plati - REVISTA FERMIERULUI

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunțat miercuri, 7 decembrie 2016, că a finalizat plata avansului aferent acestui an, în sumă totală de aproape 873 de milioane de euro.

De asemenea, agenția a demarat procesarea şi autorizarea plăţii finale pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul Campaniei 2016.

Concret, APIA a finalizat plata avansului aferent Campaniei 2016, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2016, fiind autorizată la plată suma totală de 872,89 milioane de euro, pentru un număr de 754.421 fermieri, din care 716,7 milioane de euro din FEGA şi 156,18 milioane de euro din FEADR plus BN1 (cofinanţare de la bugetul naţional). În ceea ce priveşte plăţile finale, până în prezent sunt în curs de autorizare la plată 109.161 fermieri, cu o suma totală de 14,5 milioane de euro.

Cuantumurile schemelor de plată aferente Campaniei 2016 sunt reprezentate de schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) de 96,8 euro/hectar, pentru schema de plată redistributivă, respectiv nivelul 1 - 5 euro/hectar şi nivel 2 - 48,85 euro/ha, pentru schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) - 57,37 euro/hectar, iar pentru schema de plată pentru tinerii fermieri - 22,87 euro/ha.

De asemenea, pentru Măsura 214 - Plăţi pentru agromediu - PNDR 2007-2013 sunt 12 plăţi în valoare totală de 2.586 de euro/hectar, însă nu toţi fermierii sunt eligibili pentru toate plăţile, la care se mai adaugă 128 de euro pe hectar pe Măsura 10 Agromediu şi climă - PNDR 2014-2020: Pachetul 4 - culturi verzi şi 250 de euro pe hectar pentru Pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis).

Potrivit APIA, pentru Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice - PNDR 2014-2020: pe M13.1 - plată compensatorie în zona montană se plăteşte 86 de euro pe hectar, pentru M13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative - 54 de euro pe hectar, iar pentru M13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice încă 70 de euro/ha.

Regulamentele europene prevăd ca plăţile să se facă în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la 1 decembrie şi se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor.

Plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se efectuează la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 30 septembrie 2016, iar plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) la cursul de schimb de 4,5240 lei pentru un euro, stabilit de BCE în 31 decembrie 2015.

Publicat în Finantari

Un număr de 750.474 de fermieri români care au depus Cereri pentru plata unică au primit sume de 859.709.731 milioane de euro reprezentând avansul aferent Campaniei 2016, a anunţat, luni, într-un comunicat de presă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), menționând totodată că aceasta este „o valoare record a plăţilor în avans pe care le face România pe o campanie de plăţi directe”.

„Acest total al plăţilor a fost posibil ca urmare a asigurării, în cursul lunii noiembrie, a fondurilor necesare în bugetul Ministerului Agriculturii, mai exact suma de 1,09 miliarde lei prin Ordonanţa de rectificare a bugetului şi, pe lângă aceasta, resurse suplimentare în sumă de 1,7 miliarde lei prin redistribuiri de sume de la alţi ordonatori principali de credite în conformitate cu prevederile Legii 338/2016 a bugetului de stat pe anul 2016”, notează reprezentanții APIA.

Plăţile finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) se efectuează la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, iar plăţile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) la cursul de schimb de 4,5240 lei pentru un euro.

Publicat în Știri interne

Pentru că ferma Agroindaf din Afumați, județul Ilfov, a generat producții chiar și de 5.000 kg de porumb boabe la hectar într-un an secetos cum a fost 2016, administratorul acesteia, Claudiu Davițoiu, nu a avut curaj să se înscrie la plata compensațiilor pentru culturile calamitate, în condițiile în care alți colegi de-ai săi din împrejurimi au făcut-o fără nicio jenă.

Într-o discuție cu presa, el și-a exprimat nedumerirea cum el a reușit producții relativ bune pentru România, iar alții apropiați ca distanță de exploatația sa nu, aceștia din urmă înscriindu-se ulterior pe listele de așteptare pentru de minimis-ul acordat culturilor calamitate.

„Anul agricol care s-a încheiat, a fost unul bun pentru noi. Dacă aveam și un pic de apă în vară pentru porumb... Dar și așa, suntem mulțumiți cu producția pe care am realizat-o”, a spus Claudiu Davițoiu. „Alții, s-au înscris la calamități. Mie mi-a fost rușine. Cum? Eu am făcut producție, iar celălalt nu a făcut; e ceva dubios”.

Chiar dacă fermierul ilfovean a înregistrat întârzieri la plata subvenției, atât pe suprafață, dar în special la cea pe cap de animal (inclusiv 15 animale eligibile în minus), el se mulțumește că și-a încasat banii până la urmă.

„Am avut întârzieri la subvenții anul acesta, ca toată lumea. Bine că le-am luat până la urmă. Plățile cele mai întârziate au fost la animale, dar a fost bine, le-am luat. La animale, din 250 de capete care trebuiau să fie eligibile, au fost 235; am avut și câteva probleme. În anul de cerere 2017 nu mai știm cât vom lua pe cap de animal. Ar fi bine să fie la fel cum a fost anul acesta”.

Davițoiu a explicat că nu vinde niciun gram din producția sa de cereale de anul acesta și că își hrănește animalele cu silozul obținut în sezonul agricol 2015-2016 abia începând cu 1 ianuarie 2017.

Deținătorul Conacului Stolnicului Cantacuzino din localitatea Afumaţi a avut ca cifră norocoasă 5.000, în condițiile în care aceasta este cantitatea obținută atât la porumb, cât și la grâu și triticale.

„De pe cele 200 ha însămânțate cu porumb am obținut vreo 5.000 de kilograme de boabe la hectar, în condițiile în care a fost secetă, iar de pe celelalte 150 ha am obținut porumb siloz. La grâu am reușit să obțin tot 5.000 de kilograme la hectar, de pe o suprafață de 100 ha și tot 5.000 kg/ha de pe încă 200 ha cu triticale (folosesc cu preponderență triticalele în hrana animalelor)”, a afirmat fermierul. „Nu vând nimic din producție, pentru că eu îmi pregătesc siloz, să am până la 1 ianuarie a fiecărui an. Eu, deocamdată, dau hrană animalelor din producția veche. De la 1 ianuarie 2017 voi oferi hrană animalelor din producția de anul acesta. Întotdeauna vreau să am rezervă”.

Prezent și el la dezbaterea „Preşedintele României în dialog cu agricultorii” care a avut loc în prima zi a IndAgra 2016, la finele acesteia, Davițoiu s-a declarat mulțumit de felul cum a fost organizat evenimentul, dar că nu are încredere deloc că se va schimba ceva în urma acestei întâlniri.

„Întrebările au fost exact la obiect, cam ce ne doare în agricultura noastră. Răspunsurile au fost ca de fiecare dată: vom face, dar nu știm când. De fiecare dată când ne-am întâlnit cu reprezentanții statului, întotdeauna ne-au promis. Mai greu să realizeze ce ne-au promis în toate întâlnirile. Ce ni s-a promis în ultimii ani, în cea mai mare parte nu s-a realizat. Am rămas cu același subvenții, am rămas fără irigații, am rămas cu subvențiile impozitate, dobânzi mari”, a precizat producătorul agricol la sfârșitul conferinței, catalogată de gurile rele ca fiind un simulacru ieftin, cu un scenariu pregătit de dinainte. „Sincer să fiu, nu mă aștept să se schimbe ceva după întâlnirea cu președintele. Guvernul se știe cât mai durează, președintele nu știu câtă putere are să intervină în agricultură, așa că nu mă aștept la mari realizări”.

Istoria se repetă pentru Davițoiu

În urmă cu trei luni, la Conacul Stolnicului Cantacuzino, aflat în proprietatea lui Davițoiu, LAPAR şi Asociaţia Producătorilor de  Cereale şi Plante Tehnice Ilfov se întâlneau cu premierul Dacian Julien Cioloș şi cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a discuta punctual problemele stringente ale agriculturii româneşti.

La eveniment au fost prezenți producători agricoli cu renume, în frunte cu Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicușor Șerban, președintele Asociației Holstein.ro, Arnaud Perrein, preşedintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, Nicolae Cioranu, președintele Federației Crescătorilor de Ovine Romovis, dar și reprezentanţi ai autorităţilor, fostul secretar de stat din Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, ex-directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Nicolae Horumbă şi directorul general al Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) Dan Eugen Popescu.

Printre subiectele discutate atunci (izbitor de asemănătoare cu cele de la întâlnirea cu Klaus Werner Iohannis) amintim: vânzarea terenurilor agricole, problema secetei care a compromis culturile agricole, întârzierea acordării subvențiilor pentru agricultorii din România, pagubele produse de animalele sălbatice, dar şi altele.

Față de evenimentul din vară, atunci când ziariștii sosiţi la eveniment nu au avut acces în sala în care fermierii au discutat cu premierul și cu ministrul Agriculturii, fiindu-le permise doar câteva minute la începutul întâlnirii, de această dată, la întrunirea cu președintele, presei i-a fost permisă intrarea.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Începând de luni, 1 noiembrie 2016, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor permite producătorilor agricoli interesați (și nu numai) o „joacă” de-a subvenția, cât se poate de reală, printr-un simulator gratuit, online.

În urma experienței de 10 ani a SIVECO în implementarea sistemelor în agricultură, recunoscută de altfel chiar de către Gabriel Lospa, director e Agriculture al companiei (a se vedea istoricul contractual al companiei cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA), o echipă de 10 specialiști a creat Inovagria, o soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.

În cadrul secțiunii softului pentru subvenții (Inovagria este în sine o soluție IT modulară), fermierii interesați pot încerca gratuit să simuleze pe site (www.inovagria.ro) care le este subvenția.

„Pe site există simulatorul de subvenții, pus de noi la dispoziția fermierilor în mod gratuit (parte a softului pentru subvenții). Fiecare fermier poate încerca gratuit să simuleze pe site care îi este subvenția. Pe simulatorul de subvenții, noi am pornit de la câteva elemente importante care li se întâmplă fermierilor. Simulatorul este doar o parte a modulului de subvenție și este gratuit, iar gratuitatea probabil că va rămâne. Vrem să îmbunătățim această activitate”, a spus oficialul companiei în cadrul unei conferințe de presă.

Varianta mult mai complexă, contra cost, pornește de la 200 de euro/abonamentul anual (ferme mici), activitatea desfășurându-se în cloud și poate ajunge la câteva mii de euro pentru exploatațiile mari, care au sisteme informative dedicate, in-house.

„Sistemul poate fi instalat pe calculatorul propriu al fermierului, dar asta depinde foarte mult de mărimea firmei. Un fermier care are 20.000 – 30.000 ha, evident că are nevoie de mult mai multe lucruri pe care trebuie să le urmărească. Are nevoie să facă și integrări directe și cu sistem de tip ERP. Pentru afaceri mai mici, fermierul poate lucra însă în cloud.

Ca și prețuri, ca ordin de mărime, posibilitatea este de achiziționare de licențe perpetue sau de abonament lunar/anual. Pentru o fermă de 200-300 ha, prețul unui abonament anual pornește de la câteva sute de euro (200-300), iar totul este configurabil în funcție de modulele, pachetele care se achiziționează. Evident, tarifele pot să crească mai mult în funcție de aria de business acoperită, procesele pe care este nevoie să le acopere, de numărul de utilizatori; totul este configurabil. (...) Poate să ajungă și la câteva mii de euro pentru partea de abonament lunar”, a mai adăugat Lospa.

„Nu segmentăm această piață. Inovagria se adresează fiecărei categorii de fermieri”

Prezentă la eveniment, Cristina Șerban, director adjunct eAgriculture, SIVECO, a precizat că noua soluție soft a fost concepută pornind de la nevoile reale și imediate ale fermierilor, precum și că se adresează fiecărei categorii de fermieri.

„Nu segmentăm această piață. Noi considerăm că avem funcționalități în aplicație care pot să ajungă să fie de interes pentru fiecare categorie de fermieri, indiferent de dimensiunea afacerii pe care o conduc”, a afirmat Șerban. „Ne adresăm fermierilor care doresc să fie mai informați, să cunoască mai multe lucruri despre subvențiile pe care le pot solicita, despre schemele de plată pentru care sunt eligibili, fermierilor care doresc să depună mult mai ușor cererea de subvenție și să nu mai fie acest lucru o povară sau o corvoadă pentru ei”.

Oficialul companiei a explicat că Inovagria este în sine un soft modular format din mai mult componente integrate.

Softul pentru subvenții, primul pe lista sa, îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice.

„Unul dintre cele mai importante module ale acestei aplicații îl constituie softul pentru subvenții care îi ajută pe fermierii să își pregătească documentele pentru depunerea cererilor unice, îi ajută să își dea seama pe ce scheme pot să aplice de la un al la altul și în funcție de istoricul culturilor lor. Încercăm să le reducem drumurile pe care le pot face pentru că îi pregătim de acasă, pentru completarea și depunerea cererii unice de subvenție”, a precizat oficialul SIVECO.

Cel de-al doilea modul prezentat de Cristina Șerban a fost softul pentru lucrări agricole, secțiune prin intermediul căreia fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități din exploatație.

„Un alt modul al aplicației se adresează lucrărilor agricole dintr-o fermă – softul pentru lucrări agricole. Cu ajutorul aplicației, fermierii pot să dețină controlul fiecărei activități. Aceasta le ușurează procesul de decizie cu privire la culturile pe care trebuie să le înființeze, la terenurile pe care urmează să le folosească și obțin informații în timp real cu privire la productivitatea pe care ei o înregistrează”, a adăugat Șerban.

Ea a vorbit și de softul pentru contractele de arendă, secțiune cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. Și lista nu se oprește aici.

„(...) Modulul care vizează gestionarea contractelor de arendă – soft pentru contractele de arendă. Este cunoscut faptul că fermierii nu lucrează exclusiv terenurile agricole pe care le dețin în proprietate, ci și suprafețe pe care le iau în arendă. În funcție de dimensiunea fermelor, această activitate de gestionare a contractelor de arendă poate să fie mai împovărătoare sau mai puțin.

Noi le punem la dispoziție această aplicație, cu ajutorul căreia fermierii pot capta date despre contractele de arendă, își pot salva documentele-suport, documentele justificative care stau la baza încheierii contractelor de arendă. De asemenea, ei își pot urmări cu foarte mare ușurință plățile de arendă, nivelele de arendă, indiferent că vorbim de plăți de arendă în natură sau în bani, aplicația le dă posibilitatea să aibă acces la prognoze, la previziuni cu privire la plățile pe care să le facă, astfel încât nimic să nu-i ia prin surprindere.

Totodată, contractele de arendă sunt purtătoare ale unor obligații fiscale. Ajutăm fermierii prin Inovagria să-și completeze declarațiile care se depun la autoritățile fiscale, celebra Declarație 112, cu impozitele aferente plăților care decurg din contractele de arendă”, a precizat directorul adjunct eAgriculture a SIVECO.

Nu în ultimul rând, Șerban a vorbit de softul pentru hărți. Potrivit afirmațiilor sale, în momentul în care producătorii agricoli se pregătesc pentru solicitarea subvențiilor, aceștia trebuie să încarce în softul pus la dispoziție de APIA - IPA Online - hărțile cu terenurile pe care le dețin.

„Aplicația noastră le permite fermierilor să-și descarce, să-și preia din IPA Online terenurile pe care le-au declarat în anii trecuți, să le modifice și să le aducă în concordanță cu anul curent, cu culturile curente și să le încarce din nou în aplicația IPA Online”, a conchis ea.

Departamentul eAgriculture din cadrul SIVECO România a lansat marți, 1 noiembrie 2016, Inovagria, cea mai nouă soluție IT dedicată managementului performant al fermelor.

Aplicația cuprinde următoarele componente: Subvenții, Terenuri Agricole, Contracte de arendă, Lucrări Agricole, Monitorizare GPS, Hărți, Mobile, Rotația Culturilor, Normative, Fertilizări, Silozuri.

Noul instrument va fi prezentată publicului larg în cadrul târgului IndAgra, care se desfășoară în perioada 2-6 noiembrie la Romexpo. Fermierii pot discuta cu echipa care a dezvoltat-o în fiecare zi a târgului, în cadrul standului nr. 55 din Pavilionul C6.

SIVECO România este singura firmă românească de software care furnizează servicii informatice direct către organisme ale Comisiei Europene.

Compania s-a specializat în execuția de proiecte informatice complexe şi de mare amploare pentru educație, sănătate, agricultură, instituții vamale, organizații europene, firme private, instituții publice.

De-a lungul celor peste 24 de ani de existență, compania a fost recompensată cu peste 200 de premii interne şi internaționale.

Publicat în Comunicate

În baza Art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2016, va efectua plata în avans aferentă Campaniei 2016.

Pentru anul de cerere în curs, țara noastră va beneficia de o alocare financiară de 1.772.469.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 699/2016 de stabilire a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Însă, mai spun oficialii APIA într-un comunicat de presă, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot să plătească avansurile pentru plățile directe numai după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

„Potrivit art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafață și legate de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de: „(…) până la 70% în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”, se precizează în documentul de presă.

De asemenea, APIA anunță că în baza informațiilor extrase din baza de date, au fost stabilite cuantumurile în vederea calculării sumelor pentru avansul Campaniei 2016. Pentru SAPS, cuantumul propus pentru avans este de 96,8861 euro la hectar, pentru schema de plată redistributivă (nivelul 1 – cinci euro/ha, nivelul 2 – 48,8554 euro/ha), ca plată pentru înverzire s-a propus – 57,3714 euro/ha, iar schema de plată pentru tinerii fermieri are o propunere de 22,8718.

tabel

Agenția menționează că plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363/04 din 01.10.2016.

Până la data de 30 septembrie 2016, din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015, APIA a emis ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari.

Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor o sumă de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

Publicat în Finantari

Într-un acces de sinceritate, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a declarat luni, 27 septembrie 2016 la București, că și el umple frigiderul cu alimente pentru ca, ulterior, să constate că a achiziționat o cantitate mult prea mare, iar diferența neconsumată să depășească termenul de valabilitate.

„Se observă la români faptul că s-au obișnuit să umple frigiderul și, după aceea, constată că o mare parte din produse au depășit termenul. Recunosc că mi s-a întâmplat și mie acest lucru. Cu toții avem obligația să ne schimbăm comportamentul. (...) Nicăieri n-am văzut ca în România să mergi la hipermarketuri și să iei cărucioare (sigur, nu sunt împotriva achiziției de alimente), dar cred că mai util ar fi să avem în vedere și modificarea mentalității noastre. (...) Apoi, cred că ni s-a întâmplat tuturor ca un produs care stă până în șapte grade la raft, să-l găsim aruncat pe undeva de un consumator care l-a luat și a renunțat la el. Ulterior, când ajungem acasă, noi, de bună credință, să-l fi luat fără să știm că a trecut o perioadă în care el nu s-a găsit la raftul frigorific, la cele șapte grade, și să constatăm că produsul nu mai este bun de consum.”, a afirmat șeful MADR în deschiderea conferinței „Reducem risipa alimentară. Prețuim hrana!”, eveniment care a avut loc cu ocazia inaugurării Pack Expo 2016.

El spune că europenii, în general, nu utilizează eficient alimentele, în condițiile în care sectorul de producție este subvenționat anual cu un buget uriaș: aproximativ 40 de miliarde de euro.

„Sumele care se pierd sunt foarte mari. Numai dacă avem în vedere câți bani se cheltuiesc la nivel european pentru a subvenționa agricultura, pentru a produce până la urmă ieftin, pentru a permite fiecărui consumator să acceseze alimente la prețuri avantajoase și ne și imaginăm ce înseamnă acest lucru. Practic, dacă ne uităm la bugetul european, circa 40 de miliarde de euro, anual, se plătesc pe agricultură. Sunt sume foarte mari și, din păcate, nu reușim să utilizăm eficient alimentele”, a adăugat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Conform datelor prezentate de oficialul guvernamental, toate evaluările FAO și ale Comisiei Europene (CE) relevă că, până în anul 2050, cererea de alimente se va dubla. Pe de altă parte, anual, omenirea pierde echivalentul suprafeței arabile a Austriei, din cauza degradării solului, schimbărilor climatice etc. Ca urmare, a mai adăugat Irimescu, omenirea va ajunge clar la o criză alimentară. Acest fapt, precizează Irimescu, a condus și la orientarea către „ceea ce se aruncă” și „ceea ce se degradează”.

„Există un fenomen: ce alimente aruncăm, care nu neapărat au depășit termenul de valabilitate («best before: », «a se consuma de preferință înainte de: »). Deja, s-au înființat firme sau asociații care se ocupă cu redistribuirea alimentelor încă bune de consumat, la prețuri modice, pentru pătura săracă a populației. Cei din industria alimentară știu foarte bine că întotdeauna este o rezervă atunci când se trece de avertismentul «a se consuma de preferință înainte de: » și, sigur, că este în interesul nostru să avem în vedere să aruncăm cât mai puțin la coșul de gunoi. (...) Discutând cu producătorii, există riscul ca o mare parte din alimente să fie lăsată până ajunge la expirarea datei și, atunci, sigur că producătorii pierd foarte mult”, a conchis ministrul de resort.

Datele statistice arată că, la nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 milioane tone pe an, adică circa 180 de kilograme pe cap de locuitor. În România, ce se aruncă, reprezintă 2,55% din totalul risipei de alimente la nivel comunitar. Aruncăm alimente, deși suntem una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, în condițiile în care aproape jumătate din populația țării trăiește la nivelul pragului de sărăcie.

Publicat în Știri interne

APIA anunță printr-un comunicat de presă că statele membre (în acest caz România) pot plăti înaintea datei de 1 decembrie, dar nu înaintea datei de 16 octombrie, avansuri de până la 50% în cazul plăților directe și de până la 75% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) al Regulamentului 1306/2013.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2015 a fost prima din noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014 - 2020 şi a adus schimbări majore impuse de legislaţia comunitară pentru toate statele membre. Legislaţia a cuprins atât partea de activitate din sectorul vegetal, cât şi din cel zootehnic, existând totodată reguli noi privind criteriile de eligibilitate. Din cauza contractării cu întârziere a serviciilor de realizare şi gestionare a softului şi a blocajelor din modulul electronic realizat de asocierea Siveco - Teamnet pentru APIA, mii de fermieri au rămas cu avansurile neplătite la subvenţie pe 2015.

Potrivit datelor APIA, până în prezent, agenţia a efectuat plăţi pentru Campania 2015, în valoare de 1,936 miliarde de euro pentru un număr de 929.420 beneficiari (98,44 % din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR şi buget naţional).

Publicat în Finantari

„Acel (n.r. - Nicolae) Horumbă”, cum îi plăcea lui Laurențiu Baciu să-l „alinte”, este noul director general interimar al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Nu înțelegem continua lipsă de transparență a șefiei MADR în ceea ce privește numirile peste noapte la APIA. Horumbă pare însă să aibă decizia de înscăunare de la ministerul de resort, dacă ar fi să ne luăm după declarațiile făcute de Achim Irimescu în presa de specialitate, confirmând practic informațiile publicate de noi.

Surse din interiorul asociațiilor profesionale ale producătorilor agricoli ne comunică numele lui Iulian Jităreanu de la APIA Iași ca fiind și el în cărți, Horumbă fiind soluția de moment până la pregătirea primului din listă.

Contactat de redacția noastră cu privire la numirea temporară a lui Nicolae Horumbă la șefia APIA, Laurențiu Baciu a declarat: „Dacă se va transpune în realitate propunerea premierului cu acel comitet de monitorizare pe lângă APIA, lucrurile se simplifică. Fermierii vor veni cu realitatea din teren, cei de la APIA vor veni cu legislația europeană, iar cele două părți vor găsi împreună soluții. Atunci va dispărea și excesul de zel. Va conta mai puțin cine va fi director!”, a spus Baciu.

Publicat în Știri interne

Guvernul tehnocrat condus de premierul Dacian Julien Cioloș își propune să supună dezbaterii publice legiferarea înființării unui consiliu consultativ pe lângă Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), similar cu comitetul de monitorizare al PNDR, din care să facă parte reprezentanţi ai organizaţiilor agricultorilor, a anunţat chiar șeful Executivului, vineri, la Forumul Global pentru Alimentaţie: «Investim în viitorul agriculturii».

„Mă gândesc să organizăm, pe lângă APIA, un consiliu consultativ, din care să facă parte reprezentanţi ai organizaţiilor agricultorilor, la fel cum avem comitetul de monitorizare pentru PNDR, care se întruneşte periodic, o dată la câteva luni, în care conducerea pe dezvoltare rurală discută cu comitetul de monitorizare măsurile şi programele care se implementează. (...) Chiar dacă plăţile directe şi ceea ce face APIA au un alt specific, cred că ar fi foarte util ca această comunicare între APIA şi agricultori să fie una directă şi să fie una formalizată într-un anumit fel”, a spus D. Cioloş.

Prim-ministrul a mai adăugat că, în perioada următoare, va fi propus un proiect de modificare a legii de funcţionare a APIA prin intermediul căruia să fie introdusă și această „structură formală, consultativă”, menită să gestioneze problemele apărute în buna funcționare a administrației.

„În săptămânile următoare, o să vă propunem un proiect de modificare a legii de funcţionare a Agenţiei de Plăţi, în care să introducem şi această structură, care să fie una formală consultativă şi care să ne permită pe viitor să putem discuta toate lucrurile astea, inclusiv atunci când apar probleme şi mai ales atunci când apar probleme din cauza proastei funcţionări a administraţiei, ele să poată să fie discutate într-un cadru organizat şi nu doar speculate politic, pentru că eu cred că pe termen lung asta nu foloseşte nimănui”, a explicat Cioloş.

Prim-ministrul României a făcut aceste afirmaţii în contextul în care a vorbit despre plăţile directe din agricultură. Cioloş a spus că au fost întârzieri în plăţile directe din acest an în sectorul agricol, precizând însă că nu i se pare normal ca astfel de situaţii să fie speculate politic.

Și totuși a fost moțiune

Sub titlul „Achim Irimescu – Cel mai mare dezastru din agricultura românească din perioada post-decembristă”, PSD și ALDE depuneau în data de 9 mai a.c. în Camera Deputaților o moțiune simplă (care a și trecut până la urmă de Parlament) prin intermediul căreia politicienii semnatari doresc să sesiseze și să sancționeze totodată derapajele grave din domeniul agriculturii în cel puțin patru zone prioritare ale acesteia.

Conform documentului, primul aspect taxat de inițiatori este cel al neacordării plăților directe (subvențiilor) în agricultură, în acest context politicienii semnatari precizând că banii ar fi trebuit să fie plătiți începând cel târziu cu data de 1 februarie 2016, în condițiile în care la data de 15 februarie 2016 nu erau contractate patru dintre cele mai importante module software, fără de care plățile nu puteau începe.

În urma votului, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, făcea apel către premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, să țină cont de votul în cazul moțiunii simple pe agricultură și să îl demită pe ministrul de resort, Achim Irimescu.

„Moțiunea simplă este un semnal foarte puternic adresat primului ministru care, în mod logic, chiar dacă nu există o obligație formală constituționala, ar fi trebuit să-l demită pe ministrul Agriculturii pentru incapacitatea de a gestiona câteva elemente fundamentale, la care n-are nevoie nici de sprijinul Parlamentului, era numai și numai vorba de o acțiune a Executivului și aici mă refer la acordarea subvențiilor pe agricultură.

Suntem la începutul lunii iunie și ceea ce se întâmplă anul acesta cu subvențiile nici nu mai știu cum să comentez. Nu vreau să folosesc epitete care ar părea poate deplasate, dar este o situație care cred că pe scurt impune demiterea neîntarziată a ministrului Agriculturii”, preciza președintele Senatului la Parlament, după ședința Biroului Permanent.

Conform Mediafax, șeful ALDE a subliniat că din informațiile sale, și Dacian Cioloș este nemulțumit de activitatea ministrului Achim Irimescu și că semnalul „puternic” dat de Parlament îi ușurează sarcina „dacă are o problemă să-l demită”.

Moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, depusă de PSD-ALDE, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților cu 189 de voturi „pentru” , 11 „împotrivă” și 86 de abțineri, inițiatorii solicitând demisia tehnocratului Achim Irimescu.

În cadrul evenimentului - Forumul Global pentru Alimentaţie: «Investim în viitorul agriculturii» - ministrul nu a dorit să facă niciun fel de precizări referitoare la comentariile liderilor politici despre moţiunea de cenzură votată împotriva sa.

Plățile efectuate de APIA pe Campania 2015 au ajuns la peste 1,5 miliarde euro

Suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi buget naţional - a ajuns la 1,533 miliarde euro, se precizează într-un comunicat de presă remis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)

Conform documentului, cele mai mari plăţi au fost la FEGA, 1,198 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro au reprezentat plăţi în avans (în anul 2015), iar 942,70 milioane euro plăţi regulare, detaliate pe scheme de plată. Din acestea, plăţile aferente SAPS au fost de 312,01 milioane de euro, pe schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) s-a ajuns la 331,73 milioane de euro, schema de plată pentru micii fermieri a avut valoarea de 190,47 milioane de euro, schema de plată redistributivă - 71,63 milioane de euro. Plăţile pentru tinerii fermieri au atins 6,80 milioane de euro, în timp ce sprijinul cuplat în sectorul vegetal (hamei, orez, sfeclă de zahăr, soia) a fost de 30,05 milioane de euro.

La FEADR şi cofinanţarea de la bugetul naţional, suma s-a situat la 213,36 milioane euro, din care 197,86 milioane euro au fost plătiţi pentru Măsura 13 - „Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” - din PNDR 2014-2020, iar 15,5 milioane euro s-au dus la Măsura 214 - „Plăţi privind agromediu”.

Plăţile din bugetul naţional s-au ridicat la 121,85 milioane de euro, din care 110,36 milioane de euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1), 4,22 milioane euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector zootehnic - Schema decuplată de producţie în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7) pentru un număr de 13.610 beneficiari, iar 7,27 milioane de euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector zootehnic - Schema decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8) pentru un număr de 14.464 beneficiari.

Publicat în Știri interne

MĂRTURISIRI. Iulie pare a fi și ea lună „de foc” pentru APIA, agenție de plăți în fruntea căreia se află Marius Faur, în condițiile în care, în prezent, s-a lucrat și nopțile pentru a atinge 74,4 la sută din totalul sumelor efective achitate beneficiarilor de scheme de plată pe suprafață.

Luna lui Cuptor (una secetoasă conform prognozelor ANM) ar urma să debuteze (cu întârzierea de două luni pusă pe seama „grelei moșteniri” de actualul ministrul al Agriculturii, Achim Irimescu) cu partea de control administrativ pe zona de ovine (mai exact după 12 ale lunii), iar în săptămâna 4-10 iulie 2016 demersurile privind Ajutoarele Naționale Tranzitorii (schema decuplată de producție, zona de carne și de lapte), respectiv cele aferente Măsurii 10 de agromediu.

Potrivit precizărilor directorului general desemnat al APIA, Marius Faur, până la data de 30 iunie a.c. au mai rămas de efectuat plăți efective pe schemele de suprafață doar pentru cinci procente din fermierii eligibili, în condițiile în care în perioada 27-30 iunie au fost autorizate și s-au transpus în ordine de plată nu mai puțin de 238 milioane euro.

„Zilele acestea, cel puțin ieri (n.r. - 29 iunie 2016), alaltăieri (n.r. - 28 iunie 2016), de luni încoace, am fost axați pe vegetal, pentru că am vrut să avem cât mai multe plăți din FEGA efectuate și, cred eu - nu neapărat că este o performanță -, dar de luni (n.r. - 27 iunie 2016) până la momentul la care vorbim chiar acum (...) au plecat și ultimele ordine de plată pe care s-a lucrat azi-noapte (n.r. - 29 spre 30 iunie 2016); s-au autorizat și s-au trecut în ordine de plată 238 de milioane de euro pe vegetal. Odată cu deblocarea fermierilor din control (n.r. - conform raportului APIA din 28.04.2015 - 55.875 la număr, respectiv 57.000 potrivit spuselor lui Faur), la ora asta avem fizic autorizați - și când vă spun fizic autorizați, eu discut și de ordine de plată - 40.120 de beneficiari. Practic, zilele acestea lucrăm pe diferența de fermieri și este în continuare un obiectiv important pentru noi, dar, în paralel, mergem și pe partea de zootehnie deoarece o mare parte din fermierii din vegetal au și exploatații zootehnice. Încercăm să avem în aceste zile (...), echilibrat, încărcătură pe ambele sectoare”, a afirmat Marius Faur la finele unei conferințe de presă care l-a avut în centrul atenției pe Achim Irimescu, ministrul Agriculturii. „Noi mai avem la ora aceasta ca număr de fermieri cinci la sută care nu au intrat încă în producedură efectivă de plată din sectorul vegetal, iar dacă intrăm astăzi și cu partea de zootehnie, practic ne ducem extrem de mult cu toate schemele”.

În plus, mai spune șeful APIA, până la data de 30 iunie 2016, peste 94 de procente din numărul total de beneficiari erau plăți pe schemele de suprafață, sumele efective ordonate depășind ca procentaj 74 la sută.

„Ca număr de fermieri plătiți pe schemele pe suprafață (n.r. - SAPS, plată redistributivă, înverzire etc.) suntem la 94,68% (era cifra din dimineața zilei de astăzi, 30 iunie 2016), iar ca și sumă în sine suntem la 74,4 la sută din total; discutăm de ce s-a plătit, 1,18 miliarde euro FEGA, cu tot cu avans (în pachetul total FEGA – 1,599 miliarde euro intră tot, inclusiv avansul)”, a precizat oficialul APIA.

Sprijin cuplat semnificativ pe sectorul vegetal. Lucerna pentru consum intern, marele pariu, cu circa 400 euro la hectar. Primii bani pentru soia convențională au plecat către conturile fermierilor pe 30 iunie 2016

La finele conferinței ministrului Agriculturii, același Marius Faur a mai precizat că începând cu data de 29 iunie 2016, APIA a inițiat patru scheme de sprijin cuplat pe sectorul vegetal (la soia, sfeclă, orez și hamei). Lucerna pare a fi noul pariu cu agricultura sezonului agricol actual, în condițiile în care cuantumul plăților ar putea depăși 400 euro la hectar, iar soia ar putea primi 269,06 euro/ha, în condițiile în care, iniţial, la soia, suma prevăzută era de 325 de euro pe hectar, pentru o suprafaţă mai mică, de numai 90.000 de hectare.

„Ceea ce avem cu certitudine la momentul acesta pe sprijinul cuplat sunt schemele de la sectorul vegetal pe care le-am inițiat ieri. Practic, ieri am demarat patru scheme de sprijin cuplat în vegetal: partea de soia, partea de sfeclă, orezul și hameiul. La soia, suma agreată este de 269,06 euro/ha, în condițiile în care, în varianta I, erau 230 de euro/ha. Inițial, cuantumul notificat era de nu mai puțin de 325 de euro/ha (n.r. - suprafața în sine de la care s-a plecat ca bază de referință a crescut între timp). Acum, după ce am făcut toate verificările administrative, am ajuns la 110.000 ha cu soia. Practic, de aceea am ajuns la suma de 269,06 euro, cuantumul cu care au plecat deja primele ordine de plată în dimineața aceasta”, a continuat el. „La orez avem 649,43 euro/hectar, la hamei 584,17 euro/ha, iar la sfeclă a crescut cuantumul la 786,3 euro/ha. Pentru lucernă va fi o creștere extrem de consistentă a cuantumului. Este posibil să ajungem la un cuantum undeva la peste 400 de euro/ha. Sunt ferme care au făcut export și, automat, partea de comercializare trebuia să fie pe un circuit național. Ne bucurăm, pentru că lucerna impactează automat și sectorul zootehnic. De obicei, cei care au în exploatație lucernă, au și zootehnie. Atunci, cumva, cred că se vine bine pliat pe sectorul zootehnic”.

Potrivit statisticilor prezentate de Faur, pe sprijin cuplat, APIA a autorizat pe 29 iunie și în noapte 29 spre 30 iunie 2016 suma de 26 de milioane de euro, din cele 113 milioane pe care le avem.

La partea de bovine, a mai adăugat el, zonă „neatinsă încă”, totalul sprijinului cuplat ar urma să fie de 97,4 euro pe cap de animale, iar partea de lapte este 24,36 euro pe tonă, plată pe care, spune el, APIA pare că a și început s-o proceseze, dacă este să ne luăm după declarațiile sale.

În plus, Faur a confirmat spusele ministrului Irimescu potrivit cărora, sprijinul cuplat la bovine ar urma să fie de de 890 de euro pe zona de lapte, respectiv 1.248 euro pe cap de vacă de carne.

„La bovine, pe partea de lapte, s-a înaintat suma de aproximativ 890 de euro pe cap de animal, iar pe partea de carne 1.248 euro. Sunt cifre pe care, așa cu limitările în sine, le menționez și eu. Așa au ieșit în urma interogării sistemului nostru informatic. Fiind cuantumuri foarte consistente, chiar și ieri, pe cele care le-am dat drumul, la soia, la partea de orez, de sfeclă, de hamei, încă o dată am făcut o verificare statistică cu județele, pentru a fi convinși că tot ce înseamnă documente, tot ce înseamnă elemente de siguranță sunt în regulă.

Banii pentru ovine în iulie, nu în iunie cum promitea Achim Irimescu. Cei pentru ANTZ7 și ANTZ8 tot atunci

Potrivit spuselor lui Marius Faur, partea de control administrativ pe zona de ovine va debuta în jurul datei de 12 iulie, fiind și unul mai lung ca durată. Și asta în condițiile în care, în prima decadă la lunii iunie, în mijlocul protestului organizat de LAPAR și de organizațiile profesionale ale oierilor, Irimescu promitea plăți efectuate până la 30 iunie.

„Ovinele, noi luăm în calcul ca undeva în jurul datei de 12 iulie să începem partea de control administrativ. De obicei, la noi, controlul administrativ care este mai lung, vine însă ulterior imediat cu calculul și autorizarea la plată”, a adăugat șeful APIA care a explicat că procesul de control este urmat îndeaproape de cel de autorizare și plată. „Din punct de vedere al fluxului de lucru, în prima fază se face control administrativ, cele 98.000 de exploatații sunt exploatații care în cei trei ani de referință – 2013, 2014 și 2015 și-au păstrat dinamismul, adică sunt exploatații constante, unde controlul administrativ este mai simplu, pentru că nu ne așteptăm la probleme majore. Și, atunci, fluxul este așa: în momentul în care începem controlul administrativ, de obicei, începând cu a doua zi se pune partea de calcul și autorizare la plată, cam așa decurg lucrurile. Noi, când dăm drumul la o schemă, avem pregătite toate trei module informatice: control administrativ, calcul și autorizare”.

Tot pe zona de zootehnie, Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), schema decuplată de producție, zonele de carne și de lapte, vor debuta în săptămâna 4-10 iulie 2016, cuantumul ANTZ8 și ANTZ7 fiind de 97,4 euro pe cap de animal, respectiv 24,3610 (107,61 lei) pe tona de lapte.

„Primele plăți pe ANT încep de săptămâna viitoare (n.r. - 4-10 iulie 2016). În sens fizic, de la momentul în care se inițiază un ordin de plată, cu procedurile specifice prin sistemul Trezorerie-bănci, sunt în general cam între cinci și șapte zile până intră banii fizic în conturile fermierilor”, a ținut să lămurească Faur neînțelegerile privind debutul plăților ANTZ7 și ANTZ8. „Acum începem strict cu bovinele, dar bovina și de carne, și partea de lapte, pentru că o mare parte din crescătorii care aveau schema de lapte, au automat și partea de carne și, atunci, se merge pe ambele linii în același timp. Noi tot ce putem începe, paralelizăm, nu ne oprește nimic. Însă, un fermier odată intrat pe circuitul de plăți, ca să putem iniția o nouă plată, trebuie să-i facem plățile până la capăt pe schema inițială. Mai exact, dacă, să zicem, mâine îmi intră cu ordin de plată un fermier la bovină – ANTZ7, ANTZ8, ca să poată primi schema de sprijin cuplat, trebuie să-i facem plata din bugetul național care durează, în general, cam o săptămână din momentul inițierii ordinului de plată”.

Faur a precizat totodată că pe zona de agromediu, plățile vor debuta tot în săptămâna 4-10 iulie 2016 cu Măsura 10 pe care, de altfel, sunt și cele mai multe angajamente de plată.

„La agromediu suntem deja pregătiți, de săptămâna viitoare se începem partea de 2.1.4, e vorba de actuala Măsură 10, unde avem cele mai multe angajamente, pentru că sunt cele care au început imediat după 2013. Mulți au intrat în 2008 în schemă, când am și dat drumul la 2.1.4, și-au terminat angajamentele și au început altele noi. Colegii mei de la Direcția care gestionează fosta Axă II mi-au confirmat că suntem deja pregătiți pentru a implementa partea de 2.1.4 cu toate elementele, de la unu până la șapte”, a punctat șeful Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Până pe 20 iulie 2016, fermierul cu „inconsistențe” își poate rezolva problemele fără repercusiuni

Nu degeaba luna iulie va continua să fie „de foc” pentru APIA. Tot atunci, fermierul cu probleme de suprapuneri, de supradeclarări etc. își poate reduce suprafețele, are o perioadă în care își poate modifica ceea ce a solicitat la APIA, afirmă Marius Faur, „fără repercusiuni asupra sa”. Deja, angajații agenției sunt informați de o săptămână cu privire la problemele de acest gen cu care se confruntă beneficiarii din țară.

„Toate inconsistențele, suprapuneri, supradeclarări, deja sunt transmise deja de o săptămână în teritoriu; până în 20 ale lunii iulie trebuie și gestionate. Este perioada în care fermierii sunt în acea zonă de grație în care își fac modificări, nu au parte de repercusiuni de niciun fel (...). Este o perioadă în care fermierul notificat își poate reduce suprafețele, are o perioadă în care își poate modifica ceea ce a solicitat la APIA. De obicei, fermierii notificați erau mai reticenți din cauză că se așteptau și la repercusiuni, la penalități: - un hectar retras mai aduce cumva dublu diferenței ca și suprafață penalizată. Mai mult decât atât, mai nou, ei se pot repoziționa corect, fără să aibă acea problemă cu identificarea fără echivoc de anul trecut. Eu sper ca fermierii - și am discutat și cu reprezentanții lor legali - să înțeleagă așa: tot ce este în această perioadă până în 20 iulie 2016 este fără repercusiuni, pentru că tot ce rămâne după 20 iulie, tăiem direct”.

Marius Faur afirmă totodată că sfârșitul lunii iulie ar trebui să însemne și finalizarea majorității covârșitoare a plăților către fermieri, restul de timp până la 30 septembrie a.c. urmând să reprezinte rezolvarea eventualelor litigii în instanță cu beneficiarii, fără reduceri din partea Comisiei Europene.

„Depinde cum răspundem la întrebare. Dacă discutăm de toți cei 886.000 de fermieri, este clar că un număr în general mic se duc până la o anumită dată, pentru că au diverse alte probleme. Este totuși un volum de fermieri, dar marea majoritate a plăților de la momentul la care vorbim noi acum, practic sunt prevăzute pentru până spre sfârșitul lunii iulie, cu tot cu plăți fizice”, mai declară directorul general APIA. „După ce terminăm cu această perioadă de grație, vor rămâne anumite litigii care, de obicei, se duc și pe calea instanțelor. Și, atunci, am vrut să avem o chestiune asiguratorie că litigiile care se gestionează între timp și se plătesc de către APIA, nu vor avea parte de reduceri din partea CE. Acelea sunt de fapt și de drept cele care ne-au adus cu gândirea până la data de 30. Pe de altă parte, am zis în felul următor: dacă s-a dat această dată de 15 octombrie și a fost înaintată chiar de Franța ca și idee din câte știu eu, e clar că până la urmă de ce să nu beneficiem și să nu avem o umbrelă de genul ăsta. Am dat 30 septembrie 2016 pentru a preîntâmpina orice alte probleme”.

Modificări ale site-ului APIA

Șeful APIA a adus în discuție și modificările care urmează să fie aduse site-ului APIA. Pe lângă link-uri către casete specializate cu informații despre diversele scheme de sprijin cuplat, se lucrează și la o inferfață de comunicare cu fermierul pe bază de acces la sistem, similară cu IPA Online.

„Pentru 2016, în scurt timp va fi instalată pe site-ul APIA un fel de informare foarte solidă, cu o căsuță în care se specifică «Schema de sprijin cuplat X». În momentul în care se va da click pe ea, se va deschide efectiv și va informa cu privire la suprafață și la elemente de eligibilitate; am reușit s-o facem”, a precizat Faur la finele discuției cu presa. „Intenția este ca la nivel de instituție să creăm și acea interfață cu fermierul despre care am tot vorbit eu din 2012, (...) prin care fermierul să poată fi informat foarte corect și cu privire la decizia de plată. Practic, acesta să aibă fereastra lui cu informații dedicate, în care în baza unor coordonate, așa cum are și pentru IPA Online, să poată să intre să vadă în ce stadiu este cererea, ce decizie de plată are, ce plăți a primit. Acolo va exista o direcționare către un link în care să vadă informațiile generale despre schemele de plată. Deja am creat tabela aceea electronică și îi vom da drumul, imediat ce ne vom liniști un pic cu perioada aceasta agitată. Vom iniția în continuare demersuri în sensul acesta”.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a susţinut joi, 30 iunie 2016, o conferinţă de presă în care a prezentat stadiul realizării plăţilor directe către fermieri, concluziile desprinse în urma participării la Consiliul de miniştri desfăşurat la Luxemburg în 27 iunie 2016, precum şi alte teme de actualitate privind activitatea MADR, aspecte cu privire la care vom reveni ulterior.

Potrivit unui comunicat al MADR, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a asigurat la plată ajutorul excepţional, cu caracter temporar, acordat fermierilor din sectorul laptelui şi al produselor lactate, ajutor reglementat de HG nr. 160/16.03.2016, în sumă totală de 8.773.154 euro pentru un număr de 17.014 cereri, precum şi ajutorul excepţional în sectorul de creştere porcine în sumă de 2.372.804 euro pentru un număr de 241 de cereri.

De asemenea, până la 30 iunie 2016, APIA va emite ordinele de plată pentru fermierii ale căror cereri unice de plată depuse în cadrul Campaniei 2015 au făcut obiectul controalelor pe teren.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista