zootehnie - REVISTA FERMIERULUI

În comparaţie cu aceeaşi lună a anului anterior, în ianuarie 2017, unităţile procesatoare au majorat importurile de lapte de vacă cu 2.321 tone peste cantitatea de referință (18,9 procente în plus), în condițiile în care colectarea din producția internă nu s-a majorat decât cu 1,3 la sută, până la un total de 72.819 de tone, conform datelor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și date publicității joi, 9 martie 2017.

În plus, statistica relevă că, în decursul lui ianuarie 2017, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, s-au consemnat creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum cu 3.344 tone (+14,5%), și laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 578 tone (+3,4%).

Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, faţă de luna precedentă (decembrie 2016), unităţile procesatoare au colectat mai mult cu trei procente lapte de vacă (plus 2.136 tone) lapte de vacă, iar creşteri ale producţiei s-au înregistrat și în cazul laptelui de consum cu 814 tone (+3,2%).

Cantitatea de lapte brut importat a crescut, în luna ianuarie 2017 faţă de luna decembrie 2016, cu 639 tone (+4,6%).

Publicat în Zootehnie

Fondurile disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 pentru investiţii în dezvoltarea fermelor zootehnice (sM 4.1) au fost epuizate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție înainte de termenul limită al sesiunii, 28 februarie 2017, a anunţat, miercuri, 22 februarie 2017, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă.

Potrivit informațiilor transmise de AFIR, de la deschiderea sesiunii în data de 15 decembrie 2016, au fost depuse pentru finanţare prin submăsura (sM) 4.1, componenta sector zootehnic, 201 de proiecte de investiţii, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 150 milioane de euro.

Agenția precizează totodată că a primit solicitări de finanţare în limita plafonului de depunere a proiectelor (150 milioane de euro), respectiv 200% faţă de suma alocată pentru cea de-a doua sesiune aferentă acestei submăsuri din 2016 şi continuată în 2017.

„După încheierea evaluării de către experţii AFIR, proiectele vor fi selectate în funcţie de punctajul obţinut la criteriile de selecţie de fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecţia proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 75 milioane de euro euro”, se mai arată în comunicatul AFIR.

Publicat în Finantari

România pare să fi trecut testul DG AGRI în ceea ce privește clarificarea solicitărilor referitoare la sprijinul cuplat notificat de țara noastră în 2016, aferent perioadei 2017 – 2020, ministrul Petre Daea apreciind în prima sa conferință de presă că echipa de 14 experți în frunea cărora s-a aflat secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, a înregistrat un succes în acest sens în întâlnirea de astăzi, reprogramată de birocrații de la Bruxelles din data de 8 februarie 2017.

Șeful de la Agricultură a declarat răspicat că Potor are, de joi, 16 februarie 2017, „liber pentru acordarea subvențiilor în zootehnie”!

„Astăzi, la Bruxelles, o echipă condusă de secretarul de stat Alexandru Potor, o echipă formată din 14 experți, au dialogat cu experții DG AGRI pe subvențiile din zootehnie (n.r. plățile cuplate) unde, pe bună dreptate, Comisia Europeană, anul trecut, a făcut unele observații pe care noi le-am procesat cu atenție și cu profesionalism, în așa fel încât să nu punem în pericol subvențiile.

A fost un SUCCES întâlnirea de astăzi, iar SS Potor are în acest moment liber pentru acordarea subvențiilor în zootehnie, în România. Evident, mai trebuie realizate anumite confirmări din punct de vedere statistic, dar asta este o practică pe care o cunoaștem și la care aderăm cu ușurință și cu mult interes.

Au fost discutate toate semnele de întrebare pe care le-a avut Comisia, acordându-se prin experții noștri informațiile cuvenite, în așa fel încât răspunsul să fie cel așteptat: ”, a precizat Daea.

El a mai adăugat că, până la mijlocul săptămânii viitoare (20-26 februarie 2017), ministerul pe care îl conduce va trebui să transmită informațiile necesare și să „dea drumul la sprijin”.

„Există actul normativ pentru a acorda subvențiile la zootehnie. Documentul a fost postat pe site-ul ministerului pentru a rămâne în dezbatere publică. A fost semnat de toate ministerele, urmând ca săptămâna viitoare să-l aducem în Guvern pentru aprobare”, a mai punctat Petre Daea.

Tot la capitolul subvenții, ministrul Agriculturii a vorbit despre începerea plăților la data de 28 februarie 2017, în condițiile în care HG aprobată astăzi de Executivul Grindeanu va fi publicată în M.Of. de vineri, 17 februarie 2017.

„La asigurarea subvențiilor am lucrat cu o foarte mare atenție, angajând întreaga forță umană pe care o avem în minister și în structurile subordonate. Așa se face că am reușit să acordăm subvenția la motorină, restantă din trimestrul III 2016; ea a ajuns la fermieri în luna ianuarie 2017”, a precizat oficialul guvernamental. „Astăzi (n.r. 16.02.2017), în ședința Executivului, s-a aprobat Hotărârea de Guvern privind asigurarea subvenției pentru ANT, pentru aproape 700.000 de fermieri. Dacă acest act normativ va apărea în Monitorul Oficial mâine (n.r. - vineri, 17.02.2017), calculele noastre ne conduc spre un orizont de începere a plății subvențiilor cu data de 28 februarie 2017. Iată cum, înainte de 1 martie 2017, începem să transferăm banii de la bugetul statului către fermieri. De asemenea, am construit în această perioadă mecanismele juridice pentru a opera la timp cu toate subvențiile, în așa fel încât întârzierile de anul trecut să dispară din preocuparea noastră, iar fermierii să aibă la timp subvențiile de care au nevoie și pe care le merită”.

La solicitarea Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI), la data de 7 februarie 2017 MADR anunța amânarea întâlnirii bilaterală care viza clarificarea solicitărilor privitoare la sprijinul cuplat notificat de România în 2016, aferent perioadei 2017 – 2020.

Întâlnirea care urma să aibă loc în data de 8 februarie a.c. era fost reprogramată pentru data de 16 februarie 2017, condiţiile de participare rămânând aceleaşi.

Guvernul României a adoptat joi, 16 februarie 2017, Hotărârea care stabileşte plafonul şi cuantumul ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil, denumite în continuare ANT 1, care se acordă pentru anul de plată 2016.

Plafonul aprobat este de 119.422.100 euro, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Cuantumul ANT 1 este de 17,72 euro/ha, reprezentând echivalentul a 78,92 lei/ha.

Beneficiarii ANT 1 sunt fermieri activi, fermieri persoane fizice și/sau persoane juridice, universităţile, institutele de cercetare, staţiunile didactice, fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol,  care au care au cultivat în anul 2016 culturi în teren arabil.

Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.

Publicat în Finantari

Potrivit surselor noastre de la Bruxelles, în cadrul întâlnirii de zilele trecute a oficialilor români cu Jerzy Bogdan Plewa, directorul general al DG AGRI (Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), a fost expusă în primă instanță „situația specială a României” în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat, reprezentanții țării noastre susținând că fermierii români au nevoie în continuare de acest tip de subvenționare.

Funcționarii europeni ne-au transmis totodată că scopul principal al întâlnirii a fost acela de a clarifica posibilitatea desfășurării unei întâlniri tehnice bilaterale având ca temă subiectul de mai sus, la care să participe atât experții români, cât și reprezentanții DG AGRI.

În cadrul acestei întâlniri, conform spuselor celor apropiați participanților la discuții, ar trebui abordate mai exact „neclaritățile pe care DG AGRI le-a ridicat față de modul în care România acordă sprijinul cuplat”.

Se pare că obiectivul întâlnirii a fost atins, de vreme ce surse din DG AGRI au precizat că unitatea specializată a CE a confirmat românilor „disponibilitatea pentru o bilaterală” pe tema respectivă în data de 8 februarie 2017!

Reprezentanții României la discuțiile cu Jerzy Bogdan Plewa, directorul general al DG AGRI (Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) din cadrul Comisiei Europene (CE), au fost Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, dar și Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii în Guvernul tehnocrat Cioloș.

În cazul anului de cerere 2015, fermierii români au încasat cea mai mare subvenție pentru bovine din UE. Vorbim de un sprijin cuplat al cărui cuantum a fost de maxim 1.300 euro/cap de animal.

Pentru următoarea campanie de depunere a cererilor unice de plată, au fost schimbate condițiile de acordare a sprijinului cuplat.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii și pentru schemele de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, se acordă în condițiile art.61 – 782 din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Beneficiarii plăţilor sunt cei prevăzuţi la art. 7. alin. (1) și la art.12 din Ordonanța de urgență nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

Cel mai nou proiect de act normativ postat pe site-ul MADR – Ordonanță privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură vine cu modificări în ceea ce privește legislația privind sprijinul cuplat:

7. La articolul 25, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate fi revizuită până la 1
august 2016, în sensul prevăzut la art. 53 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu
aplicabilitate din anul 2017. ˮ

8. La articolul 25, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
„(4) În cazul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale intenționează să ia decizia de a
transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, informează fermierii cu privire la un posibil
transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor, atât printr-un anunț care se
postează pe site–ul instituției: www.madr.ro, cât și prin Ordin al ministrului agriculturii și
dezvoltării rurale.

Publicat în Finantari

În contextul în care turcii vor să importe din România viței pentru îngrășat, conform spuselor ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, tehnocratul se gândește să împartă plata cuplată în zootehnie, astfel încât să mențină în România valoarea adăugată.

Conform precizărilor sale, cei care vor crește vițeii până la o greutate de 100 kg vor primi prima tranșă de plăți, urmând ca, ulterior, s-o primească și pe cea de-a doua, cu condiția să crească animalul până la 600 kg.

„Pentru a evita totuși ca să rămână valoare adăugată puțină în România, în perioada următoare ne străduim intens să prindem în măsuri finanțarea în două etape, astfel încât, cine ține vițelul până la 600 kg, să ia și a doua plată. Și, atunci, să încurajăm producătorii români să nu vândă vițeii. Ne gândim să împărțim în două sprijinul cuplat. Pentru cei care țin vițelul până la 100 de kilograme o plată și a doua plată cine-l ține până la 600 kg. Îi încurajăm pe producătorii noștri să aștepte și a doua tranșă de plată ca să țină animale și valoarea adăugată să rămână în România. Intenția este s-o aplicăm din 2017 pentru că noi am notificat Comisia Europeană, n-am primit încă răspunsul CE și suntem practic în tratative, până când se acceptă ultima variantă cu CE”, a afirmat Irimescu la finele întâlnirii pe care președintele României, Klaus Werner Iohannis, a avut-o cu fermierii într-un cadru organizat și pus la punct de dinainte în prima zi a târgului IndAgra 2016.

Achim I. s-a lăudat cu reușita de a fi deschis piața arabă și turcă a exportului de animale și a precizat că vecinii turci sunt dispuși să importe masiv viței pentru îngrășat și nu doar din rasele de carne, ci și de lapte. Totul, spune Irimescu, este bazat pe prețurile bune practicate în Turcia.

„Am deschis piețele arabe. Urmează și piața turcă, una extrem de importantă pentru noi că este aproape și, dacă o deschidem acolo, prețurile sunt duble față de România la carnea de ovine (...).La ovine, România stă foarte bine și 5.000.000 de ovine, anual, putem exporta. (...) Este un interes foarte mare din partea Turciei pentru că este aproape și vor să importe, repet, pentru că prețurile sunt mult mai bune decât în țara lor. M-am întâlnit deja cu un om de afaceri din Turcia care mi-a transmis salutări chiar de la premierul turc și de la ministrul turc al Agriculturii și care, sigur, vrea să importe masiv, mai ales viței din România și să-i ducă la îngrășat”, a precizat ministrul tehnocrat. „La bovine, dacă există cerere și piață bună... E adevărat că mulți producători români nu au dat importanța cuvenită vițeilor de la vacile de lapte. Or, oameni de afaceri turci sunt interesați nu doar de rasele de carne. Și, atunci, sigur, vițeii de la vacile de lapte, oricum, nu au o căutare foarte mare. Ei vor să ia vițeii, să-i îngrașe și după aceea să obțină prețuri foarte bune. Eu îi înțeleg, sunt oameni de afaceri, dar important este ca România să aplice o politică în măsură să sprijine producătorii și valoarea adăugată să rămână cât mai mult în România.”

El s-a arătat dezamăgit de faptul că subveția acordată la oaie nu și-a atins scopul, și anume acela de a acoperi pierderile înregistrate de fermieri la nivelul pieței, dar și mai mult decât atât. Soluția sa este de a investi neapărat în rasele de carne.

„Subvențiile sunt foarte bune, dar ciobanii... Dau un exemplu (...): - acum câțiva ani, carnea de oaie costa 12 lei kilogramul în viu, acum 6,5 lei. Practic, degeaba am dat subvenția pentru că de abia a acoperit pierderea pe care ei au înregistrat-o la nivelul pieței. Or, scopul este ca dânșii să obțină prețuri remuneratorii și subvenția să-i ajute să poată să se dezvolte. Trebuie investiții neapărat în rasele de carne”, a mai precizat el.

România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia.

„Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită”, se preciza într-un comunicat de presă al MADR din 18 octombrie 2016.

Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016, de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.

Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro

Miercuri, 2 noiembrie 2016, preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis împreună cu ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban au deschis Târgul internaţional de produse şi echipamente din domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – IndAgra 2016. Evenimentul este organizat în acest an de către Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerț şi Industrie din România, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se desfăşoară în perioada 02 – 06 noiembrie 2016, la Centrul Expoziţional Romexpo.

Publicat în Zootehnie

Șeful AFIR, David Eugen Popescu, consideră ca fiind o reușită negocierea cu Comisia Europeană (CE) pentru „salvarea” unor proiecte preluate din perioada de programare 2007-2013, aflate în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi generat probleme majore, dar și un eșec, în condițiile în care din actualul PNDR 2014-2020 sunt rezervate circa 460 de milioane de euro pentru implementarea lor întârziată.

„Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 a debutat prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din vechea perioadă de programare. Din punctul nostru de vedere reprezintă o reușită faptul că am izbutit să negociem cu Comisia Europeană (CE), să salvăm aceste proiecte. Este vorba de proiecte care se aflau la vremea respectivă în diferite stadii de execuție tehnică și financiară, a căror reziliere ar fi însemnat cu siguranță un eșec atât pentru noi, dar probabil o catastrofă pentru cei care implementau proiectele respective. Este totodată un eșec, eșecul fiind acela că nu am reușit să finanțăm, să finalizăm aceste proiecte în contextul programului trecut și faptul că suntem nevoiți să alocăm, să rezervăm o sumă consistentă de aproximativ 460 de milioane de euro doar pentru salvarea acestor proiecte. Ritmul lor de implementare nefiind cel pe care l-am dorit, este în sine un indicator și, de asemenea, un punct de plecare pentru măsuri corective pe care ar trebui să le avem în vedere pentru actuala perioadă de programare”, a spus directorul general AFIR în deschiderea conferinței „Agricultura în 2016 – vector de creștere economică”.

El a spus că proiectele depuse în cadrul sesiunilor din anul acesta, prin PNDR 2014-2020, nu sunt încă în etapele de selecție, gradul de absorbție estimat de către oficialul AFIR situându-se undeva la nivelul de 5,3 procente, puțin peste 50 la sută din ținta propusă pentru 2016. Deja, mai spune el, România a solicitat CE aproape 290 de milioane de euro.

Pentru anul trecut însă, valoarea proiectelor selectate este de peste 889 milioane euro.

„Pentru sesiunile din 2015 avem 18.172 de proiecte depuse. Valoarea proiectelor selectate este de 889,87 milioane euro, iar numărul acestora este de 4.345. Cu proiectele din 2016 nu am ajuns încă în etapele de selecție. Suntem foarte aproape și, în perioada imediat următoare, vor apărea și primele rapoarte, unele destul de bune spunem noi, pentru că timpii de evaluare s-au scurtat considerabil. Avem totodată plăți autorizate de 430 de milioane de euro. Sunt plăți efective pe care noi le-am autorizat, însemnând un grad de absorbție în termeni de plată de 5,3 la sută, care ne dă speranțe vizavi de atingerea țintei pe care ne-am propus-o în acest an, de 10% din fondurile comunitare puse la dispoziție. Am cerut deja CE aproximativ 290 de milioane de euro în două solicitări de fonduri, trimestrial cum prevede regulamentul european”, a mai precizat Popescu.

Eugen Popescu despre simplificare: „Am eliminat cam toate restricțiile pe care le-am avut în legislația veche”

În ceea ce privește măsurile de simplificare (obiectiv aflat inclusiv pe masa comisarului pentru Agricultură din Dezvoltare Rurală, Phil Hogan), Popescu a vorbit de cele care țin de modificarea cadrului legal și care facilitează în continuare accesul la finanțarea mai multor categorii de beneficiari. Au fost avute în vedere condițiile artificiale, dar și despre depunere de proiecte de cei care au datorii față de AFIR.

„Practic, am eliminat cam toate restricțiile pe care le-am avut în legislația veche, inclusiv, foarte important, în ceea ce privește restricțiile privind numărul de proiecte”, menționează directorul general AFIR. „O parte din neplăcerile pe care le-am avut cu condițiile artificiale au fost legate de modul în care au fost reglementate aceste condiții de legislația națională, nu neapărat de cea europeană. Am eliminat toate excluderile, însemnând litigiile cu contractele reziliate. De asemenea, pot depune proiecte la AFIR inclusiv cei care au datorii față de agenție, singura condiție este ca până la data semnării contractului să-și achite totuși această datorie, pentru că, altfel, ar intra într-un contract care va presupune imediat compensări, un lucru pe care nu-l putem accepta, pentru că periclitează investiția nouă pe care o finanțăm”.

Eugen Popescu a mai adăugat că agenția pe care o conduce de ceva vreme a reușit să elimine multe documente, într-o primă fază în ceea ce privește depunerea proiectelor, în timp ce altele au fost eliminate total, datorită accesului la informații pe care angajații AFIR îl are la bazele de date ale unor instituții ale statului. Altele au fost, spune el, anulate în alte etape procedurale, fie că au fost mutate din faza de depunere în faza de semnare a contractului sau chiar mai departe, la faza depunerilor tranșelor de plată.

Mai mult, Popescu a precizat că se va continua cu acest demers de simplificare și pe partea de implementare a contractelor.

„Am făcut un inventar al documentelor cerute, dar unele sunt poate puțin importante în economia unui proiect sau cel puțin pentru decizia noastră de acordare a sprijinului și am decis să le eliminăm”, a mai punctat șeful AFIR.

De asemenea, pentru măsurile cu sprijin forfetar, se are în vedere ca prima tranșă de plată să fie acordată o dată cu semnarea contractului de finanțare, iar documentația să fie depusă o dată cu semnarea acordului de finanțare, pentru a elimina, de asemenea, o etapă suplimentară care intervine și reprezintă un nou dosar administrativ.

Banii alocați zootehniei prin submăsura 4.1, epuizați

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţa în data de 8 septembrie 2016 că fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta sector zootehnic, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate ca urmare a solicitărilor de finanțare primite de Agenție.

De la deschiderea sesiunii în data de 28 aprilie 2016 au fost depuse pentru finanţare prin această submăsură 100 de proiecte de investiții, pentru care s-au solicitat fonduri nerambursabile în valoare de peste 97 milioane de euro.

AFIR preciza la acel moment că a primit solicitări de finanțare în limita plafonului de depunere a proiectelor (96.000.000 de euro), respectiv 120% faţă de suma alocată pe sesiune.

După încheierea evaluării de către experții AFIR, proiectele vor fi selectate în funcție de punctajul obținut la criteriile de selecție de către fiecare proiect în parte, în ordine descrescătoare. Selecția proiectelor se va realiza în limita alocării disponibile în 2016 pentru sM 4.1, componenta sector zootehnic, care este de 80.000.000 euro.

Publicat în Finantari

Potrivit propunerii secretarului de stat din cadrul Ministerului de Finanțe, Gabriel Biriș, vânzarea de animale ar urma să aibă facturată TVA 0 din partea crescătorilor, a mărturisit ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la o întâlnire de lucru pe care a avut-o joi, 11 august 2016, în localitatea Cristian, cu reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări).

„A venit domnul Biriș cu o propunere foarte interesantă. Știm că pe partea de impozitare s-a ajuns pe anii anteriori să se ceară un impozit foarte mare, acolo rămâne de văzut, dar domnul Biriș a venit cu o soluție lăudată de producători, să stabilească TVA 0 pe facturi și să fie întrebat cumpărătorul de la oieri, nu oierul de această situație”, a declarat ministrul tehnocrat.

Premierul Dacian Julien Cioloș a clarificat afirmațiile lui Irimescu și a specificat că facturarea cu TVA 0 ar urma să fie valabilă pentru oierii care dețin animalele pe persoană fizică, dar care realizează un nivel al veniturilor peste un anumt barem.

Mai mult, el a vorbit de angajamentul MADR de a finaliza plățile în sectorul animal în proporție de 95 la sută.

„Domnul ministru le-a dat situația la zi, cu angajamentul din partea APIA ca 95% din plăți și pentru sectorul animal să fie finalizate până la 15 august. Spun 95% pentru că, de fiecare dată, rămâne un procent mic de situații care trebuie clarificate în urma controalelor efectuate. Am discutat la fel, și aici, ca și săptămâna trecută, chestiuni care țin de Ministerul Finanțelor, legate de condițiile în care se aplică și se calculează plata TVA, mai ales pentru anumiți agricultori care sunt înregistrați ca persoană fizică, dar care realizează o cifră de afaceri care trece peste un anumit barem. Ministerul Finanțelor a venit aici cu o propunere care, am înțeles, a atras interesul agricultorilor și care cred că răspunde la doleanțele lor. Vom veni cu un act normativ în această direcție”, a precizat premierul.

Joi, 11 august 2016, începând cu orele 14:00, la sediul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie, comuna Cristian, judeţul Sibiu, prim-ministrul Dacian Cioloș şi ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, au participat la o întâlnire de lucru cu reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din sectorul zootehnic (bovine, ovine-caprine, porcine, păsări).

La întâlnire au participat reprezentanţii a 20 de asociaţii ale crescătorilor de animale, temele dezbaterilor vizând, cu precădere, aspecte legate de: legea vânătorii, problema TVA-ului la persoanele fizice, posibilitatea acordării unui ajutor de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, problema păşunilor aflate în proprietatea primăriilor, acordarea subvenţiilor în zootehnie, asigurarea pieţelor de desfacere (ţările arabe, Turcia etc), amenajarea de către ANSVSA a unor puncte de sacrificare locale, problemele legate de zilierii inplicaţi în activităţile agricole, precum şi aspecte legate de condiţiile privind bunăstarea animalelor (porc şi pasăre).

Marele absent al evenimentului a fost Ionică Nechifor, președintele Romovis.

Publicat în Știri interne

Nici nu a apus bine soarele în ziua în care Costel Caraș, fost politician, vechi/nou fermier și sindicalist în agricultură, declara greva foamei pe motiv că nu și-a primti subvenția la timp (el și alți agricultori), că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a și anunțat printr-un comunicat oficial că i-a fost autorizată protestatarului plata cuplată SCZ 7.22 în sectorul zootehnic... tot în aceeași zi.

În data de 30 iulie 2016, fermierul anunța pe pagina unui site de socializare că greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări și că va apela la acest tip de acțiune extremă. Iată că fostul politician avea dreptate când alegea greva foamei: tehnocrații încep să cedeze; vor liniște, iar el a obținut măcar o parte din ceea ce a cerut. Dumitru Grigorean, celălalt partener în suferință va avea și el problema rezolvată în zilele următoare (cel puțin așa susține APIA). Singurul care a rămas cu situația nerezolvată este cel de-al treilea protestatar -  Vlad Adrian. Angajații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură... nu l-au găsit DEOCAMDATĂ în calculator pe argeșean după datele de identificare!

„Greva foamei este o formă de protest care are ca scop obținerea rezolvării anumitor revendicări. Nu este reglementată de vreo lege anume. Ea este, practic, alegerea individuala, ca ultimă formă de protest a celui care consideră ca toate celelalte forme de revendicare sunt epuizate. Dacă și tu consideri la fel și ești de acord cu punctele de mai jos, poți intra în greva foamei alaturi de mine. Ai acest drept”, afirma Caraș în postarea sa incendiară, îndemnându-i în același timp și pe alții să-l urmeze.

Costel Caraș amenințase cu câteva luni în urmă că se leagă cu lanțuri de gardul ministerului de resort, însă abia de această dată a dat curs celor afirmate. Probabil că este mai ușor cu o umbrelă și o măsuță din plastic într-o zi de luni în fața MADR, decât cu mii de metri de lanț din fier, legat de gardul aceleiași instituții. Oricum, demisia sa din PNL și inițiativele sale vizavi de proteste au fost cu atenție monitorizate la nivel de social media și nu numai, spun gurile rele.

Acțiunea este demnă a fi menționată în condițiile în care voci titrate din sectorul agricol au afirmat sub protecția anonimatului că actualul Guvern tehnocrat vrea liniște, rezolvă ce se poate din doleanțele agricultorilor numai să nu aibă proteste sau... amenință. Indirect. Este cunoscut un caz recent al unui fermier constănțean care a primit amenințări voalate din partea apropiaților unor oficialități guvernamentale în urma nemulțumirilor sale prezentate public, prin mass-media. Nici presa de specialitate nu a scăpat de ochiul critic al guvernanților.

Protest extrem

Dar să vedem ce anume l-a supărat în mod concret pe fostul penelist, Costel Caraș. În scrisoarea sa postată pe Facebook, zootehnistul preciza în data de 30 iulie că va demara un „protest extrem”, din cauză că „nicio negociere a fermierilor cu Ministerul Agriculturii n-a avut ca rezultat plata subvențiilor în sectorul zootehnic și nici rezolvarea altor probleme grave ale agriculturii românești”.

El mai spunea atunci că va înceta protestul atunci când: „se vor plăti toate subvențiile aferente anului 2015; se va aproba și se va demara vaccinarea voluntară împotriva Dermatozei Nodulare Virale; se va înființa, în incinta Ministerului Agriculturii, un birou de sugestii și reclamații, condus si gestionat de fermieri; se va întocmi un plan de acțiuni pentru simplificarea birocrației în agricultură și eliminarea sau modificarea tuturor normelor care nu sunt in spiritual legislatiei europene si care frânează dezvoltarea agriculturii românești - legi organice, legi ordinare, ordonanțe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului, acte normative emise de administrația publică centrală și de autoritățile administrative autonome, acte normative emise de organele administrației publice locale (Consiliul Județean, Consiliul Local)”.

„În același spirit european”, Caraș cerea să se întocmească „un plan de reorganizare și eficientizare a Ministerului Agriculturii și a următoarelor instituții: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA); Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA); Agenția Domeniilor Statului (ADS); Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF); Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP); Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA); Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS); Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor (INCS); Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ); Autoritatea Hipică Națională (AHN); Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA); Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV); Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri (ONDOV); Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR); Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fostă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP)”.

Nu în ultimul rând, mai preciza fostul politician/fermier, „se va face un plan de transformare a CEC BANK în banca agriculturii românești, se va face un plan de dezvoltare, cu participarea statului român, a trei fabrici de importanță națională, strategică: una de tractoare și piese de schimb, alta de utilaje agricole și una de lapte praf”.

CarasȘeful LAPAR l-a taxat crunt pe Caraș. Online

În replică la postarea sa, președintele în exercițiu al LAPAR, Laurențiu Baciu, l-a atacat dur pe Costel Caraș, fermier alături de care însuși șeful Ligii protesta în 2013 în fața Guvernului. Fermierul băcăuan l-a acuzat pe Caraș că l-a „epuizat politica”. În plus, Baciu spune că și dacă fostului penelist i s-au plătit subvențiile, el tot vrea să se „spânzure”!

„Costele, te-a tras curentul tată! Măi, nu de mult în urma erai un om sănătos! Ce-ai pățit? Ești foarte obosit, cred că politica te-a epuizat! Ai grijă de tine și de copiii tăi, restul nu-i aparține unui om normal. Știți, ce faceți voi acum seamănă cu ce fac unii preoți - se uită pe Internet, văd ca vine ploaia și ies și ei cu icoanele în câmp. Așa si voi! După ce ați fost plătiți integral, ieșiți și voi să vă spânzurați!”.

Luat cu asalt de alți fermieri prin intermediul comentariilor-replică, Laurențiu Baciu precizează: „O zi întreagă am asistat la cât de voinici și cât de viteji sunteți. Apreciez faptul că le știți pe toate și că sunteți foarte răi când sunteți singuri. Nu v-am văzut pe niciunul alături de mine în bătălia cu oficialitățile statului pentru a ne apăra businessul nostru. Nu ați riscat niciunul, ați stat ascunși și ați așteptat să vedeți ce se întâmplă. Nu ați riscat și nici nu ați plătit, cum am plătit eu. Eu am fost pedepsit pentru poziția mea față de autorități, eu am pierdut bani, sănătate, timp pentru un crez al meu că pot face bine. Eu am făcut voluntariat pentru rezolvarea multor probleme cu care se confruntă fermierii, categorie din care fac și eu parte. Nu am și nu am avut alt interes decât cel de a rezolva ceva în bine pentru fermierii români, indiferent în ce sector ar fi.

Nu am beneficiat niciodată de avantajele sau propunerile de funcții înalte, tocmai pentru a-mi închide gura. Poate mulți din cei care sunt atât de vehemenți acum, dar stau ascunși, ar fi făcut-o. Nu sunt preșul nimănui, nu apăr pe nimeni, rămân loial crezului meu că pot face ceva pentru fermieri și, dacă ar fi să nominalizez reușitele sunt câteva, reușite de care toți beneficiați, dar astea nu se văd. Nu am susținut și nu susțin pe nimeni oricare ar fi numele său, dacă nu este loial și drept cu drepturile fermierilor. Așa, a presupune și a arunca cu noroi e ușor. Am spus-o și o spun iar: eu nu fac nicio acuzație până nu am și dovezi. Dacă era altfel până acum, eram linșat. E foarte adevărat că acum o foarte mare parte din noi suferim că nu am primit subvențiile, dar unde ați fost până acum? De ce nu ați luat cu asalt APIA, Ministerul Agriculturii, Finanțele, Guvernul? Ați stat la umbră, veniți cu presupusuri și, dintr-o dată, hai că nu mai mâncăm că ne-a ajuns cuțitul la os. Dar la câte apeluri disperate am făcut ați rămas inerți... Poate ne va fi învățătură de minte că dacă noi nu ne unim să ne apăram interesele, situații de genul asta vor mai fi. A sta la dos și a face-o pe leul, ne vom mai trezi cu siguranță cu astfel de spețe. Aș recomanda tuturor acelor eroi din umbră să fie alături de mine în lupta cu autoritățile. Vă aștept”.

APIA: „Cererea unică de plată a domnului Costel Caraș a intrat pe fluxul de autorizare la plată din ziua de 29 iulie 2016”

În primă instanță biroul de presă al Ministerului Agriculturii, apoi cel al APIA, au ținut să informeze presa că problema celor trei protestatari din fața instituției – Costel Caraș și Dumitru Grigorean ar urma să aibă rezolvare. Mai puțin cea a lui Vlad Adrian. Primul servit – Costel Caraș.

„În ceea ce privește protestul celor trei fermieri, facem precizarea că cererea unică de plată a domnului Costel Caraș a intrat pe fluxul de autorizare la plată din ziua de 29 iulie 2016, imediat ce a fost funcțional modulul de control administrativ pentru SCZ 7.22 - Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte, iar astazi (n.r. - 1 august 2016) i-a fost autorizată plata. Cererea unică de plată a domnului Dumitru Grigorean va intra pe fluxul de autorizare în următoarele 2-3 zile, imediat ce va fi funcțional modulul de control administrativ pentru SCZ 7.21-Taurine din rase de carne şi metişii acestora. Referitor la a treia persoană prezentă la protest, domnul Vlad Adrian din Stoenești, Argeș, nu dispunem de datele sale de identificare ca solicitant al plăților gestionate de APIA”, se arată în comunicatul de presă. „Asigurăm pe această cale, încă o dată, toți fermierii solicitanți ai plăților gestionate de APIA de întreaga disponibilitate a funcționarilor APIA pentru instrumentarea cât mai rapidă a cerererilor unice de plată ale acestora, astfel încât să fie efectuate plățile cât mai curând”.

Dare de seamă în stil comunist

Același comunicat de presă transmis neobișnuit de repede redacțiilor mai arată că, până la data de 1 august 2016, au fost plătite în conturile fermierilor crescători de bovine/ovine/caprine pentru schemele de sprijin ANTZ 7 (Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine) - 9,149 milioane euro pentru un număr de 30.015 beneficiari (82,82 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), ANTZ 8 (Schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine) - 32,076 milioane euro pentru un număr de 51.352 beneficiari (71,04 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine) – 10,743 milioane euro pentru un număr de 12.071 beneficiari (44,86 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată), SCZ 7.19 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, ovine) și SCZ 7.20 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, caprine) – 9,727 milioane euro pentru un număr de 8.333 beneficiari (93,62 % din totalul beneficiarilor autorizați la plată).

„Menționăm că a început autorizarea la plată pentru SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) si SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivolite de lapte) – 0,127 milioane euro pentru un număr de 17 beneficiari (0,25 % din totalul solicitantilor). În zilele de 31 iulie și 1 august au mai fost efectuate controale administrative și calculate la plată încă 29.934 cereri unice de plată, care vor intra la plată în data de 2 august 2016”, se mai precizează în documentul de presă

Potrivit APIA, din Bugetul Național au fost autorizate la plată până la această dată 115,45 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1), 85,337 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ), din care: 12,912 milioane euro - ANTZ 7 pentru un număr de 36.240 beneficiari (60,21 % din totalul solicitantilor); 48,17 milioane euro - ANTZ 8 pentru un număr de 71.473 beneficiari (50,18 % din totalul solicitantilor); 24,255 milioane euro - ANTZ 9 pentru un număr de 26.908 beneficiari (41,84 % din totalul solicitantilor).

„Estimăm că sumele aferente ANTZ 9 (Schema cuplată de producție - specia caprine/ovine), vor fi achitate în conturile beneficiarilor în aproximativ patru zile de la data autorizării, pe măsură ce se alimentează contul APIA cu sumele necesare”, afirmă cei de la APIA.

Sumele aferente SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte) si SCZ 7.23 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, bivolițe de lapte), fiind plăți din Fondul European de Garantare în Agricultură, se achită în contul fermierilor a doua zi după ce plata a fost autorizată.

Pentru Campania 2015, în tabelul de mai jos se regăsesc atât sumele totale autorizate la plată cât și suma de 1.649,98 milioane euro plătită până acum pentru un număr de 854.469 beneficiari (90,50% din numărul total de beneficiari), pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), astfel:

tabel

„Precizăm că pe lângă sumele din tabel, în anul 2015 s-au făcut plăți și pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» în valoare de 15,5 milioane euro, mai precizează APIA în comunicat.

Am încercat să-l contactăm telefonic pe Costel Caraș pentru a vedea dacă la ora publicării articolului se mai afla în fața Ministerului Agriculturii. Domnia sa nu a răspuns apelului...

Publicat în Știri interne

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru 2016 mai au la dispoziție trei zile lucrătoare (fără ziua de azi, 27 iulie 2016, sâmbătă și duminică) pentru a depune cererile de solicitare a ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului II al anului 2016, anunță prin intermediul unui comunicat de presă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

„Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru 2016 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat, însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 1727/2015, pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, se arată în documentul de presă.

Ajutorul de stat constă în rambursarea diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată  potrivit prevederilor art. 218 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată se depun însoţite de situaţia suprafeţelor şi a structurii culturilor pentru care solicită ajutorul de stat şi/sau producţia de ciuperci estimată, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, al cărei model este prevăzut în anexa Nr. 8 din Ordin. De asemenea, sunt necesare documentele care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz, respectiv situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 9 din Ordin. Nu în ultimul rând, la dosar mai trebuie atașate o copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor, dovadă cont trezorerie, copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare, adeverinţă în original de la Registrul agricol, cu suprafeţele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare, cât și o adeverinţă în original de la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană, pentru suprafeţele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată se depun însoţite de situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă trimestrului pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 9 din Ordin. Totodată, mai sunt necesare o copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor, situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 10, dovadă cont trezorerie, copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente, respectiv o copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare, cererile de plată se depun însoţite de situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 9 din Ordin, copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor, situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa Nr. 11 din Ordin, respectiv copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar. Nu în ultimul rând, trebuie atașate de asemenea situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat, dovadă cont trezorerie, cât și o copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

„Cererile de plată pot fi depuse de administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite”, se menționează în comunicat. „Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 01.08.2016 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului II al anului 2016”.

Potrivit sursei citate, în anul calendaristic 2016, respectiv în perioada 1 ianuarie 2016 și până la începutul lunii iunie a.c., au fost efectuate plăți în valoare de 49,12 milioane euro pentru motorină.

Publicat în Finantari

Cel mai nou comunicat de presă al Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că în data de 5 iulie 2016, Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul în curs a fost finalizată, cel mai mare număr de cereri fiind înregistrat în Suceava, iar cea mai mare suprafață solicitată la plată fiind în Călărași.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat ieri, 05 iulie, Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 900.927 cereri, cu o suprafața declarată la plată de 9.492.575,01 hectare”, se precizează în documentul de presă. „Cele mai multe cereri unice de plată au fost depuse în judeţele Suceava (48.970 cereri), Dolj (39.717 cereri), Bihor (37.795 cereri), Bistrița Năsăud (36.038 cereri) și Maramureş (35.011 cereri). Totodată, cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se regăsesc în judeţele Timiş (525.320,76 ha), Constanţa (486.817,71ha), Teleorman (414.492,53ha), Dolj (406.349,69ha) şi Călărași (370.437,22ha)”.

Potrivit comunicatului, au putut fi depuse cereri unice de plată fără penalizări până la data de 10 iunie a.c., urmând ca, în conformitate cu prevederile modificării prevederilor regulamentare, precum și cele ale OUG 3/2015, să se calculeze penalizări de un punct procentual pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul, dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data precizată mai sus.

„Solicitările depuse după data de 05 iulie a.c. nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin”, se mai afirmă în documentul transmis presei de către APIA.

ANTZ8 a pornit la plată. Beneficiarii vor avea parte de aproape 98 euro pe cap de animal

Tot ieri, 5 iunie 2016, a demarat autorizarea la plată a schemei pentru Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic - schemă decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8).

„Plafonul total alocat conform HG nr.382/2016 este de 116.770.266 euro, respectiv de 515.844,3 mii lei. Cuantumul calculat este de 97,4 euro/cap animal, respectiv 430,27 lei”, se precizează în același comunicat APIA.

Până în prezent, suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015 este de 1,524 miliarde euro pentru un număr total de 841.285 fermieri autorizați la plată pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – FEADR), respectiv bugetul național.

Defalcat, pe FEGA, am avut la dispoziție 1,193 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro plăți în avans (efectuate în luna noiembrie 2015), respectiv 937,64 milioane euro plăți regulare.

La capitolul FEADR și cofinanțare de la bugetul național, suma totală disponibilă a fost de 212,55 milioane euro, din care 197,05 milioane euro pentru Măsura 13 – „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” -  din PNDR 2014-2020, precum și 15,5 milioane euro pentru Măsura 214 – „Plăți privind agromediu”.

Conform calculelor APIA, bugetul național a contribuit la plata fermierilor cu 119,12 milioane euro, din care 109,88 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1), 3,83 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7), respectiv 5,41 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplata de producție în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8).

Pe lângă ANTZ8, conform afirmațiilor lui Marius Faur, șeful APIA, luna lui Cuptor (una secetoasă conform prognozelor ANM) va debuta (cu întârzierea de două luni pusă pe seama „grelei moșteniri” de actualul ministrul al Agriculturii, Achim Irimescu) cu partea de control administrativ pe zona de ovine (mai exact după 12 ale lunii). În săptămâna 4-10 iulie 2016 se așteaptă în continure demersurile privind Ajutoarele Naționale Tranzitorii (schema decuplată de producție, zona lapte – ANTZ7 – cu un ajutor care va totaliza 24,36 euro pe tonă), respectiv cele aferente Măsurii 10 de agromediu.

Potrivit precizărilor directorului general desemnat al APIA, până la data de 30 iunie a.c. rămăseseră de efectuat plăți efective pe schemele de suprafață doar pentru cinci procente din fermierii eligibili, în condițiile în care în perioada 27-30 iunie au fost autorizate și s-au transpus în ordine de plată nu mai puțin de 238 milioane euro (sumă contestată de foști angajați ai Agenției SAPARD, actuală AFIR).

La partea de bovine, Faur preciza la finele unei conferințe de presă că sprijinul cuplat la bovine ar urma să fie de de 890 de euro pe zona de lapte, respectiv 1.248 euro pe cap de vacă de carne.

„La bovine, pe partea de lapte, s-a înaintat suma de aproximativ 890 de euro pe cap de animal, iar pe partea de carne 1.248 euro. Sunt cifre pe care, așa cu limitările în sine, le menționez și eu. Așa au ieșit în urma interogării sistemului nostru informatic. Fiind cuantumuri foarte consistente, chiar și ieri, pe cele care le-am dat drumul, la soia, la partea de orez, de sfeclă, de hamei, încă o dată am făcut o verificare statistică cu județele, pentru a fi convinși că tot ce înseamnă documente, tot ce înseamnă elemente de siguranță sunt în regulă”, preciza șeful APIA.

Publicat în Știri interne

newsletter rf

Revista