Afişez elemetele după tag: teren agricol - REVISTA FERMIERULUI

Străinii care vin să achiziționeze teren în România o fac pentru speculă, a declarat într-un interviu Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, în contextul modificărilor aduse Legii 17/2014.

Din acest motiv, a mai adăugat el, terenurile trebuie neapărat desprinse de zona de speculă.

„Este vorba de modificarea Legii 17/2014. Lucrăm de un an şi jumătate pe aceste modificări. Nu dăm vina pe nimeni că am tărăgănat prea mult, dar în prezent i-am rechemat pe toţi care au participat de la început la discuţii şi mă refer la toţi jucătorii din piaţă implicaţi în această lege. Şi am găsit o formă. Ideea de bază este următoarea: terenul să fie desprins de zona de speculă. Aceasta este ideea cu care am plecat ca fond al legii. Străinii, dacă vin în România, nu vin să facă agricultură, dacă ar veni să facă agricultură nu ar fi nicio problemă, dar vin tot pentru speculă, şi aici nu ţinem cont de naţionalitate. În lege spunem: ca să demonstreze că nu vrea să facă speculă, trebuie să aibă cinci ani de zile sediul societăţii în România, dacă este societate, şi domiciliul, dacă e persoana fizică”, a spus parlamentarul român.

Un alt aspect pe care l-a menționat Stănescu a fost și acela al preemțiunii. În cadrul interviului, parlamentarul a precizat că s-a stabilit foarte clar cine are acces în primă instanță la achiziția de teren agricol: arendașul, coproprietarul, cei cu investiții pe suprafețele în cauză, precum și tinerii.

„Le punem pe câteva categorii, iar prima este legată de preemţiune. Am plecat, cum este şi normal, de la zona de comasare, adică să fie arendaşul şi coproprietarul primul, pe urmă dăm drumul la cei care au investiţii pe anumite terenuri, este normal să poată şi ei să cumpere terenurile dacă au investiţii şi,astfel, i-am trecut la rangul II de preemţiune. Urmează tinerii fermieri la rangul III. Mulţi ziceau să trecem tinerii pe primul loc şi, cu toate că sunt de acord să aibă dreptul acesta, vorbim iarăşi de faptul că, sub masca tinerilor, poate fi şi multă speculă. A doua categorie este legată de cine cumpără terenul. Trebuie să fie agricultor, să facă agricultură. Dacă e societate comercială, 75% din cifra de afaceri trebuie să fie obţinută din agricultură, iar dacă este persoană fizică să aibă cel puţin cinci ani de experienţă în agricultură. Pentru tineri, vorbim de cel puţin un an. Categoria a treia este legată de domiciliu, iar dacă vorbim de persoană juridică am extins, inclusiv la acţionari, la cel puţin cinci ani, perioada în care să aibă domiciliul pe teritoriul ţării. A patra categorie se referă la cei care vor să revândă terenurile. Astfel, într-o perioadă de opt ani de zile de la cumpărare, să plătească un impozit de 80% pe diferenţa preţului dintre cumpărare şi a celui de vânzare, diferenţa pe grila notarială. Acest lucru l-am introdus în lege tot pentru a bloca specula. Acelaşi lucru l-am trecut şi pentru societăţi. Am ales noi un procent, dacă peste 25% din capitalul social sunt terenuri agricole şi vrea să-şi vândă acea suprafaţă de peste 25%, de asemenea, să fie impozitată tot aşa cu 80% din diferenţa de preţ. Deci, sunt nişte restricţii pe care le-am impus în lege, în speranţa că nu va mai fi permisă specula cu terenurile agricole. Aceste condiţii se vor aplica numai după intrarea legii în vigoare, nu e nimic retroactiv”.

Parlamentarul a mai povestit că modificările aduse Legii 17/2014 se află pe masa membrilor comisiei pe care o conduce de mai bine patru săptămâni. Situația este însă una de stagnare, în condițiile în care ambițiile politice și-au spus cuvântul prin subiectul plafonării achiziției suprafețelor de teren (500 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 1 000 ha în cazul societăților).

Chiar și așa, Alexandru Stănescu are încredere că actul normativ va fi aprobat până în luna decembrie.

La finele anului trecut, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422 000 de hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri.

Cu privire la țara de provenienţă a cumpărătorilor, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane ș.a.m.d.

sursa: Agerpres

foto credit: Facebook, Alexandru Stănescu

Publicat în Piata agricola

În condițiile în care lucrările de reabilitare şi de modernizare a 56 de staţii de irigat din România, începute în urmă cu aproape trei ani, sunt realizate în proporţie de 70%, nu mai puțin de 1,4 milioane de hectare de teren agricol sunt irigabile, în momentul de faţă, a declarat miercuri, 27 iunie 2019, la Tulcea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în timpul unei inspecţii la o staţie care este reabilitată.

„Obiectivele de investiţii sunt în diferite stadii, iar lucrările sunt realizate în proporţie de peste 70%, în condiţiile în care avem pregătite sisteme de irigaţii pentru 1,4 milioane de hectare din cele 2 milioane de hectare programate a fi finalizate prin programul guvernamental. Este un ritm foarte bun. Avem aproape două mii de kilometri de canal plin cu apă, ceea ce poate asigura apa necesară culturilor. E drept însă că sunt culturi în pragul recoltării şi nimeni nu le mai irigă acum. Culturile «decid» în ce măsură aceste sisteme sunt folosite”, a precizat ministrul de resort.

Totodată, Daea a mai vorbit despre fenomenele meteorologice deosebite din acest an şi a menţionat că, în sudul şi vestul ţării, sunt puse în funcţiune aproape 200 de staţii de pompare pentru a evacua apele de pe terenurile agricole, respectiv că 61 de puncte din sistemul antigrindină sunt operaţionale în momentul de faţă.

„Este adevărat că sunt zone în care excesul de umiditate a pus la grea încercare culturile, dar vorbim de suprafeţe mici la nivel naţional. Fermierii afectaţi au acest stres al momentului pe care încercăm să-l cauterizăm prin măsurile de sprijin pe care le avem la dispoziţie în acest moment. Nu sunt probleme cu producţia agricolă în România şi nici nu vom avea asemenea probleme. Mai mult, nu sunt probleme nici cu calitatea produselor, iar toate aceste îngrijorări trebuie să dispară”, a susţinut ministrul Agriculturii.

Staţia de pompare nr 1. din Babadag, inspectată miercuri de ministrul Agriculturii, asigură irigaţiile pentru o suprafaţă totală de circa 24.500 de hectare. Valoarea totală a investiţiei care se va realiza până la finele anului 2020 va fi de 42,15 milioane de lei, potrivit directorului filialei teritoriale a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Marius Damian.

Publicat în Știri interne

Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Publicat în Ultimele noutati

Până în anul 2021, țara noastră ar urma să contabilizeze 500.000 de hectare cultivate în regim ecologic, a precizat vineri, 15 martie 2019, la Tulcea, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, în timpul simpozionului „Agricultura ecologică - pilon de susţinere al turismului responsabil în Delta Dunării”.

„România a decis să nu susţină plafonarea, ci partea de reaşezare a plăţilor directe la nivel european, măsurile de cercetare, instalarea tinerilor în mediul rural şi obiectivul ambiţios ca, în anul 2021, să ajungem la 500.000 de hectare cultivate bio”, a menționat secretarul de stat.

În acest moment, a adăugat Botănoiu, Tulcea contabilizează 73.000 de hectare cultivate în regim ecologic şi a subliniat importanţa pieţei de desfacere, a parteneriatelor în afaceri şi a finanţărilor în domeniu.

Conform spuselor reprezentanţilor firmelor private prezenți la eveniment, Delta Dunării şi-ar putea dubla suprafaţa cultivată ecologic în ultimii ani, în prezent agricultura bio ocupând circa 18.000 de hectare în rezervaţie.

În raportul special nr. 04/2019, intitulat „Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”, Curtea de Conturi Europeană (ECA) recunoaște faptul că prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru produsele care poartă sigla ecologică a UE sunt uneori semnificativ mai mari decât cele pentru produsele convenționale.

De asemenea, în același raport se scrie negru pe alb că „nu există teste științifice cu ajutorul cărora să se poată stabili dacă un produs este sau nu este ecologic”, respectiv că „trasabilitatea până la producătorul agricol nu era posibilă pentru multe produse, în timp ce, pentru altele, acest proces de urmărire a durat mai mult de trei luni”.

Consiliul Judeţean Tulcea, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, Clusterul BioDanubius şi Delta Organic Crops au organizat, vineri, 15 martie 2019, simpozionul „Agricultura ecologică, pilon de susţinere a turismului responsabil în Delta Dunării”.

Publicat în Știri interne

Anul trecut, în Arad, chiar dacă numărul de tranzacții cu terenuri agricole s-a diminuat cu aproape 50 la sută, hectarul și-a păstrat un preț relativ constant, atât în apropiere de municipiul reședință de județ, cât și în zonele de șes (Curtici, Chişineu-Criş şi Sântana), costurile variind în intervalul 8.000 – 12.000 euro/ha.

Pe de altă parte, cele mai ieftine terenuri sunt situate în zonele deluroase, precum Gurahonţ, unde un hectar costă între 2.000 şi 5.000 de euro.

Potrivit directorului executiv al Direcției pentru Agricultură Arad, Ioan Martin, în 2014 şi 2015, la birourile specializate din cadrul instituției pe care acesta o conduce au fost înregistrate sub 8.000 de dosare, iar în 2016 au fost depuse 15.000 de oferte de vânzare, pentru ca, în 2017, cifra să ajungă la 16.000. Anul trecut, au fost depuse 10.275, la valori de până la 12.000 de euro pe hectar, costuri de achiziție care s-au menţinut la acelaşi nivel în ultimii doi ani.

„Există un regres evident în privinţa numărului de tranzacţii, care rezultă din numărul de oferte de vânzare depuse la sediul instituţiei noastre în anul 2018. Am avut 10.275 de oferte, dar nu toate se traduc în tranzacţii efective, pentru că, după depunerea dosarelor, pot exista proprietari care se răzgândesc şi nu mai vând. Această cifră este cu mult mai mică decât în 2017, când am avut aproximativ 16.000 de oferte de vânzare depuse la sediu. Totodată, în prima săptămână a lunii ianuarie 2018 am avut o avalanşă de oferte, peste 700, iar acum avem, până la această dată (n.r. - 25 ianuarie), doar 253 de dosare”, a declarat Martin, citat de corespondentul Agerpres.

Șeful DAJ a adăugat că odată cu intrarea în vigoare a Legii 17/2014, care permite străinilor să cumpere terenuri agricole în România, numărul tranzacţiilor a crescut de la un an la altul, iar 2018 a fost primul an în care s-a înregistrat un regres.

Suprafaţa arabilă a judeţului Arad este de 350.000 de hectare, însă Direcţia Agricolă nu deţine date cu privire la terenurile aflat în proprietatea cetăţenilor străini.

Publicat în Știri interne

Țara care, anul trecut, reușea recordul de a se afla în fața Franței la producția de porumb, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în 2016 se situa pe primul loc la numărul de exploatații agricole (farm holdings) din totalul celor existente la nivelul Uniunii Europene (UE28) și pe locul II, sub Malta, la ferme sub cinci hectare, stat membru al blocului comunitar care are 0% (zero la sută!) exploatații de peste 50 de hectare. 

Potrivit raportului Eurostat dat publicității joi, 28 iunie 2018, România continuă să „bată tot” la capitolul număr de exploatații agricole la nivel european. Concret, dintr-un total de 10.321.200 de ferme și exploatații agricole existente la nivelul UE28 acum doi ani, țara noastră ocupa locul I în top cu cele 3.422.000 de exploatații agricole sau așa-zise farm holdings deținute oficial (înțelegem aici de la gospodării țărănești mici, la unități agricole cu personalitate juridică etc).

Mai mult, într-o țară cu o agricultură polarizată, ne batem cu Malta la capitolul ferme mici. Același studiu dat publicității joi relevă faptul că 91,8 la sută din totalul exploatațiilor agricole autohtone sunt ferme mici, sub cinci hectare, iar acestea folosesc doar 28,7 la sută din suprafața agricolă utilizată (SAU). În contrast, exploatațiile de sub cinci hectare din Malta lucrează 78,5 la sută din SAU.

La polul opus, 0,5 la sută din totalul fermelor românești au 50 de hectare sau mai mult și utilizează 51,1 la sută din SAU, în condițiile în care în Malta nu există ferme de peste 50 de hectare!

Cele 3.422.000 de exploatații agricole din România totalizează 33,2 la sută din totalul fermelor europene și lucrează 12.502.500 de hectare utilizate în agricultură, dintr-un total la nivel european de 171.288.500 ha utilizate pentru producția agricolă.

De cealaltă parte, competitoarea noastră – Franța – deținea doar 456.500 de exploatații agricole care lucrau, în schimb, 27.814.200 de hectare, adică 16,2 la sută din total SAU. Procentul exploatațiilor sub cinci hectare era în 2016 de 24,3% din total ferme, în timp ce exploatațiile de 50 ha și peste atingea nivelul de 41,3 la sută din total.

Peste 171 de milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă (puțin peste 40 de procente din total).

Tendințe – șapte la sută din fermele UE cu o dimensiune de 50 ha sau mai mult au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU

O treime din fermele UE au fost amplasate în România în 2016 (33%), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (14%), Italia (10%, 2013) și Spania (9%).

Deși numeroase, majoritatea exploatațiilor agricole ale blocului comunitar aveau un caracter mic. Mai exact, 65% din fermele din UE au o dimensiune mai mică de 5 ha. Cu toate acestea, șapte la sută din exploatații au o dimensiune de 50 ha sau mai mult și au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU. Astfel, deși mărimea medie a unei exploatații agricole în UE a fost de 16,6 ha în 2016, media a fost sub 5 ha.

Raportul Eurostat constată totodată că fermele mai mari (de 50 de hectare sau mai mult) au fost mult mai frecvente în Luxemburg (52% din ferme), Franța (41%), Regatul Unit (39%) și Danemarca (35%).

Aproximativ jumătate (54%) din producția standard generată de agricultură în UE provenea din fermele din Franța (17%), Germania (13%), Italia (12% în 2013) și Spania (11%) în 2016.

Nu în ultimul rând, ancheta privind structura exploatațiilor agricole în 2016 a mai scos la iveală că numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2016, din cele 10,3 milioane de exploatații din UE, două treimi sunt mai puțin de 5 ha. Numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

În campania de depunere desfășurată în perioada 1 martie – 15 mai 2017, au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafață de 9.545.000 de hectare, iar în 2018 au fost 855.000 de cereri depuse, pentru care s-au cerut subvenții aferente unei suprafețe de 9,7 milioane de hectare.

Publicat în România Agricolă

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista