propunere - REVISTA FERMIERULUI

Denumită sugestiv „O ocazie pierdută pentru agricultura europeană”, alături de europarlamentari din diferite țări membre UE28, vicepreședinta COMAGRI, eurodeputata Gabriela Zoană a inițiat trimiterea unei scrisori deschise către Comisia Europeană (CE), document prin care europarlamentarii își exprimă concret nemulțumirea față de ultima variantă a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020 și propun soluții pentru îmbunătățirea acesteia.

Potrivit documentului, cei 28 de miniștri ai agriculturii din cadrul Uniunii Europene (UE28) s-au întâlnit luni, 18 iunie 2018, la Luxemburg, pentru a discuta propunerile legislative ale Comisiei Europene (CE) privind Politica Agricolă Comună (PAC) post-2020.

Aceștia au avut de dezbătut propuneri dificile şi greu de acceptat, care vin să se alăture reducerilor de buget anunțate de Bruxelles şi care riscă să ducă la „moartea” PAC și împreună cu aceasta, a întregului proiect european, trag un semnal de alarmă semnatarii scrisorii.

„În primul rând, din punct de vedere matematic: după ce a susţinut mereu că va fi doar o reducere de 5% a bugetului PAC, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a recunoscut în final că va exista o scădere de 12% în prețuri constante a bugetului PAC și o reducere de mai mult de 25% la capitolul dezvoltare rurală”, scriu europarlamentarii S&D. „În contextul globalizării, atunci când ţări de mari dimensiuni precum China și Brazilia cresc bugetele lor pentru agricultură și politica alimentară, propunerea Comisiei Europene pare anacronică în cel mai bun caz şi complet iresponsabilă în cel mai rău caz!”.

Mai bine spus, adaugă europarlamentarii, în loc să strângă rândurile în fața acestor superputeri agricole și să facă din suveranitatea agricolă europeană o chestiune strategică, CE - garantul interesului comunitar, în conformitate cu tratatele, alege dispersia și atomizarea, chiar dacă aceasta înseamnă renunțarea la principala politică comunitară integrată, în loc să propună o viziune comună pentru agricultura europeană.

„În al doilea rând, pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel european, Comisia propune ca fiecare stat membru să elaboreze un plan strategic național, care să reunească intervențiile pe care acesta le alege să le pună în practică pe teritoriul său, bazându-se pe unul din cele trei principale tipuri de instrumente europene: plățile directe, intervențiile în sectoarele de producție și cele în favoarea dezvoltării rurale. Folosind în mod excesiv principiul subsidiarității, această propunere duce la o renaționalizare completă a PAC, sinonim cu renunțarea la PAC”, scriu nemulțumiți eurodeputații semnatari ai documentului de poziție.

În absența unui proiect comun și a unei revizuiri reale a PAC, mai adaugă aceștia, CE propune „cel mai mic numitor comun” pentru a spera la un acord înainte de alegerile europene pe această temă.
În aceste condiții, spun membrii S&D din mai multe țări, Comisiei îi este foarte dificil să restabilească încrederea fermierilor și a tuturor cetățenilor în proiectul european.

„Nemulţumită de acordurile sale comerciale semnate sau în curs de semnare - Mercosur, Mexic și CETA - care permit produselor ce nu respectă aceleași condiții de producție să pătrundă pe teritoriul european și expun în continuare fermierii europeni la concurența globală - CE favorizează dezvoltarea concurenței neloiale chiar în interiorul pieței interne a UE și instituționalizarea concurenței în materie de reglementare prin riscul de a diminua tranziția ecologică dorită de către cetățenii europeni”, afirmă cei care au semnat scrisoarea.

Peste tot, se plâng europarlamentarii S&D, Comisia Europeană continuă să lase piaţa liberă. În timp ce reformele succesive ale PAC din ultimii 25 de ani au fost devastatoare pentru agricultori, pentru forța de muncă, pentru economia locală și periculoase pentru securitatea noastră alimentară, Comisia Europeană continuă să își îngroape capul în nisip.

„Încă o dată, executivul UE își abandonează responsabilitățile de reglementare și nu protejează integritatea pieței interne”, mai scrie Zoană și colegii ei.

În timp ce SUA impune impozite pe oțelul și aluminiul provenind din UE, Comisia Europeană își continuă „disciplina” agricolă dictată de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), afirmă cei nouă.

„Europa este singura care o aplică și dorește să fie cel mai bun elev. Ea presupune punerea în aplicare a recuplării unor condiţii care sunt prea restrictive”, mai declară aceștia. „Comisia se ascunde de responsabilităţile sale prin refuzul de a schimba ajutorul decuplat în ajutoare contraciclice şi lăsând organizaţiile de producători şi sistemele de asigurări private să gestioneze criza. Slăbiciunea propunerilor comisarului Hogan reprezintă simbolul incapacității Comisiei Europene de a se reinventa şi de a gândi în termeni strategici pe termen mediu și lung”.

Este absolut urgent ca Europa să pună în aplicare o nouă Politică Agricolă Comună împreună cu un plan strategic real de securitate și suveranitate alimentară, susțin eurodeputații în frunte cu Gabriela Zoană. Aceasta înseamnă mai mult sprijin – și nu invers – pentru agricultorii noștri și punerea în aplicare a măsurilor de reglementare pentru a controla mai bine volatilitatea prețurilor.

Propuneri concrete

În finalul scrisorii, cei nouă au și propuneri concrete de rezolvare a problemelor ridicate.

„Ca urmare a celor expuse mai sus, solicităm Comisiei Europene:

Politica Agricolă Comună a Uniunii trebuie să fie mai strâns legată de alimentație, sănătatea umană, lupta împotriva schimbărilor climatice, protecția mediului, de economiile locale și ocuparea forței de muncă.

Uniunea Europeană trebuie să renunţe să îşi sacrifice sectorul agricol pe altarul comerţului liber. Indiferent de susținătorii „tot mai mult OMC”, securitatea noastră alimentară necesită o relocare a activităților noastre agricole.

Uniunea Europeană trebuie să oprească cursa frenetică pentru acordurile de liber schimb și să contribuie la revigorarea unui nou ordin multilateral, mai echilibrat și capabil să răspundă marilor provocări ale Planetei.

Este necesară o cooperare mai strânsă între politici agricole stabilite şi durabile, pentru a asigura o mai mare stabilitate a veniturilor pentru fermieri, prosperitate și pace pentru un număr cât mai mare de oameni. La fel ca proiectul european, Politica Agricolă Comună nu poate fi satisfăcută de o reformă minimă. Ea are nevoie de valențe noi şi totodată are nevoie de o perspectivă pe termen lung.

Agricultura europeană are nevoie de o Politică Agricolă Comună mai protectoare şi eficace care să garanteze securitatea alimentară, să asigure o stabilitate a pieţelor, un venit echitabil pentru agricultori şi să îi sprijine în procesul de tranziţie către un model agricol durabil şi ecologic”, au conchis semnatarii.

Potrivit comunicatului de presă, aceștia sunt parte a unui grup de europarlamentari din grupul Social Democraților din Parlamentul European: Maria Gabriela Zoană (S&D, România), Eric Andrieu (S&D, Franța), Nicola Caputo (S&D, Italia), Karine Gloanec-Morin (S&D, Franța), Karin Kadenbach (S&D, Austria), Momchil Nekov (S&D, Belgia), Maria Noichl (S&D, Germania), Tibor Szanyi (S&D, Ungaria) și Marc Tarabella (S&D, Belgia).

Publicat în International

Ca reacție la propunerea Comisiei Europene (CE) de vineri, 1 iunie 2018, de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC), prin reducerea plăților directe către fermieri şi majorând sprijinul pentru fermele mici şi medii, miniştrii Agriculturii din Franţa, Spania, Portugalia, Irlanda, Finlanda şi Grecia au declarat că se opun reducerilor propuse de CE - care trebuie aprobate de toate statele membre ale UE - şi au cerut menţinerea actualului nivel al cheltuielilor.

Potrivit Reuters, în bugetul UE pentru perioada 2021-2027, fermierii francezi au cel mai ridicat procent din UE alocat plăţilor directe, și anume 44 de miliarde de euro, însă în scădere faţă de cele 47,7 miliarde de euro primiţi în perioada 2014 - 2020.

Producătorii agricoli spanioli, pe locul al doilea în topul beneficiarilor de bani europeni, vor primi 29,7 miliarde de euro, faţă de 31,7 miliarde de euro încasate în perioada 2014 – 2020.

Plăţile directe către fermierii italieni vor scădea și ele până la nivelul de 22,1 miliarde de euro, de la 24 de miliarde de euro.

Comisia Europeană a propus majorarea sprijinului pentru fermele mici şi medii şi a recomandat statelor membre să rezerve cel puţin 2% din alocarea lor destinată plăţilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Dar aceste măsuri ar putea încuraja divizarea fermelor mari.

„Nimeni nu-i opreşte pe fermieri să-şi divizeze fermele”, a afirmat Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, la o conferinţă de presă.

Plăţile directe către fermieri vor rămâne cea mai importantă componentă a cheltuielilor UE alocate agriculturii - o cincime din totalul cheltuielilor planificate în următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027.

Conform planurilor pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, fermierii vor primi sprijin direct în valoare de aproximativ 232 de miliarde de euro, un declin de peste 30 de miliarde de euro faţă de actualul exerciţiu financiar.

Publicat în International

Reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor (n.r. - fermier - o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă), echivalentă în lei, ar urma să fie legiferată dacă propunerea de act normativ a Pro Agro ar urma să fie aprobată de Parlament, inclusiv după punctele de vedere venite din partea presei agricole.

Potrivit unui comunicat al organizației de fermieri, federația a inițiat deja elaborarea unui proiect de act normativ intitulat „Legea pentru instituirea unei cotizații profesionale agricole aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre ale unor organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar”, în vederea asigurării finanțării predictibile a mediului asociativ.

„Demersul nostru vine în contextul nevoii unei reprezentări consistente a intereselor fermierilor din România, atât la nivel național, cât și european. Numai în acest mod, mișcarea asociativă din agricultură poate să conducă la asigurarea creșterii competitivității fermelor și industriei alimentare din România. Mecanisme de finanțare asemănătoare sunt adoptate și în alte țări membre ale Uniunii Europene, cel mai relevant caz fiind Franța. În consecință, considerăm că Parlamentul României ar trebui să își asume acest proiect de act normativ, astfel încât fermierul român să fie cu adevărat reprezentat la masa negocierilor, fie în România, fie la Bruxelles”, afirmă cei din conducerea organizației, precizând că demersul este susținut și de către Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, Federația apelează inclusiv la sprijinul presei agricole pentru a face cunoscută inițiativa legislativă și, eventual, pentru a primi observații și propuneri de îmbunătățire a textului inițial, astfel încât să determine puterea politică din Parlamentul României să îl transforme în lege.

Inițiatorii mai precizează că plata cotizației profesionale agricole prevăzută la art.1 se face anual, prin reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor prevăzuți la art.1 al propunerii de act normativ, echivalent în lei la data stabilirii ratei de schimb la cursul de schimb stabilit în ultima zi lucrătoare înaintea datei de 1 august care precedă exercițiul financiar pentru care sunt stabilite alocațiile financiare, publicat de Banca Centrală Europeană conform Regulamentului Delegat (UE) nr.907/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro.

Conform proiectului de act normativ, la art.1 se precizează următoarele: „Suprafața agricolă înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă şi de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente; Animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale; Exploataţie înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României; Fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă; Hectar eligibil înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii. Se instituie începând cu anul de cerere unică de plată pe suprafaţă 2018 o cotizație profesională agricolă aplicată fermierilor pentru finanțarea Asociațiilor profesionale membre ale unei Organizațiilor Profesionale/Interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar. Fermierii care au obligația plății cotizaţiei profesionale agricole prevăzută la alin.(1) sunt fermieri activi definiți în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură care depun anual cerere unică de plată pentru suprafaţă agricolă și/sau animale declarate”.

Totul a început cu conceptul de cotizație voluntar-obligatorie

Despre această propunere de contribuție a vorbit, încă din ianuarie 2018, fostul vicepreședinte LAPAR, fermierul Nicolae Sitaru, pe atunci prezentată sub forma unei cotizații voluntar-obligatorie, și a dat exemplul Franței în acest sens.

La finele lunii ianuarie a.c., acesta acuza în mod direct șefiile din ultimii ani ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru neimplicarea în susținerea financiară a apartenenței organizațiilor de fermieri români la COPA COGECA, o puternică organizație de lobby de la Bruxelles, și făcea apel la unitate, astfel încât toate organizațiile din sectorul agroalimentar autohton să se unească sub o singură umbrelă, potentă financiar.

„Fac un apel la unitate a tuturor asociațiilor profesionale din România să încercăm o dată pentru totdeauna să ne unim într-un efort de a putea reprezenta cum trebuie fermierul din România în fața instituțiilor de la Bruxelles. Din păcate, cei care știu, noi am fost primiți de vreo trei ori până acum la COPA COGECA și am fost dați afară de vreo două ori pentru neplata cotizației”, a afirmat Sitaru în deschiderea congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat joi, 25 ianuarie 2018, la București. „Cred că, din păcate, Ministerul Agriculturii, ministrul Agriculturii, oricare a fost el, nu ne-a dorit niciodată puternici. O organizație foarte puternică în România nici măcar domnul (n.r. - Valeriu) Tabără (n.r. - nu a reușit să pună bazele), dacă tot este în fața mea, aici... ”.

Tot el a precizat că o organizație puternică de fermieri în România ar face „mult bine” mediului agricol din România și consideră că ar trebui să preluăm un model de la francezi.

„(...) că tot Arnaud (n.r. - Perrein) este francez și tot vorbește el despre cotizația voluntar-obligatorie cum se întâmplă și în Franța; nu inventăm noi roata. Așa se întâmplă acolo și cred că așa este bine. Astfel, sarcina aceasta a finanțării asociațiilor profesionale să fie mai mică pentru fiecare fermier și să ajungă pentru reprezentarea noastră și la Bruxelles”, a adăugat Sitaru. „Problema cu reprezentarea noastră la Bruxelles este celebra cotizație care ajunge pe la vreo 500.000 de euro și, deocamdată, nicio organizație profesională din România nu a fost în stare să strângă acești bani în fiecare an și să se ducă cu ei la Bruxelles. Asta înseamnă că trebuie s-o facem împreună, împreună toate organizațiile și cu mâna întinsă către ministrul Agriculturii”.

Conform aprecierilor fermierului român, soluția propusă de francezul Arnaud Perrein i-ar scuti pe omologii săi „de o umilință” și „de situația de a ne duce cu căciula-n mână în fața ministrului” (n.r. - Agriculturii), oricare ar fi el, pentru a-i cere banii necesari achitării cotizației la COPA COGECA.

Și asta, în ciuda orgoliilor producătorilor agricoli de la noi din țară.

„Deși (...) spunem că suntem fermieri mari și tari, când ajungem să fim reprezentanți acolo, nu suntem. (...) Deocamdată, trăim în România, câteodată, cu prea multe orgolii, și ar trebui să le lăsăm la o parte și să încercăm să vedem care este soluția ca, împreună, să fim o voce unitară la nivelul țării”, a conchis el.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista