struguri - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 18 Septembrie 2019 16:38

An agricol de excepție pentru fermierii timișeni

Șefia Direcției Agricole Județene (DAJ) Timiș raportează că producătorii agricoli au obținut, în acest an, recolte de invidiat, la porumb înregistrându-se aproape 10 tone la hectar, iar la culturile viticole, aproximativ nouă tone la hectar, în timp ce la floarea-soarelui se estimează producţii de 3,5 tone la hectar.

Vocile autorizate ale DAJ Timiș au declarat presei că, dacă timpul va fi de partea fermierilor, în acest an, vor fi obținute producții însemnate, „spre 10 tone la hectar”, pe cele 180 000 de hectare însămânțate cu porumb.

„Am fost, zilele trecute, în câmp, la un fermier care are peste 400 de hectare cu porumb şi am văzut performanţa aceasta de recoltă în buncăr. La floarea-soarelui avem circa 80 de mii de hectare şi se aşteaptă o producţie de circa 3,5 tone la hectar. Sunt şi parcele cu productivitate mai mică, dar au fost lăsate la urmă cu recoltatul, oamenii au recoltat prima dată recolta bună”, a afirmat Doru Petanec, directorul DAJ Timiș

Potrivit sursei citate, la culturile viticole de la Recaş şi Buziaş se recoltează cu combina, procesul fiind în plină desfăşurare. Suprafaţa viticolă totală din Timiş, cu şi fără rod, este de 3 800 de hectare, cu tot cu fermele mici, din care peste 1 000 de hectare sunt ocupate de marile podgorii de la Recaş şi Buziaş. La struguri de masă, randamentul este în medie de 9 tone la hectar.

Şi în cazul pomilor fructiferi, care ocupă 8 500 de hectare, recolta este bună, acum fiind în toi culesul la măr, prună şi piersică. Probleme au fost doar la cireş, în primăvară, din cauza ploilor abundente.

Grâul însămânțat pe 130 000 de mii de hectare a ajuns deja în hambare, cu o producţie de 6,5 tone la hectar, în timp ce jumătate din cele 20 000 de hectare semănate cu rapiţă au fost distruse de gerul din iarnă, suprafaţa fiind resemănată cu culturi de porumb şi floarea-soarelui.

„Semănatul de toamnă se face acum în condiţii foarte grele, pentru că pământul este uscat. Rapiţa se seamănă acum şi este riscul să răsară neuniform sau chiar deloc. Aşteptăm o ploaie. Spre finele lunii septembrie începe semănatul la grâu”, a mai adăugat şeful Direcţiei Agricole Timiş.

Suprafaţa totală agricolă a judeţului Timiş este de 700 000 de hectare, din care cea arabilă este de 530 000 de hectare.

Sursa: Agerpres

Publicat în Piata agricola

Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.

În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

Publicat în Horticultura

Producția de struguri a județului Arad pare să aibă de suferit în acest an, în condițiile în care viticultorii arădeni reclamă că aceasta ar fi compromisă, în mare parte, de porcii mistreţi, care s-ar fi înmulţit excesiv şi ar ataca în turme culturile, sesizări fiind depuse şi la autorităţi.

În Podgoria Aradului, care cuprinde mai multe localităţi şi are în centru zona viticolă Miniş, există sute de cultivatori, pe o suprafaţă de peste 3 600 de hectare, iar mulţi dintre ei acuză că porcii mistreţi le provoacă mari distrugeri, în acest an.

Distrugerea ar fi generalizată, susține unul dintre producători. El afirmă că porcii vin în turme și că niciodată nu s-a confruntat cu un atac al mistreţilor ca acum. Nicu Cojocaru a declarat, pentru presa centrală, că a angajat inclusiv paznici care fac zgomot pentru a alunga animalele, însă fără sorți de izbândă.

Pagubele sunt imense, mai precizează Cojocaru.

„Eu am pierderi majore din cauza mistreţilor. Doar în stropirea culturilor am investit 30 000 de lei în acest an, dar nu cred că voi reuşi să fac în total nici 3 000 de litri de vin. Cel puţin 40 de tone de struguri mi-au fost distruse de mistreţi, însă am vecini cu pierderi şi mai mari. Un italian, care are peste o sută de hectare, aproape că nu mai are ce recolta”, s-a plâns viticultorul.

Producătorii de struguri din Arad ar fi adresat inclusiv plângeri către autorităţi şi cer împuşcarea tuturor mistreţilor din zonă.

La Direcţia Agricolă Arad au fost înregistrate primele sesizări ale viticultorilor, iar în această perioadă se fac evaluări privind pagubele provocate de mistreţi, dar şi de căprioare.

Potrivit precizărilor făcute de șeful DAJ Arad, Ioan Martin, angajații instituției s-ar fi deplasat pe teren în zona Pâncota, de unde au primit primele reclamaţii.

„În cazul unui cultivator de acolo, s-au constatat distrugeri de 15 la sută, pe o suprafaţă de 24 de hectare de viţă-de-vie. Vom verifica situaţia şi la Şiria, unde se reclamă pierderi mai mari. Noi, conform legii, facem parte din comisia care stabileşte pagubele produse de animale sălbatice, iar pe baza documentelor întocmite, cultivatorii pot face demersuri pentru a obţine despăgubiri”, a menționat oficialul DAJ Arad.

sursa: Agerpres

Publicat în Horticultura

Prin intermediul Jurnalului Agricol din data de 7 mai 2019, în baza datelor recepționate din teritoriu, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) admite că, în cazul zonei viticole Dealu Mare, ploile cu caracter torențial, intensificările de vânt cu aspect de vijelie și căderile de grindină înregistrate în perioada 27 aprilie – 2 mai 2019 au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor principali de viță-de-vie și estimează pierderi de producție cuprinse între 10 - 90%.

harta 6 jurnalul agricol 7 mai 2019„În data de 30 aprilie, s-au înregistrat căderi masive de grindină în podgoria Dealu Mare (județele Prahova și Buzău), care au afectat lăstarii principali și, implicit, producția, diferențiat, în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifere”, se menționează în documentul primit la redacție. „În perioada 27 aprilie - 2 mai 2019, s-au înregistrat ploi cu caracter torențial, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie și căderi de grindină, în majoritatea arealelor viticole din România, care însă nu au afectat creșterea vegetativă a lăstarilor, cu excepția plantațiilor viticole din podgoria Dealu Mare”.

Aceeași sursă mai precizează că starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună în majoritatea arealelor viticole, cu excepția unei suprafețe de aproximativ 6.200 ha, plantații viticole amplasate în zona viticolă Dealu Mare, unde se estimează pierderi de producție cauzate de căderile masive de grindină, cuprinse între 10 și 90 de procente.

Pe de altă parte, specialiștii desemnați să verifice situația în teritoriu afirmă că și în cazul plantațiilor care, la prima vizualizare, par afectate în proporție de 90%, se poate obține atât aparat foliar suficient pentru efectuarea normală a tăierilor de rodire în anul următor, precum și o producție de struguri pentru anul în curs de 10-30 % din producția planificată.

3.200 ha cu viță-de-vie, afectate în județul Prahova

Conform precizărilor făcute de sursa citată, ulterior căderilor abundente de precipitații, în data de 2 mai a.c., o echipă formată din specialiști de la Inspecția Vitivinicolă din cadrul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, directori ai DAJ Prahova și reprezentanți ai ICDVV Valea Călugărească s-au deplasat în zona afectată de grindină, începând cu localitatea Valea Călugărească, județul Prahova, și finalizând cu localitatea Gura Vadului, la limita cu județul Buzău.

Potrivit raportului preliminar întocmit, suprafața evaluată pe raza județului Prahova a fost de aproximativ 3.200 ha, iar gradul de afectare constatat a fost cuprins în intervalul 50-90%.

„Plantațiile viticole aferente centrului viticol Valea Călugărească, de pe raza localității Bucov, sunt afectate într-o mai mică măsură (10-20%)”, au adăugat vocile autorizate ale instituțiilor menționate.

Din punctul de vedere al localizării geografice, cele mai afectate sunt plantațiile viticole din centrul viticol Urlați-Ceptura, amplasate pe raza orașului Urlați.

O situație aparte o prezintă plantațiile din central viticol Urlați-Ceptura, în special pe raza localității Urlați, unde se estimează pierderi în plantațiile viticole de 90%”, au adăugat specialiștii deplasați la fața locului.

Pe de altă parte, în funcție de momentul dezmuguririi, cele mai afectate plantații sunt cele cultivate cu soiuri cu dezmugurire timpurie, în special soiurile Fetească neagră, Fetească regală, Fetească albă, la care lăstarii aveau între 15-30 cm.

O veste bună este însă cea potrivit căreia cel mai puțin afectate sunt plantațiile cu soiuri cu dezmugurire târzie (Cabernet Sauvignon, Pinot noir), la care lăstarii sunt în diferite faze de dezvoltare, de la stadiul de mugure de iarnă în stare de vată (BBCH 05), la stadiul de primă frunză vizibilă (BBCH 11).

„În plantațiile viticole, colecțiile ampelografice, poligoanele experimentale și loturile demonstrative ale ICDVV Valea Călugărească, gradul de afectare este cuprins între 20% în plantațiile amplasate la baza pantei și în prima treime a pantei, și creste până la 60% în plantațiile amplasate în treimea superioară a pantei și pe platou”, au conchis specialiștii prahoveni.

Daune similare și în podgoriile din Buzău

Potrivit aceluiași raport, Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Buzău a întreprins și ea o evaluare a pagubelor produse în centrele viticole ale zonei viticole Dealu Mare din județul Buzău.

Specialiștii care s-au deplasat acolo au constatat că suprafața afectată este de 3.000 ha, în centrele viticole Breaza, Pietroasa și Zorești, gradul de afectare fiind cuprins între 15-80%.

„La SCDVV Pietroasa, gradul de afectare este cuprins între 30% şi 50%, cele mai afectate fiind soiurile Tămâioasa românească, Feteasca regală şi Busuioaca de Bohotin”, au completat oficialitățile.

Conform precizărilor specialiștilor, distrugerile constau în ruperea totală sau parțială a lăstarilor și a inflorescențelor, fără să fie afectat și lemnul anual.

„Apreciem că distrugerile sunt mari asupra organelor vegetative și generative ale viței-de-vie, dar cu pierderea parțială, și nu integrală, a producției de struguri din anul în curs și cu posibilitatea de a se reface în timp scurt aparatul foliar care va permite diferențierea normală a mugurilor de rod pentru anul următor”, au îndemnat la calm aceleași surse.

„Butucii se refac relativ ușor”

Potrivit evaluărilor preliminare efectuate de specialiștii din teritoriu, pe fondul rezervei de apă înmagazinate în solurile din toate plantațiile viticole afectate și a temperaturilor mari care se vor înregistra în luna mai, din mugurii neporniți de la baza cepilor sau a coardelor, din mugurii secundari sau terțiari, acolo unde complexul mugural nu a fost distrus în întregime, din mugurii dorminzi sau de la subsuoara frunzelor de pe lăstarii rupți de grindină vor porni lăstari a căror creștere va fi intensă.

„Având în vedere că grindina a survenit în prima parte a perioadei de vegetație, butucii se refac relativ ușor. La majoritatea soiurilor, dezmugurirea nu a fost uniformă, existând între 1- 4 ochi (muguri) neporniți, în special de la baza cepilor sau a coardelor. De asemenea, aproape pe fiecare butuc sunt 1-3 lăstari neafectați de grindină, poziționați sub coardă. Refacerea aparatului foliar se poate produce, acolo unde este cazul, și din copilii formați din ochii situați sub punctele unde lăstarii au fost rupți de grindină (se consideră ca fiind efectul unui carnit). Pe acești copili pot apărea inflorescențe, asigurând compensarea parțială a producției”, precizează sursa citată.

Conform documentului, la întâlnirile cu reprezentanții societăților comerciale și cu producătorii particulari au fost stabilite scheme de tratament pentru protecția plantațiilor de viță-de-vie afectate, adaptate pentru fiecare caz în parte, în funcție și de achizițiile de substanțe de combatere, deja efectuate de către producătorii de struguri.

În prima fază, specialiștii recomandă, prin intermediul raportului citat, aplicarea tratamentelor anticriptogamice.

„În scopul cicatrizării rănilor produse și al refacerii capacității de producție a acestor plantații, se va efectua un tratament fitosanitar cât mai repede posibil de la data căderii grindinei. Tratamentul se va efectua cu fungicide pe bază de cupru (Cu din oxiclorură de cupru 40% , Cu metalic din hidroxid de cupru 50%, Cu metalic 25%) în doză de 2,5 kg/ha. Rezultate bune se obțin și cu fungicide de contact pe bază de folpet, captan, dichlofluanid, mancozeb în doză de 2 kg/ha”, potrivit documentului primit la redacție.

În zonele de risc, în care făinarea viței-de-vie produce atacuri în fiecare an, se va aplica și un fungicid de contact pe bază de sulf în doză de 3 kg/ha, mai precizează sursa citată.

De asemenea, specialiștii recomandă aplicarea unei fertilizări foliare. Concret, în scopul refacerii aparatului vegetativ și generativ al butucului este necesară aplicarea de îngrășăminte foliare care au în compoziție atât macroelemente (N, P, K), cât și microelemente, în special bor. Momentul aplicării este la două săptămâni după producerea acestui eveniment, când peretele vegetal este suficient dezvoltat pentru a absorbi eficient elementele minerale.

Nu în ultimul rând, în viziunea specialiștilor, este necesară aplicarea de lucrări „în verde”. Mai exact, în funcție de posibilitățile tehnice și materiale ale fiecărui producător, se recomandă efectuarea de lucrări „în verde” pentru refacerea capacității vegetative și productive a butucilor, în cazul în care aparatul vegetativ este afectat mai mult de 75%.

„Refacerea butucilor se bazează pe tăierea «în verde». În acest sens, lăstarii se scurtează în «cepi erbacei» de 2-3 ochi . Lăstarii emiși din cepii erbacei se ciupesc când ajung la 20-30 cm pentru a grăbi maturarea lemnului și procesul de diferențiere a mugurilor de rod”, se mai menționează în document.

Dealu Mare este o zonă viticolă cu multiple podgorii, aflată în județele Buzău și Prahova, pe versantul sudic al dealurilor Istriței. Centre viticole importante sunt Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească.

Publicat în Horticultura
Miercuri, 14 Noiembrie 2018 16:31

Vinul „Însurăței” are DOP

Miercuri, 14 noiembrie 2018, Comisia Europeană a aprobat cererea de înregistrare a vinului românesc „Însurăţei” în Registrul european al produselor cu „denumire de origine protejată” (DOP), produsele îmbuteliate sub acest nume fiind albe, roșii sau roze.

Materia primă care stă la bază trebuie să fie cultivată în județul Brăila, iar vinul să fie produs tot în această regiune.

Cultura viței-de-vie în podgoria „Însurăţei” datează din antichitate. Folosirea tehnicilor specifice în podgorie, cu respectarea mediului înconjurător, ajută la menţinerea echilibrului florei şi faunei din regiune.

Acest vin poate fi pus în vânzare ca vin organic, în conformitate cu reglementările în vigoare privind producţia organică.

Denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

Țara noastră are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Executivul comunitar se află depuse documentaţiile a patru produse pentru dobândirea protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată, trei fiind în analiză - Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Telemea de Sibiu -, iar în fază de opoziţie europeană este produsul Scrumbie de Dunăre afumată.

Situată la 44 de grade și 50 de minute latitudine nordică, podgoria Însurăței se află în estul Câmpiei Bărăganului, la o altitudine de 45 – 50 de metri, și face parte din clasa viticolă europeană C II. Această regiune viticolă a teraselor Dunării a fost specializată, până în anul 1989, pe producția strugurilor de masă, atât timpurii, cât și târzii, destinați consumului în stare proaspătă și obținerii de stafide.

Se considera, pe atunci, că terenurile nisipoase ar fi limitat potențialul cantitativ și calitativ al soiurilor destinate vinificării. Vița-de-vie plantată la Însurăței se află pe terenuri permeabile, roșietice, veritabile „nisipuri zburătoare“, asemănătoare celor din regiunea franceză Montpellier. La toate acestea se adaugă faptul că Dunărea este în apropiere. Aceasta, împreună cu factorii climatici și pedologici, devin principalii factori capabili să determine calitatea superioară a vinurilor obținute.

Publicat în International

Pe lângă o serie de probleme cauzate sectoarelor pomicol și viticol de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018, conform Jurnalului Agricol întocmit de Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) luni, 19 martie 2018 și intrat în exclusivitate în posesia noastră, în ultimele zile, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pot apărea pagube la culturile de grâu, de orz și de rapiță înființate pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute, cât și ca urmare a efectelor negative ale bolilor plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite.

La capitolul probleme înregistrate în pomicultură, cel mai mare grad de dăunare pare să fie înregistrat la ICDP Pitești – Mărăcineni acolo unde, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip.

În plus, în ceea ce privește pomicultura, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi de 66 la sută la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și de 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

Nu în ultimul rând, la capitolul culturi de câmp, frigul ar putea genera reduceri de producție în unele zone din sud-estul și estul țării.

Pomicultură

Potrivit datelor meteo furnizate de ANM București, respectiv informărilor fenologice provenite de la ICDP Pitești, SCDP Băneasa, Bistrița, Constanța, Geoagiu, Iași, Voinești, SCDCPN Dăbuleni și SCDH Tg. Jiu, temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/maximele zilei anterioare) a variat, după cum urmează: la ICDP Pitești Mărăcineni, intervalul a fost de minus 5,6 grade Celsius – 3,8 grade Celsius; la SCDP Băneasa acesta a fost de minus 5,5 grade Celsius – 0,6 grade Celsius; la Bistrița, intervalul a fost de minus 4,1 grade Celsius – minus 1,2 grade Celsius; la SCDP Constanța intervalul a variat între minus 7 grade Celsius și minus 3 grade Celsius; la SCDCPN Dăbuleni temperatura a variat între minus 3,1 grade Celsius și 3,8 grade Celsius; la SCDP Geoagiu - 0,9 grade Celsius – 7,6 grade Celsius; la SCDP Iași - minus 11,5 grade Celsius – minus 5,7 grade Celsius; la SCDH Târgu Jiu - minus 2,2 grade Celsius – 7,4 grade Celsius, în timp ce la SCDP Voinești, intervalul a variat între minus 5,7 grade Celsius și 2,2 grade Celsius.

Pomii nu au pornit în vegetație, afirmă totodată cei de la ASAS, cu excepția SCDP Constanța. Acolo, soiul de migdal Sandi se află la începutul înfloririi, iar soiurile de piersic sunt în stadiul de buton roz și cele de cais în cel de buton alb. De asemenea, la ICDP Pitești – Mărăcineni, pomii se află la începutul umflării mugurilor la unele soiuri de măr și cireș și de dezmugurire la soiul de piersic – Filip și Redhaven, respectiv la speciile de arbuști fructiferi afin (Vaccinium corymbossum, soiurile Aurora, Liberty, Huron, Eliot, Duke, Safir, Simultan și Lax), coacăz negru (Ribes nigrum L., soiurile Ronix și Abanos), lonicera (Lonicera caerulea var. edulis – kamchiatika, dezmugurit), cornul (Cornus mass L., dezmugurit) și socul (Sambucus nigra L.).

În ceea ce privește capitolul pierderi înregistrate de sectorul pomicol, la SCDP Iași, procentul mugurilor de rod afectați la cais (soiul Amiral) este de 15 la sută, iar la VT 950349 de 5%. În cazul piersicului (soiul Filip) vorbim de pierderi care însumează 10%, în timp ce la cireș (hibridul HC 930209 - extratimpuriu) pierderile sunt de 5 la sută.

La SCDP Constanța, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați înainte de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie la soiul Cardinal era de 21%, la Springcrest de 17%, la Redhaven de 11%, iar la Southland de 17,5%. La specia cais, procentul mugurilor de rod afectați în cazul soiului Neptun este de 4%, la Goldrich de 5 la sută, respectiv Mamaia - 6%. La aceste specii, pentru o recoltă normală, sunt suficienți doar 10% din mugurii de rod, care trebuie să fie viabili și uniform distribuiți în coroană.

Pentru SCDCPN Dăbuleni, la specia cais, procentul de muguri de rod afectați de gerurile din intervalul 27 februarie – 2 martie 2018 (minus 17,6 grade Celsius) este de 70%, în timp ce la piersic este de 10 la sută.

În cazul ICDP Pitești – Mărăcineni, la specia piersic, procentul de muguri de rod afectați este de 81% la soiul Filip și de 72 la sută la soiul Redhaven, în timp ce la specia cireș, soiul Sweetheart, procentajul este de 42% din cauza gerului din dimineața zilei de 1 martie 2018 (minus 20,4 grade Celsius în afara adăpostului meteo la 2 m de la nivelul solului).

Potrivit specialiștilor, în ceea ce privește temperaturile critice, la speciile pomicole la care mugurii de rod s-au umflat, pagube de 10 la sută pot apărea la temperaturi care variază în intervalul minus 8 grade Celsius - minus 9 grade Celsius pentru ca, la minus 16 grade Celsius - minus 17 grade Celsius, pagubele provocate mugurilor de rod să ajungă până la 90 de procente. La speciile piersic și cais în faza de buton roz sau alb, limita de rezistență este de minus 4 grade Celsius pentru 10 la sută pierderi, respectiv minus 10 grade Celsius pentru 90% pagube.

Viticultură

Temperaturile înregistrate de specialiști în zonele viticole (minima absolută) au variat, astfel că în cazul Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) temperatura a fost de 4 grade Celsius. În plus, în ceea ce privește Dealurile Moldovei (podgoria Iași) temperatura a fost de minus 8,9 grade Celsius, în podgoria Odobești temperatura măsurată a fost de minus 6,4 grade Celsius, iar în podgoria Dealul Bujorului (ambele tot în zona Dealurilor Moldovei), termometrul a indicat minus 6,2 grade Celsius. În ceea ce privește Dealurile Munteniei și Olteniei, temperatura înregistrată a fost de minus 4 grade Celsius în podgoria Dealu Mare - centrul viticol Pietroasa, de minus 4,4 grade Celsius în centrul viticol Valea Călugărească, iar la podgoria Ștefănești temperatura măsurată a fost de minus 3,9 grade Celsius. Pentru V. Crișana și Maramureș (podgoria Miniș-Maderat) temperatura a fost de minus 2 grade Celsius. Nu în ultimul rând, în cazul Colinelor Dobrogei (podgoria Murfatlar) temperatura din termometru a indicat minus 2,0 grade Celsius.

Deocamdată, conform specialiștilor ASAS, plantațiile viticole nu au pornit în vegetație.

Chiar și așa, în podgoria Iași s-au înregistrat pierderi de ochi cuprinse între 26 la sută la soiul Gelu și 66% la soiul Chasellas Dor (struguri de masă) și între 30 de procente la soiul Fetească Regală și 70% la soiul Fetească Albă (struguri de vin).

„În plantațiile cu pierderi peste 20% se recomandă efectuarea tăierilor de compensare”, menționează specialiștii ASAS.

Culturi de câmp

În ziua de luni, 19 martie 2018, în estul și în sudul țării s-a înregistrat un episod de iarnă târzie. Potrivit măsurătorilor raportate către ASAS, temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 8,4 grade Celsius (la Rădăuți) la 9,5 grade Celsius (Sibiu). În Moldova, temperaturile minime au coborât sub minus 10 grade Celsius (minus 11,6 grade Celsius la Roman), dar stratul de zăpadă a ajuns până la 20 de cm.

În Bărăgan, temperaturile minime au coborât până la minus 6,4 grade Celsius la Slobozia, dar stratul de zăpadă a fost foarte subțire. În restul regiunilor de interes temperaturile minime nu au scăzut sub minus 5 grade Celsius.

La Fundulea, temperatura maximă a aerului (la ora 01:00) a fost de 3,8 grade Celsius, valoarea minimă (la ora 20:00) a fost de minus 5,2 grade Celsius, iar valoarea medie a fost de minus 1,7 grade Celsius. Stratul de zăpadă a fost de 1 cm, în timp ce temperatura medie a solului la 5 cm adâncime a fost de 6,8 grade Celsius.

Bazându-se pe datele din teren cu privire la starea culturilor de grâu, de orz și de rapiță, cercetătorii ASAS au constatat că starea de vegetație a acestora este una staționară (creșterea vegetativă a fost oprită de temperaturile mai scăzute). În zonele sudice și parțial în Transilvania plantele sunt decălite și pot fi afectate sever de temperaturi mai scăzute de minus 6 grade Celsius la nivelul nodului de înfrățire.

Tot ei au precizat că activitatea dăunătorilor (inclusiv Tanymecus, a cărei prezență a fost semnalată în urmă cu două zile în câmpurile laboratorului de protecția plantelor de la INCDA Fundulea) a fost stopată de către temperaturile scăzute și umiditatea ridicată.

„Vor fi avantajate insectele care și-au întârziat reluarea activității, iar primul val de atac va avea, probabil, o intensitate mult mai scăzută sau mai tardivă decât ar fi avut fără acest episod de iarnă târzie. Bolile plantelor cauzate de microorganisme facultativ parazite vor fi favorizate de cantitatea mare de frunze moarte”, precizează acesta în Jurnalul Agricol din 19 martie 2018.

În ceea ce privește pierderile care au fost înregistrate la aceste culturi, cercetătorii au constatat reduceri ale aparatului foliar, precum și pierderi probabile pentru genotipurile sensibile. Cu toate acestea, ei spun că sunt încă perspective bune de refacere pentru genotipurile rezistente cultivate cu tehnologia optimă, deși sunt de așteptat reduceri de producție în unele zone din sud-est și est. Mai mult decât pierderile directe cauzate de ger, pot apărea pagube suplimentare, din cauza includerii în gheață („ice encasement”) pe terenurile în care exista un exces de umiditate în momentul sosirii noului val de temperaturi scăzute.

Publicat în Tehnica agricola

Datele operative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prezentate vineri, 8 decembrie 2017, de șeful instituției, Petre Daea, relevă că România a obținut în acest an o producție totală de cereale de 26,87 milioane de tone de cereale.

Asta înseamnă, potrivit acelorași surse, o cantitate de circa 1,4 tone de cereale pe cap de locuitor, cifră care completează cele nouă recorduri „istorice” de producție agricolă.

„Anul acesta, cu sprijinul cuvenit, necesar și meritat, fermierii români au realizat nouă recorduri istorice. Am realizat în România, în acest an, aproape 26,87 de milioane de tone de cereale. Este pentru prima dată când ne întâlnim cu asemenea cifre. Făcând un calcul ce înseamnă, am depășit 1,4 tone de cereale pe cap de locuitor. Culturile unde s-au realizat aceste recorduri sunt următoarele: - grâu, rapiță, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi și struguri. Și m-aș opri la struguri (6.520 kg/ha). Este o cantitate care, probabil, putea fi dusă în instalațiile de prelucrare și în alți ani, dar anul acesta, sistemul antigrindină, fiind în stare de funcționare și activ, a putut proteja plantațiile viticole consacrate din zonele Iași, Vrancea și Prahova. Am putut duce producția aceea care s-a realizat în procesul de vinificație. Această producție, dusă și introdusă în procesul de prelucrare, a fost securizată și de sistemul antigrindină care a funcționat în acest an”, a menționat Daea în discursul său de mai bine de o oră.

Tot el s-a lăudat că țara noastră pare a fi prima din Uniunea Europeană (UE) la producția de floarea-soarelui. Daea nu este însă mulțumit. El își dorește ca, împreună cu sectorul cercetării, fermierii să păstreze aceste randamente, an de an.

„La floarea-soarelui, suntem și prima țară ca producție totală (n.r. - 2.725 kg/ha în cazul florii-soarelui și 3,167 milioane tone producție totală). Vom vedea ce randament realizează Franța. Sunt o serie întreagă de informații. Eu le aștept pe cele oficiale, pentru a mă putea pronunța. Este o creștere formidabilă de randament în România, la toate culturile. Este un lucru excepțional pe care trebuie să-l conservăm ca atare și, evident, alături de fermieri și de cercetare, să să ne gândim cum putem mări aceste randamente, în așa fel încât ele să nu rămână doar un vârf în realizarea și în compararea producțiilor, ci să rămână o constantă în activitatea agricolă a României pentru stabilitatea economică și pentru progres în adevăratul sens al cuvântului și pentru câștig permanent, constant, la fermieri”, a conchis șeful MADR.

Producţia de floarea-soarelui a României a înregistrat un record istoric de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2.725 de kilograme la hectar, preciza joi, 19 octombrie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, pe reţeaua de socializare Facebook.

Producţia de floarea-soarelui din acest an este mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta din 2016, atunci când țara noastră s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), atât la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, cât şi la producţie, obţinând un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane de hectare.

„Dincolo de toate conflictele politice, măsurile adoptate de Guvernarea PSD îşi arată rezultatele! După producţiile-record la grâu, iată că şi la floarea-soarelui avem veşti foarte bune! Mai mult, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, la data de 16 octombrie am început plata subvenţiilor pentru fermieri”, scria pe atunci liderul PSD pe Facebook.

România a mai obţinut anul acesta două recorduri istorice, unul la grâu, recolta depăşind 10 milioane de tone, iar celălalt la rapiţă, unde producţia a fost de 1,7 milioane de tone.

„Avem producţii istorice în 2017, în România. La grâu, secară şi triticale s-a depăşit o producţie de 10 milioane de tone, ceea ce nu s-a mai reuşit până acum în România. La rapiţă sunt 1,7 milioane de tone, cea mai mare producţie din istoria acestei ţări. De asemenea, la mazăre avem 300.000 de tone, iar producţia la orz şi orzoaică este cea mai mare din ultimii 23 de ani”, anunţa, în 22 august, liderul PSD, Liviu Dragnea.

Țara noastră pare să fi înregistrat, de asemenea, cea mai mare producție de porumb boabe, cu o recoltă de 14,5 milioane de tone în acest an și o producție medie de 5,8 tone la hectar.

Conform datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), producția totală de porumb boabe s-a majorat în acest an cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016, în condițiile în care anul trecut recolta de porumb a fost puțin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar față de producția-record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În 2014, randamentul a fost de 4,48 tone/ha.

În 2015, România a raportat o producție totală de porumb boabe de 8,87 milioane de tone și o medie de 3,5 tone la hectar.

În ultimii 10 ani, suprafața cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 și 2,7 milioane de hectare, cu un singur an - 2010 - în care suprafața nu a depășit 2,1 milioane hectare la nivel național.

La momentul bilanțului, în România se reușea însămânțarea în miezul epocii optime a 82 la sută din suprafața cu cereale programată de fiecare fermier să fie semănată în această toamnă.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista