premier - REVISTA FERMIERULUI

În primele șapte luni ale anului 2019, țara noastră a înregistrat un deficit comercial pe partea de produse agricole de 1,2 miliarde de euro, a anunțat miercuri, 6 noiembrie 2019, premierul României, Ludovic Orban.

În viziunea sa, deficitul nu este singura problemă, el identificând ca problemă și structura importurilor şi a exporturilor.

„Contribuţia agriculturii la PIB este 4,8% şi considerăm că această contribuţie la PIB, ţinând cont de faptul că România este una dintre ţările cu cel mare potenţial agricol, suntem ca ţară pe locul şase în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă, trebuie să crească. De asemenea, după datele de la INS, continuăm să înregistrăm un deficit comercial pe produse agricole, pe anul în curs, pe 7 luni, de 1,2 miliarde de euro şi nu este numai problema deficitului, ci şi a structurii importurilor şi a exporturilor. În continuare, exportăm aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, produse agricole care nu au valoare adăugată înmagazinată, ci pur şi simplu sunt produse primare. În structura importurilor, vedem că este dominată de produse care sunt procesate”, a afirmat prim-ministrul României.

Orban a adăugat că unul dintre obiectivele țării la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti.

„România beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul UE. Pe de altă parte, plăţile la hectar sunt mici, în raport cu plăţile care se acordă la hectar în alte ţări. Unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti. Pe de altă parte, simpla creştere a plăţilor la hectar nu poate să modifice radical structura producţiei agricole, iar aici va trebui, prin Planul Naţional Strategic, să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creşterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel încât să susţinem orice iniţiativă privată care urmăreşte realizarea acestor capacităţi care pot să dezvolte atât cantitativ, cât şi calitativ producţia agricolă, precum şi contribuţia agricolă la realizarea produsului intern brut”, a spus Orban.

Premierul a fost prezent miercuri, 6 noiembrie 2019, la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Publicat în Știri interne

Potrivit precizărilor prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, în deschiderea ședinței Executivului, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat plata a 440 de milioane de euro, bani ce vor fi transferați în conturile a 390 000 de fermieri, pentru pregătirea culturilor de toamnă.

Guvernul a asigurat fonduri astfel încât, până la finele lunii noiembrie, peste 1,4 miliarde de euro să fie plătiţi fermierilor sub formă de avans.

„Am început la timp plata subvenţiilor pentru fermieri, aşa cum ne-am angajat. În doar trei zile, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a reuşit să autorizeze plata a aproape 440 de milioane de euro, bani transferaţi în conturile a 390 000 de fermieri. Banii sunt necesari pentru pregătirea culturilor de toamnă şi a viitorului an agricol. Am asigurat fonduri astfel încât, până la finalul lunii noiembrie, peste 1,4 miliarde de euro să fie plătiţi fermierilor sub formă de avans”, a spus Dăncilă.

Premierul a mulţumit ministrului Agriculturii, Petre Daea, cât şi lucrătorilor APIA pentru „efortul susţinut” ca banii să ajungă mai devreme în conturile fermierilor.

Publicat în Finantari

Chiar dacă opinia publică din Ucraina nu vede cu ochi buni ideea vânzării unora dintre cele mai bune terenuri agricole din lume, preşedintele țării, Volodimir Zelenski, respectiv premierul Oleksii Honcearuk au anunţat joi, 19 septembrie 2019, că intenţionează să permită, începând de la anul, comercializarea de suprafețe agricole către cetăţenii ucraineni.

„Modelul pe care îl avem în vedere în prezent prevede o deschiderea pieţei terenurilor agricole, începând cu 1 octombrie 2020. Desigur, vom garanta că cei care în prezent au contract de închiriere să aibă drept de preemţiune la achiziţionarea terenului. Acest lucru este absolut necesar. Nu vrem ca cei care cultivă terenul să piardă oportunitatea de a-l cultiva în continuare”, a precizat prim-ministrul Ucrainei, Oleksii Honcearuk, citat de AFP.

Și preşedintele țării, Volodimir Zelenski, îndeamnă la calm și susține că „doar cetăţenii ucraineni sau companiile ucrainene” vor putea vinde sau achiziţiona terenuri agricole.

„Terenurile noastre aparţin ucrainenilor. Modelul pe care îl propunem împreună cu guvernul prevede că numai cetăţenii sau companiile ucrainene pot achiziţiona sau vinde terenurile”, a declarat șeful statului.

Chiar și așa, conform sondajelor de opinie, un procent cuprins între jumătate şi două treimi dintre ucraineni se opun ideii vânzărilor terenurilor agricole.

În prezent, Ucraina dispune de o suprafaţă de 32,5 milioane de hectare de teren arabil, aproape dublu față de Franţa, iar aceste terenuri se numără printre cele mai fertile din lume.

La acest moment, terenurile agricole din statul vecin sunt disponibile doar spre arendare, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit, în ultimii ani, unul dintre motoarele economiei ucrainene, generând 15% din PIB şi 40% din exporturi.

Conform estimărilor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 2%, timp de mai mulţi ani, în această ţară care, în prezent, este una dintre cele mai sărace din Europa.

Publicat în Piata agricola

Fermierul care face dovada încadrării în muncă a cel puțin doi beneficiari ai „Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară” va primi de la stat 1.000 lei pentru fiecare astfel de persoană cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 lei pentru cele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau al industriei alimentare și 500 lei pentru fiecare persoană fără studii, a decis Executivul de la București, joi, 23 mai 2019.

„Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă și angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forța de muncă. Astfel, cei care angajează cel puțin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi, pentru fiecare angajat,1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenți ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor așteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp", a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de Guvern.

În ședința Guvernului de joi, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii 336/2018, privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Actul normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posibilitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 de milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că, în anul 2019, vor fi angajați 3.000 de tineri.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București, prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind „Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Înscrierea în program se poate face până la data de 31 decembrie 2020.

Publicat în Finantari

Indiferent de viziunea pe care premierul Viorica Dăncilă o are asupra membrilor cabinetului său, în ceea ce-l privește pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Liviu Dragnea, președintele PSD, își dorește ca șeful MADR să fie „în picioare și valid, să poată să funcționeze”, a precizat acesta cu ocazia unei vizite efectuate la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

„Aici doamna prim-ministru trebuie să ia o decizie. Este apanajul dumneaei, vrea să-l mențină, nu vrea să-l mențină (n.r. - pe ministrul Justiției, Tudorel Toader), pe mine mă interesează ca Petre Daea să fie în picioare și valid, să poată să funcționeze, că are o grămadă de lucruri de dus la capăt și să nu care cumva să te gândești să pleci, că ai treabă!”, i-a recomandat cu căldură Liviu Dragnea prietenului său de la Agricultură.

Șeful partidului de guvernământ îi recunoaște meritele lui Daea și l-a anunțat pe această cale că mai are mult de lucru la Ministerul Agriculturii.

„În continuare, pentru mine, dumneata ești cel mai bun ministru din Guvern, dar d-aia (n.r. - ironie la adresa numele său, Daea) o să și primești mai mult de lucru”, a continuat Dragnea.

Cu doar 24 de ore înainte, aflat în comuna Băneasa, județul Giurgiu, la o fermă de producție de sparanghel, Daea răspundea unei întrebări a jurnaliștilor privind demersurile făcute de acesta ulterior solicitării premierului Dăncilă de a anula ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine de pe teritoriul României.

„Evident, prin analiză foarte exactă, într-o componență mai largă instituțională, în așa fel încât să fie interpretat corect în practică și să fie posibil de aplicat de către fiecare gospodărie în parte. O facem cu mare atenție și cu un mare interes pentru creșterea efectivelor de animale în România. De altfel, este un obiectiv important al Guvernului, anume acela de a zootehniza țara”, a afirmat ministrul de resort.

Nu cu mult timp în urmă, prim-ministrul Dăncilă îi solicita public ministrului Agriculturii, Petre Daea, să anuleze un ordin care vizează crescătorii de porci. Măsura ar afecta micii crescători, în contextul în care România a fost puternic afectată de pesta porcină africană.

„Domnule ministru (...) o să vă rog să reveniți rapid asupra Ordinului pe care l-aţi dat în legătură cu stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României”, i-a transmis premierul ministrului agriculturii în deschiderea ședinței de guvern de vineri, 29 martie 2019. „Eu cred că trebuie să avem grijă de oamenii care au ferme mici şi să-i încurajăm. Vă rog să anulați ordinul şi să revenim la ce aveam înainte, şi bineînțeles vom face o analiză referitor la acest aspect”.

Ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României a fost adoptat pe 18 martie a.c.

Prin acest ordin, se stabilesc dimensiunile pentru exploataţiile de creştere a suinelor pe teritoriul României. Astfel, ferma de suine de subzistenţă este definită drept exploataţia agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg și aceasta este singura pentru care nu este nevoie de înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului.

Practic, oricine are mai mult de cinci porci trebuie să se înregistreze la Registrul Comerţului, în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi la autoritățile sanitar-veterinare.

Publicat în Știri interne

În ședința Executivului de la București de miercuri, 3 aprilie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că au intrat în conturile României aproximativ 125 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, precum și că fermierii își vor primi subvențiile la timp.

„(...) Continuăm să oferim fermierilor subvențiile la timp. Chiar astăzi au intrat în conturile României aproximativ 125 de milioane de euro de la Uniunea Europeană”, a afirmat șeful Guvernului României.

Ea a mai precizat că potrivit informațiilor furnizate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, față de aceeași dată a anului trecut, au fost depuse cu peste 16.000 de cereri unice de plată mai multe.

„Ministrul Agriculturii, domnul Petre Daea, m-a informat că procesul de depunere a cererilor unice de plată decurge conform calendarului. Până la această dată, au depus cereri peste 340.000 de fermieri, cu 16.150 mai mulți decât anul trecut. Este un semn bun, care arată că măsurile luate de Guvernul României sunt apreciate de fermieri, fapt ce ne dă încredere că și acest an va fi un an bun pentru agricultură”, a continuat premierul.

Dăncilă salută totodată decizia luată de Comisia pentru agricultură din Parlamentul European (AGRI) de eliminare a plafonării obligatorii a subvențiilor.

„Soluția adoptată, pe care România a susținut-o puternic, aduce avantaje atât marilor fermieri, cât și fermierilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană”.

Crescătorii de porci și apicultorii, vizați de două acte normative

„Avem pe ordinea de zi două acte normative prin care sprijinim și în acest an fermierii și apicultorii”, și-a continuat discursul premierul Viorica Dăncilă.

„Vom continua programul început de Guvern în cursul anului trecut pentru susținerea crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc. Alocăm în acest an 4,6 milioane de lei, fonduri prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii. (...) De asemenea, vom continua într-o formă simplificată Programul național destinat apicultorilor, pentru care sunt asigurate 33,4 milioane de lei, bani proveniți în egală măsură din fonduri naționale și europene”, a conchis aceasta.

Vineri, 29 martie 2019, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din România, Ioan Fetea, preciza că au existat discuţii la Ministerul Agriculturii referitoare la promovarea unui ajutor de minimis de până la 200.000 de euro care să ajute a înfiinţarea unor staţii de procesare în fiecare judeţ.

„Dacă programul «Mierea în Şcoli» va fi reactivat - şi eu sunt convins că va fi - să avem această capacitate de procesare. Mai mult, prin Programul Naţional Apicol au fost propuneri să se asigure fonduri pentru a dezvolta procesarea, aceste puncte de procesare, atât la ceară, cât şi la miere. Avem nevoie de ele tocmai pentru a promova produsul românesc”, menționa Fetea.

Anul trecut, Guvernul era de acord ca schema de ajutor din programul destinat susţinerii crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa să fie deschisă pentru înscriere pe toată durata acestuia, în perioada 2018-2020.

Publicat în Finantari

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federație cu reprezentativitate la nivel național a producătorilor agricoli din țară, organizează, marți, 23 mai 2017, Conferința Națională a Agricultorilor, cu tema, de data aceasta, „Agricultura României după zece ani de la aderarea în UE!”. Evenimentul anual a devenit un etalon pentru agricultură și pentru stabilirea politicilor care vizează acest sector, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

În cadrul aceluiași document, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, lansează apel către toți actorii implicați în sectorul agroalimentar românesc să identifice împreună acele soluții care să așeze agricultura românească pe locul binemeritat în Europa.

„La zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în contextul discuțiilor vizavi de noua Politică Agricolă Comună, am decis că este timpul unui bilanț, iar pentru realizarea acestuia este necesară prezența tuturor actorilor implicați, fermierilor, autorităților statului român, reprezentanți ai Uniunii Europene și să reflectam asupra lucrurilor pozitive resimțite odată cu aderarea la UE, dar mai ales să identificăm acele soluții care să așeze agricultura românească pe locul binemeritat în Europa. Am transmis invitația de a participa la eveniment atât Președintelui României - domnului Klaus Iohannis, domnului Prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, domnului comisar european - Phil Hogan, dar și celor mai importante oficialități ale statului român. La nivel european contăm pe prezența membrilor reprezentativi ai ELO (European Landowners Organization – n.r).

Îmi doresc ca toți invitații să răspundă pozitiv, deoarece subiectele discutate în cadrul conferinței sunt extrem de importante pentru viitorul agriculturii românești”, a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Conform comunicatului, în cadrul conferinței sunt așteptați să participe circa 1.000 de fermieri din toate zonele țării, membrii reprezentativi ai Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, membri ai Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, membri ai Guvernului, ministrul Agriculturii, Petre Daea, alți miniștri cu implicații în sectorul agricol, personalități oficiale ale statului român, reprezentanți ai Corpului Diplomatic, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și științifice din domeniul agricol, reprezentanți ai direcțiilor agricole județene, reprezentanți ai companiilor care distribuie inputuri pentru agricultură, reprezentanți ai instituțiilor bancare și societăților de asigurare și reasigurare, cât și reprezentanți ai mass-media.

Principalele subiecte care vor fi abordate în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor vor viza problemele pe care fermierii le întâmpină în relația cu autoritățile statului, problemele legate de fiscalizare, impozitarea subvențiilor, direcții strategice care trebuie implementate de autorități pentru dezvoltarea agriculturii românești, viziunea fermierilor români privind noua Politică Agricolă Comună.

Evenimentul anual organizat de LAPAR va avea loc în aceeași locație consacrată, respectiv Centrul de Conferințe Auditorium Pallady din București. Conferința este programată să se desfășoare între orele 11.00 și 15.00.

Publicat în Eveniment

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Julien Cioloș a hotărât dispunerea temporară a sumei de 822 de milioane de lei în vederea efectuării retribuțiilor reprezentând prefinanţarea cheltuielilor aferente schemelor de plăţi directe pentru Campania 2015, respectiv a măsurilor de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe, a celor de promovare a vinurilor, a măsurilor de piaţă şi de intervenţie în agricultură pentru anul viitor, se arată într-un comunicat remis presei.

Decontarea plăţilor se va face de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) prin virament în contul beneficiarilor până la 30 noiembrie a.c., se mai arată în document.

Mai mult, măsura are rolul să stimuleze gradul de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Oficialii Executivului precizează că suma de 822 de milioane de lei se alocă temporar, până la 31 decembrie, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), din venituri din privatizare, şi va fi rambursată din sumele restituite cu această destinaţie de către Uniunea Europeană (UE).

Conform Guvernului actul normativ se aliniază legislaţiei comunitare în domeniu şi vine în sprijinul producătorilor agricoli români care beneficiază de aceste scheme de finanţare.

Schemele de plăţi directe care se aplică începând cu 2015, categoriile de beneficiari ai acestor scheme de plăţi şi condiţiile generale de eligibilitate pentru acordarea plăţilor au fost stabilite în baza OUG 3/2015.

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, ajutorul financiar este alocat temporar din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului de către Ministerul Finanţelor Publice şi vine în completarea unor sume alocate anterior, pentru asigurarea unui necesar de fonduri stabilit la 7,6 miliarde de lei, se mai spune în comunicat.

Publicat în Știri interne

Prim-ministrul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, a declarat în cadrul întâlnirii de lucru cu reprezentanți ai sectorului vegetal, eveniment care face parte din seria „În dialog cu agricultorii și fermierii” și la care recunoaște că „s-a autoinvitat”, că preferă mai degrabă acte normative care să susțină arendarea în detrimentul comercializării terenurilor agricole și face apel la dezvoltarea unei legislații naționale mult mai restrictive cu vânzarea acestor suprafețe arabile.

Foto credit: LAPAR

Potrivit spuselor sale, terenul agricol nu reprezintă pentru domnia sa doar un capital circulant la nivel UE, ci un patrimoniu care trebuie să beneficieze de facilități de comasare.

„Eu cred că trebuie să avem o legislație națională, una mult mai restrictivă cu achizițiile de terenuri. Eu cred că trebuie să favorizăm prin legislație mai degrabă arendarea terenurilor decât comercializarea terenurilor. Trebuie să avem facilități pentru comasare, pentru a face ferme viabile, dar dincolo de asta, cred că trebuie să fim foarte restrictivi. Eu am mai spus-o public: pentru mine, terenul agricol nu este doar un capital care trebuie să circule după regulile europene, conform celorlalte mărfuri, terenul agricol este și un patrimoniu”, a recunoscut Cioloș joi, 4 august 2016, în fața fermierilor membri ai LAPAR.

În cadrul declarațiilor de presă de după eveniment, premierul a făcut apel inclusiv la conștiința și implicarea onestă edililor locali, acuzați voalat de prim-ministru că unii dintre ei facilitează comerțul cu terenuri.

„Așa cum fac și alte state membre, respectând regulamentele europene, vreau să venim cu un cadru mult mai clar și mai restrictiv în ceea ce privește comercializarea terenurilor, restrictiv pentru cei care vor să facă speculă cu terenul agricol și condiții mult mai favorabile pentru cei care vor să îl folosească pentru dezvoltare locală la nivelul comunităților. Pentru asta nu este suficientă legislația, nu sunt suficiente instituțiile, este nevoie și de implicarea onestă a autorităților locale și a primarilor. Sunt multe cazuri când comasări mai mult sau mai puțin artificiale sunt făcute la nivelul primarilor și ei facilitează apoi comercializarea acestor terenuri către străini. Cred că, în primul rând, avem nevoie de colaborarea primarilor, care ei ar trebui să fie primii care să-și dorească o dezvoltare locală. Sigur, este important ca terenurile să fie cultivate, dar cred că trebuie să creăm condițiile pentru ca terenurile să fie cultivate în primul rând de localnici. Resurse financiare sunt acum și prin programele de finanțare europene. Trebuie să creăm și legislația care să permită lucru acesta”, a mai precizat șeful Executivului tehnocrat la Conacul Stolnicului Cantacuzino.

2015: Aproape 130.000 de oferte de vânzare de teren arabil înregistrate

Potrivit datelor deținute de Ministerul Agriculturii, în cursul anului 2015 au fost înregistrate 127.029 oferte de vânzare, au fost emise 43.384 avize finale și avize negative și au fost emise de către primării 81.122 adeverințe. Cererile de afișare a ofertelor de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan au fost formulate de 139.242 persoane fizice, respectiv 10.208 persoane juridice.

Totodată, în funcție de numărul de dosare înregistrate având ca obiect cereri de afișare a ofertelor de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan și în funcție de suprafața de teren menționată în aceste oferte, cele mai active trei județe sunt: Arad (2014 – 3.347 oferte pentru suprafața de 3.548 ha; 2015 – 2.894 oferte pentru suprafața de 11.654 ha), Călărași (2014 – 2.628 oferte pentru suprafața de 2.894 ha; 2015 – 8.957 oferte pentru suprafața de 8.957 ha) și Timiș (2014 – 3.587 oferte pentru suprafața de 6.425 ha; 2015 – 11.298 oferte pentru suprafața de 16.262 ha).

Prin intrarea în vigoare a Legii 17/2014 au fost instituite unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan realizându-se cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil și a dreptului de preemțiune.

Publicat în Știri interne

Guvernul tehnocrat condus de premierul Dacian Julien Cioloș își propune să supună dezbaterii publice legiferarea înființării unui consiliu consultativ pe lângă Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), similar cu comitetul de monitorizare al PNDR, din care să facă parte reprezentanţi ai organizaţiilor agricultorilor, a anunţat chiar șeful Executivului, vineri, la Forumul Global pentru Alimentaţie: «Investim în viitorul agriculturii».

„Mă gândesc să organizăm, pe lângă APIA, un consiliu consultativ, din care să facă parte reprezentanţi ai organizaţiilor agricultorilor, la fel cum avem comitetul de monitorizare pentru PNDR, care se întruneşte periodic, o dată la câteva luni, în care conducerea pe dezvoltare rurală discută cu comitetul de monitorizare măsurile şi programele care se implementează. (...) Chiar dacă plăţile directe şi ceea ce face APIA au un alt specific, cred că ar fi foarte util ca această comunicare între APIA şi agricultori să fie una directă şi să fie una formalizată într-un anumit fel”, a spus D. Cioloş.

Prim-ministrul a mai adăugat că, în perioada următoare, va fi propus un proiect de modificare a legii de funcţionare a APIA prin intermediul căruia să fie introdusă și această „structură formală, consultativă”, menită să gestioneze problemele apărute în buna funcționare a administrației.

„În săptămânile următoare, o să vă propunem un proiect de modificare a legii de funcţionare a Agenţiei de Plăţi, în care să introducem şi această structură, care să fie una formală consultativă şi care să ne permită pe viitor să putem discuta toate lucrurile astea, inclusiv atunci când apar probleme şi mai ales atunci când apar probleme din cauza proastei funcţionări a administraţiei, ele să poată să fie discutate într-un cadru organizat şi nu doar speculate politic, pentru că eu cred că pe termen lung asta nu foloseşte nimănui”, a explicat Cioloş.

Prim-ministrul României a făcut aceste afirmaţii în contextul în care a vorbit despre plăţile directe din agricultură. Cioloş a spus că au fost întârzieri în plăţile directe din acest an în sectorul agricol, precizând însă că nu i se pare normal ca astfel de situaţii să fie speculate politic.

Și totuși a fost moțiune

Sub titlul „Achim Irimescu – Cel mai mare dezastru din agricultura românească din perioada post-decembristă”, PSD și ALDE depuneau în data de 9 mai a.c. în Camera Deputaților o moțiune simplă (care a și trecut până la urmă de Parlament) prin intermediul căreia politicienii semnatari doresc să sesiseze și să sancționeze totodată derapajele grave din domeniul agriculturii în cel puțin patru zone prioritare ale acesteia.

Conform documentului, primul aspect taxat de inițiatori este cel al neacordării plăților directe (subvențiilor) în agricultură, în acest context politicienii semnatari precizând că banii ar fi trebuit să fie plătiți începând cel târziu cu data de 1 februarie 2016, în condițiile în care la data de 15 februarie 2016 nu erau contractate patru dintre cele mai importante module software, fără de care plățile nu puteau începe.

În urma votului, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, făcea apel către premierul tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, să țină cont de votul în cazul moțiunii simple pe agricultură și să îl demită pe ministrul de resort, Achim Irimescu.

„Moțiunea simplă este un semnal foarte puternic adresat primului ministru care, în mod logic, chiar dacă nu există o obligație formală constituționala, ar fi trebuit să-l demită pe ministrul Agriculturii pentru incapacitatea de a gestiona câteva elemente fundamentale, la care n-are nevoie nici de sprijinul Parlamentului, era numai și numai vorba de o acțiune a Executivului și aici mă refer la acordarea subvențiilor pe agricultură.

Suntem la începutul lunii iunie și ceea ce se întâmplă anul acesta cu subvențiile nici nu mai știu cum să comentez. Nu vreau să folosesc epitete care ar părea poate deplasate, dar este o situație care cred că pe scurt impune demiterea neîntarziată a ministrului Agriculturii”, preciza președintele Senatului la Parlament, după ședința Biroului Permanent.

Conform Mediafax, șeful ALDE a subliniat că din informațiile sale, și Dacian Cioloș este nemulțumit de activitatea ministrului Achim Irimescu și că semnalul „puternic” dat de Parlament îi ușurează sarcina „dacă are o problemă să-l demită”.

Moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, depusă de PSD-ALDE, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților cu 189 de voturi „pentru” , 11 „împotrivă” și 86 de abțineri, inițiatorii solicitând demisia tehnocratului Achim Irimescu.

În cadrul evenimentului - Forumul Global pentru Alimentaţie: «Investim în viitorul agriculturii» - ministrul nu a dorit să facă niciun fel de precizări referitoare la comentariile liderilor politici despre moţiunea de cenzură votată împotriva sa.

Plățile efectuate de APIA pe Campania 2015 au ajuns la peste 1,5 miliarde euro

Suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015 pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi buget naţional - a ajuns la 1,533 miliarde euro, se precizează într-un comunicat de presă remis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)

Conform documentului, cele mai mari plăţi au fost la FEGA, 1,198 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro au reprezentat plăţi în avans (în anul 2015), iar 942,70 milioane euro plăţi regulare, detaliate pe scheme de plată. Din acestea, plăţile aferente SAPS au fost de 312,01 milioane de euro, pe schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) s-a ajuns la 331,73 milioane de euro, schema de plată pentru micii fermieri a avut valoarea de 190,47 milioane de euro, schema de plată redistributivă - 71,63 milioane de euro. Plăţile pentru tinerii fermieri au atins 6,80 milioane de euro, în timp ce sprijinul cuplat în sectorul vegetal (hamei, orez, sfeclă de zahăr, soia) a fost de 30,05 milioane de euro.

La FEADR şi cofinanţarea de la bugetul naţional, suma s-a situat la 213,36 milioane euro, din care 197,86 milioane euro au fost plătiţi pentru Măsura 13 - „Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” - din PNDR 2014-2020, iar 15,5 milioane euro s-au dus la Măsura 214 - „Plăţi privind agromediu”.

Plăţile din bugetul naţional s-au ridicat la 121,85 milioane de euro, din care 110,36 milioane de euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1), 4,22 milioane euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector zootehnic - Schema decuplată de producţie în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7) pentru un număr de 13.610 beneficiari, iar 7,27 milioane de euro pentru Ajutor Naţional Tranzitoriu în sector zootehnic - Schema decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8) pentru un număr de 14.464 beneficiari.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista