri, la această dată s-au procesat acte pentru 481.814 fermieri, ceea ce reprezintă 71%, cu o sumă totală de 48.138.374 de milioane euro. După cum afirmați dvs şi după cum există în sarcina ministerului, ca și grafic de derulare a subvențiilor, în data de 10 martie încep și subvențiile pentru zootehnie. Dle prim-ministru, anul trecut aceste subvenții s-au dat în iunie - iulie. Anul acesta fermierii iau banii când lucrările se execută în câmp. Este un respect al nostru față de efortul fermierilor și este un angajament politic pe care ni l-am asumat și pe care ni-l ducem la îndeplinire. Vreau să vă informez, dle prim-ministru, că pregătim anul de plată 2017, pentru că în agricultură anii agricoli nu se suprapun cu anii calendaristici, motiv pentru care am luat toate măsurile organizatorice, măsurile tehnice, de raționalizare a efortului uman, în așa fel încât în data de 1 martie au început depunerile de cereri, iar astăzi, la această oră, prin datele pe care noi le procesăm, în România s-au depus 6.020 de cereri, față de 2.490 cereri anul trecut, toată ziua. Până diseară mai este, sistemul lucrează, oamenii sunt la datorie, procesează cererile, într-un deplin respect față de fermierii români.

Sorin Grindeanu: Dle ministru, la 31 martie ce se întâmplă?

Petre Daea: Dle prim-ministru pentru mine ziua este exactă, sarcina de asemenea. Sper ca în 31 martie să avem numai situații neclare privind legătura între sistem, sistemul de aplicare, și situațiile concrete pentru fermierii din România.

Sorin Grindeanu: Adică lucruri puține.

Petre Daea: Foarte puține.

Sorin Grindeanu: Dacă sistemul lucrează așa cum ați spus dvs, mă aștept să fie foarte puține.

Petre Daea: Așa consider și eu și asigur Guvernul României că în acest proces de plată de verificare sunt o serie întreagă de calcule, pentru că România, agricultura țării românești, distribuie 89 de forme de sprijin. Este o muncă extraordinară, cu o aplicație bine pusă la punct, și când am spus că în sistem pot apărea unele sincope m-am gândit la capacitatea de exprimare a sistemului electronic pe care noi l-am pregătit, și nu am nicio îndoială că el nu ne va răspunde vizavi de interesul pe care îl avem și noi și Guvernul României. Avem toți banii, dle prim-ministru. Ne-ați pus banii în buget, este păcat să nu îi dăm la timp.

„Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... ”

Un veșnic combatant al politicilor „mestecate” la palatul din strada Carol I, nr. 2-4, bosul LAPAR, Laurențiu Baciu, a declarat pentru Revista Fermierului că i se pare ciudat demersul de a-i suna pe fermieri și a-i întreba dacă și-au încasat banii pe subvenții, dar mai ales laudele, în condițiile în care producătorii îl sună constant pe liderul Ligii și i se plâng că nu primesc subvenția.

El consideră că Daea ar putea fi dus de nas de subalterni și recunoaște că nici el nu a primit sprijinul financiar mult așteptat de toți agricultorii.

Totodată el denunță anumite manevre de culise. Acestea s-au concretizat nu demult prin îndemnul ministerial la adresa sa de a-i suna pe unii „producători agricoli” care jură că au banii deja în conturi. Bineînțeles, numerele de telefon erau deja pregătite.

„Pe mine care mă sună, toți plâng că (...) nu le intră banii (...); parcă-s eu ministru (...). Ministrul mi-a zis că le-a dat drumul (n.r. - banilor pentru subvenții). Mi-a dat într-o zi doi inși la telefon ca să confirme c-au primit banii. (...) Mi-au dat două numere de telefon, iar eu când am vorbit cu ei parcă erau trași la indigo în declarații. Când i-am întrebat ce suprafețe eu, amândoi au spus că nu știu... «Cred că vreo 11 hectare», a răspuns unul. Și celălalt a spus la fel, că nu știe ce suprafață are... «Cred că vreo 7 hectare». Am impresia că a fost cacealma. M-a indus ministrul în eroare. După aceea n-am mai găsit niciunul care să spună că da, a primit banii. Același Petre Daea mi-a mai spus: «Mamă ce bucuros sunt. Am reușit astăzi de mi-au intrat banii pentru subvenții». Parcă îi dăduse de două săptămâni! Ți-au intrat banii abia azi de la Finanțe?, mă gândeam. Sunt lucruri care se bat cap în cap. Cred că este dezinformat. Am impresia că-l aburesc unul, altul... (...) Mie nu mi-au intrat banii. Am văzut că au dat celor mici”, a precizat bosul LAPAR.

De Mărțișor, cu ocazia evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, la doar trei ore distanță de lansarea Campaniei 2017 de depunere a cererii unice de plată a subvențiilor, bosul APIA, Adrian Pintea, afirma că fermierii au respectat programările și invitațiile APIA, de aceea nu mai puțin de 1.700 de cereri erauînchise la nivel național.

„Profitând de data de 1 martie, dată la care APIA lansează campania de primire a cererilor aferente anului 2017, pot să vă spun că până la ora actuală, fiind doar trei ore de când s-a deschis această campanie, fermierii au înţeles mesajul nostru şi anume au respectat acele programări şi invitaţii, iar în cele trei ore deja avem peste 1.700 de cereri închise la nivel naţional. Fac un apel către toţi fermierii pentru a respecta acele programări astfel încât perioada 1 martie - 15 mai să fie perioada în care noi primim toate aceste cereri”, a precizat Adrian Pintea la evenimentul de lansare a platformei www.agrim.ro, citat de Agerpres.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 pentru toate schemele de plată şi măsurile de sprijin din sectorul vegetal şi zootehnic a debutat miercuri, 1 martie, şi se va finaliza la 15 mai 2017, perioadă în care nu se aplică penalităţi.

Anul acesta, finalizarea și închiderea Cererii unice de plată în IPA Online se va face numai în centrele APIA, în prezenţa funcţionarului responsabil cu primirea documentului.

Potrivit datelor APIA, disponibile la data de 7 martie 2017, din cei 114.000 de beneficiari eligibili, la data de 7 martie 2017, banii „au plecat” spre 64.616 fermieri, în sumă de 35.277.495 euro.

Producătorii agricoli români ar urma să primească vineri, 22 februarie 2017, primele plăţi aferente subvenţiilor anului 2016 din sectorul vegetal, cu patru zile mai devreme faţă de data de 28 februarie avansată iniţial de ministrul Agriculturii, Petre Daea, în conferința de presă din 16 februarie 2017, a anunţat miercuri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale printr-un comunicat de presă.

Nu la mult timp distanță față de primul comunicat de presă, MADR revenea cu o informație în plus și preciza că miercuri, 22 februarie 2017, APIA a transferat deja în conturile a 187.659 fermieri suma de 14.865.475 euro, urmând ca aceștia să poată beneficia în zilele următoare de primele plăți

Până în dimineața zilei de miercuri fuseseră autorizaţi la plată un număr de 253.071 fermieri, cu suma totală de 25,53 milioane de euro.

Încă din 21 februarie 2017, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demara procesul de autorizare şi plată efectivă a ANT 1 (Ajutoare Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate în teren arabil).

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 54/16 februarie 2017, plafonul aprobat pentru anul de plată 2016 este de 119.422.100 euro pentru 680.000 de fermieri, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei şi se alocă de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe anul 2017.

Cuantumul ANT 1 este de 17,72 euro/ha, reprezentând echivalentul a 78,92 lei/ha, iar plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.

Beneficiarii ANT 1 sunt fermierii activi, fermieri persoane fizice şi/sau persoane juridice, universităţile, institutele de cercetare, staţiunile didactice, fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, care au care au cultivat în anul 2016 culturi în teren arabil.

Totodată, suma totală autorizată la plată (avans + plată finală) pentru Campania 2016 este de 1,094 miliarde euro, din care FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) reprezintă suma de 897,63 milioane euro, iar din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) plus cofinanţare de la BN1 (Bugetul Naţional) în suma de 172,12 milioane euro.

Publicat în Știri interne

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu

Fondurile prevăzute din bugetul de stat pentru acordarea subvenţiilor şi sprijinirea agricultorilor se ridică la 2,243 miliarde de lei, în plus cu 5,43% faţă de anul 2016, în condițiile în care pentru salariile de bază ale angajaţilor MADR au fost alocate 474,242 milioane de lei, o majorare de 8,55% faţă de anul trecut, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat de Ministerul Finanţelor Publice și citat de Agerpres.

În plus, în cazul proiectelor aferente perioadei actuale de programare (2014-2020) au fost estimate fonduri de 13,12 miliarde de lei, o majorare substanţială faţă de anul trecut, respectiv cu 284,17%.

Pe de altă parte, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din exerciţiile financiare încheiate a fost prevăzută de la bugetul de stat o sumă de 4,5 milioane de lei, în scădere cu 95,7% comparativ cu cele 104,5 milioane de lei alocate în 2016.

Totodată, propunerea prevede ca pentru programul de investiţii publice din 2017, MADR să aibă prevăzută o sumă de 1,571 miliarde de lei faţă de numai 1,04 milioane lei în anul 2016.

Cheltuielile curente ale MADR din bugetul de stat sunt estimate la 16,934 miliarde de lei, în creştere cu 147,14% faţă de anul trecut, din care cheltuielile cu personalul ajung la 602,33 milioane de lei, un plus de 7,72% faţă de 2016 (559,18 milioane de lei).

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2017 se ridică la 17,337 miliarde de lei, în creştere cu 83,4% faţă de 2016.

Alocarea bugetară ar urma însă să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde lei în 2020, conform aceluiași document.

Publicat în Știri interne

Reprezentantul LAPAR, Constantin Bazon, s-a prezentat marți, 17 ianuarie 2017, alături de alți agricultori cu jalba-n băț în fața noii echipe de la Ministerul Agriculturii, în speranța că, în mandatul lui Petre Daea, o bună parte a celor 14 puncte aflate pe lista cu probleme din sector și depistate de Ligă să fie rezolvate.

Se pare însă că oficialul pesedist, cei doi secretari de stat și șefii de instituții subordonate au luat doar la cunoștință despre existența lor. A câta oară am putea spune? Asta în condițiile în care, Petre Daea, nu a fost departe de problemele sectorului (ultima dată a ocupat funcția de membru al comisiei de resort din Camera Deputaților, iar anterior secretar de stat și ministru al Agriculturii cu ani în urmă), Daniel Botănoiu a fost secretar de stat MADR până nu demult, iar directorii prezenți la fața locului au și ei experiența funcției în continuare.

„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, promitea Daea la Agerpres, înainte de eveniment.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Constantin Bazon a vorbit pe îndelete despre șapte dintre durerile agricultorilor (probabil cele mai importante), dar și despre banii FEADR destinați irigațiilor, aspect abordat de publicația noastră într-un alt articol separat.

Cum evenimentul s-a petrecut la două zile de la sărbătorirea nașterii poetului Mihai Eminescu, sintagma „Toate-s vechi și nouă toate” este binevenită și de această dată. Mai ales că, până la urmă, tot cu promisiuni cu jumătate de gură s-a lăsat.

Revista Fermierului: Derogarea pentru neonicotinoide reprezintă unul dintre cele 14 puncte cu care LAPAR a mers în fața ministrului Daea. Despre ce ați discutat mai exact cu oficialul pesedist?

Constantin Bazon: I-am dat să rezolve (...), din nou, problema neonicotinoidelor, că nu-i clarificată situația pentru primăvara asta. Am căutat să-l convingem (n.r. - pe ministrul Petre Daea) că este absolut necesară o nouă derogare. Și asta în condițiile în care, anul trecut, am avut parte de un atac extraordinar al dăunătorilor, cu o frecvență și o intensitate (...) la porumb de am fost nevoiți să întoarcem cultura însămânțată pe (...) zeci de mii de hectare, chiar în condițiile în care am tratat sămânța (...) cu neonicotinoide. Pentru că și asta nu rezolvă problema la o asemenea intensitate și la o asemenea frecvență, ci la o intensitate moderată a atacului.

R.F.: Codul de bune practici agricole ocupă locul VII în lista de probleme prezentate noii echipe ministeriale. Ne puteți da mai multe detalii despre acest aspect?

C.B.: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, un alt aspect prezentat ministrului Agriculturii a fost să rezolve problema codului de bune practici agricole (...), pentru că el a fost amendat în mai multe rânduri în fișele măsurilor PNDR gestionate de APIA (n.r. - Măsura 10 etc.). Aceste amendamente (...) nu se regăsesc însă în codul de bune practici și controlul celor de la APIA, din teren; controlează tot după vechea modalitate.

R.F.: Și pentru că tot ați menționat controalele, punctul XIII din listă a fost prezentarea rapidă a  rapoartelor de control APIA, pentru fermierii aflați în eșantionul de control, în vederea plății acestora într-un termen rezonabil. Știm că aici sunt probleme serioase...

C.B.: Am insistat pe faptul că trebuie reglementată într-un fel situația celor care, în mod sistematic, cad la control în fiecare an la plățile pe suprafață. Vorbim aici mai ales de fermierii mari, cei care au activitate complexă: și zootehnie, și legumicultură, și pomicultură, și culturi de câmp, și cultivă și ecologic, și au și Pachetul 4 etc, și au terenuri pe mai multe teritorii administrative, ei mereu sunt la control, într-o formă sau alta. Dacă nu ieși la controlul clasic, ieși la teledetecție și tot control se cheamă. De regulă, acești producători primesc subvenția în lunile iulie-august ale anului de cerere următor, iar cei care nu sunt la control, primesc banii în anul de cerere, în lunile octombrie-noiembrie. Nu e totuna să stai încă opt-nouă luni de zile, să nu poți cumpăra măcar o acadea cu banii pe care îi primești pe suprafață, doar pe motivul că ești la control. Urgentează domne rapoartele de control, se poate face și așa. Nu are nimeni împotrivă să fie la control. Urgentează raportul, prezintă datele, că nu e atât de mare filosofia controlului.

Vor scoate acum un alt ordin de eșantionare, astfel încât să nu mai cadă la control numai unii, iar alții, dacă-i întrebi, să nu fi avut parte niciodată de acest tip de verificare. Cum de n-or fi căzând cei mici niciodată, nu-mi explic. Cică totul este aleator. Aleatoriul acesta... mie mi-e frică să nu fie cumva electoral. Cei mici nu cad niciodată, iar cei care au suprafețe medii sau mari cad în fiecare an.

R.F.: Achim Irimescu, predecesorul lui Daea, spunea că riscurile sunt la fermierii mari, de aceea ei „cad” mereu la controale. Că acolo se duc subvențiile cele mai grase...

C.B.: Nu asta este problema domnule, că primesc fermierii mari mai mulți bani și că acolo este riscul. Da, un fermier mare primește o sumă mare, dar el produce pentru piață, produce comercial, el creează valoare adăugată, are alt preț de producție și are tot atâta nevoie de bani precum producătorul agricol mic. (...) Problema este destul de gravă pentru un fermier care are activitate complexă și care cade mereu la control. (...) Dacă ai căzut doi-trei ani la control, nu cazi și în al patrulea an, pe motiv că ai 10 ha într-o comună în care n-a fost teledetecție anul trecut, dar ai anul acesta.

R.F.: Ați venit cu o propunere clară pe acest subiect?

C.B.: Împreună cu APIA, MADR va elabora un ordin de ministru pentru stabilirea eșantionului la control, să nu se mai spună că totul este aleatoriu. Este propusă și se va și face. A luat măsura să facă ordin de ministru pentru eșantionarea la control.

R.F.: Punctul VIII din listă este acela al despăgubirilor pentru secetă. Care a fost nemulțumirea pusă pe masa ministrului?

C.B.: Da. O altă problemă supusă discuției a fost cea generată de ajutoarele pentru seceta din 2015; plățile complementare (...) la: legume, pomi, soia, mazăre, fasole, toate culturile care au prevăzute astfel de sume. Cei de la minister au zis că dacă fenomenul de secetă generează efecte, conform unei reglementări europene, atunci fermierul nu mai are obligația să predea spre exemplu 1.300 kg de soia sau 1.800 de kilograme de mazăre, ci se ia în calcul cât a vândut, sămânța pe care a cumpărat-o, respectiv procesul normal de calamitare pe care comisia abilitată l-a stabilit prin ordin al prefectului, așa cum se face (...). Fermierii și-au primit banii pe plăți complementare, iar acum, în toată țara, APIA îi somează pe cei care au încasat sume, să returneze banii; (...) nu e corect. Banii au fost dați tot de autorități, în baza tuturor documentelor cerute.

Acum au găsit nu știu pe unde o reglementare că înștiințarea la APIA a fenomenului trebuia făcută în 15 zile. Care 15 zile? Fenomenul de secetă e unul continuu. Începe în mai și s-a terminat în octombrie 2015, iar comisia aceea de stabilire a calamităților a funcționat în baza ordinului prefectului. Astfel, fermierul și-a luat procesul verbal și l-a dus în martie anul viitor împreună cu celelalte documente: sămânță cumpărată, certificat, cantitate de produse vândute, către cine, cum, documentul de la cumpărător cum că procesează marfa. Toate aceste documente au fost duse de către fermieri la APIA și s-a dat decizia de a primi bani. Acum, hopa, sunt plăți necuveniteși trebuie plătite majorări și penalizări la ele?

R.F.: A promis ceva ministrul aici?

C.B.: A promis că analizează... A rămas în pom problema.

R.F.: Legea vânzării terenurilor agricole?

C.B.: S-a pomenit despre ea. Ministrul Daea este de acord că este o lege neconformă și că o să se facă ceva în acest sens.

R.F.: Să ne vorbiți puțin despre impozitarea excesivă a arendei. Care este buba?

C.B.: Taxa pe arendă... da! Am devenit un fel de agenți fiscali ai ANAF. Noi, toți cei care avem câteva mii de hectare, avem angajate câte trei-patru persoane care să țină evidența, cu coduri numerice pesonale la mii și mii de arendatori, cărora să le virăm la bugetul de stat, pe coduri numerice, datoriile. Vorbim de multe erori în înscrisuri, cu evidențe, cu contractele de arendă, cu adeverințe de la primării; o muncă titanică. Asta pentru a vira 21,5 la sută din cât le plătim proprietarilor. Dar de ce trebuie să facem noi treaba aceasta? De ce trebuie să plătim și TVA la cantitatea de grâu care este acordată proprietarilor? Aia trebuie facturată.

R.F.: Răspunsul ministrului pesedist a fost... care?

C.B.: Și în această cauză, ministrul Petre Daea a spus că este îndreptățit punctul nostru de vedere.

R.F.: Punctul XI din seria problemelor - impozitarea abuzivă subvenției europene. Ce ați transmis echipei MADR?

C.B.: Dacă primesc o subvenție, aia nu ar trebui să participe la profit. Întotdeauna, și pe vremea de tristă amintire (m-a prins timpul acolo, vă dați seama că aveam și eu o funcție de răspundere și conduceam o societate destul de mare), tot ce primeam ajutoare de stat, când stabileam profitul care se impozita, dădeam jos din profit valoarea care reprezenta ajutor de stat sau subvenție primită.

R.F.: Și ce a spus ministrul?

C.B.: Ministrul a răspuns că sunt îndreptățite cererile noastre. Nu a fost însă o discuție în care, pe loc, să se emită actul normativ.

R.F.: Aveți experiența agriculturii comuniste și capitaliste. Credeți că au fost doar niște vorbe în vânt ale ministrului?

C.B.: Parte din ele cred că le vom soluționa. Asta cu neimpozitarea subvenției nu cred. Sunt suspicios și la asta cu arenda, deși aici este o mare inechitate. După ce că facem atâta tevatură și vărsăm la buget atâția bani, facturezi și plătești TVA?

R.F.: Aveți vreo promisiune clară, adică ministrul a zis că promite solemn că o anume problemă se va rezolva? Sau au fost, așa, doar cuvinte frumoase, declarații pompoase și cam atât. Ați simțit că a fost chestie unde a spus da?

C.B.: Sunt foarte multe probleme care țin de plățile APIA, unde știe sau nu toate subtilitățile actelor normative. Sunt lucruri de mare finețe acolo: plățile pe bunăstare la animale (întârzieri din 2015), neplata secetei pe 2016, returnarea banilor încasați pe secetă în 2015 etc.

Publicat în Interviu

newsletter rf

Revista