Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Ca urmare a creșterii preţurilor la carne şi la uleiuri vegetale, indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut semnificativ în luna noiembrie, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, a anunţat, joi, 5 decembrie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Organizaţia a subliniat că indicele care măsoară preţul cerealelor s-a diminuat cu 1,2% în luna noiembrie, comparativ cu luna octombrie, până la 162,4 puncte, pe fondul concurenţei puternice în rândul marilor producători mondiali de grâu.

Pe de altă parte, indicele care măsoară preţul uleiurilor vegetale a înregistrat un salt de 10,4%, până la 150,6 puncte, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat după luna mai 2018, pe fondul creşterii cotaţiilor la uleiul de palmier ca urmare a cererii robuste la import, a utilizării crescute în producţia de motorină bio, precum şi a unor posibile deficienţe de aprovizionare în cursul anului următor.

Totodată, indicele care măsoară preţul la carne a înregistrat un salt de 4,6% comparativ cu luna octombrie, până la 190,5 puncte, aceasta fiind cea mai mare creştere de la o lună la alta înregistrată în ultimul deceniu.

„Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la preţurile pentru carnea de bovine şi ovine, ca urmare a cererii puternice de import, în special din China, înaintea sărbătorilor de sfârşit de an. Preţurile la carnea de porc şi de pui au crescut şi ele”, a subliniat FAO.

Indicele care măsoară preţul la zahăr a crescut cu 1,8% comparativ cu luna octombrie, până la 181,6 puncte, pe fondul înmulţirii semnalelor că anul următor consumul mondial de zahăr va depăşi producţia.

În paralel, FAO şi-a îmbunătăţit joi cu 0,4% estimările privind producţia mondială de cereale în 2019, până la un nivel record de 2,714 miliarde de tone, cu 2,1% peste recolta din 2018. Conform celor mai recente estimări, producţia mondială de grâu, în 2019, ar urma să ajungă la 766,4 milioane de tone, cu 4,8% mai mare decât în 2018. Producţia mondială de orez ar urma să se situeze la 515 milioane de tone, în creştere cu 1,6 milioane de tone faţă de precedentele estimări, ceea ce înseamnă că, în 2019, producţia mondială de orez va fi cu doar 0,5% mai mică faţă de recordul istoric înregistrat în 2018.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna noiembrie 2019, acest indice a urcat cu 2,7% comparativ cu luna octombrie, până la 177,2 puncte, cea mai ridicată valoare din ultimele 26 de luni.

Noile norme, propuse de Comisia Europeană, în mai 2018, vor stabili cerinţe minime armonizate privind calitatea apei, pentru a permite reutilizarea în condiţii de siguranţă a apelor uzate urbane epurate în irigaţiile agricole, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

În prezent, practica reutilizării apei este aplicată numai de câteva state membre, neatingându-şi nici pe departe întregul potenţial. Normele recent convenite vor facilita şi vor stimula adoptarea acestei practici benefice, care le oferă fermierilor o mai mare previzibilitate privind aprovizionarea cu apă curată şi, de asemenea, îi ajută să se adapteze la schimbările climatice şi să atenueze efectele acestora. Prin stabilirea unor cerinţe minime, noile norme vor garanta siguranţa acestei practici şi vor spori încrederea cetăţenilor în produsele agricole de pe piaţa internă a UE. Această abordare armonizată va facilita, de asemenea, buna funcţionare a pieţei interne a produselor agricole şi le va oferi operatorilor şi furnizorilor de tehnologii noi oportunităţi de afaceri.

În conformitate cu noua legislaţie, apele uzate urbane epurate, cărora le-au fost deja aplicate anumite tratamente prevăzute de normele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, ar urma să fie supuse unui tratament suplimentar, menit să asigure respectarea noilor parametri de calitate minimă şi să facă, astfel, posibilă utilizarea acestor ape în agricultură.

Pe lângă cerinţele minime armonizate, noul act legislativ stabileşte, de asemenea, cerinţe minime armonizate în materie de monitorizare, conţine dispoziţii privind gestionarea riscurilor, referitoare la evaluarea şi abordarea riscurilor potenţiale suplimentare pentru sănătate şi a posibilelor riscuri de mediu, prevede o procedură de autorizare şi include dispoziţii privind transparenţa, conform cărora informaţiile-cheie privind orice proiect de reutilizare a apei urmează să fie făcute publice.

„Datorită acestui acord provizoriu, vom pune la dispoziţia Uniunii un instrument puternic pentru abordarea unora dintre provocările pe care le implică schimbările climatice. Alături de măsurile de economisire a apei şi de eficienţa energetică, utilizarea apei recuperate în sectorul agricol poate juca un rol important în soluţionarea problemei stresului hidric şi a secetei, garantând în acelaşi timp deplina siguranţă a cetăţenilor noştri”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Campania de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 s-a finalizat vineri, 29 noiembrie 2019, suma totală autorizată la plată fiind de 1,335 de miliarde de euro, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Din totalul autorizat la plată, în perioada 16 octombrie - 29 noiembrie 2019, suma de 1,319 miliarde de euro au reprezentat plăţi efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), plus cofinanţare de la Bugetul Naţional, pentru un număr de 732.905 fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului.

Totodată, 16,55 milioane de euro au însemnat măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

„Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de până la 70%, în cazul plăţilor directe ,şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală (...). Menţionăm că suma de 1,319 miliarde de euro, reprezentând plăţi în avans acordate fermierilor în Campania 2019, este cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată, pentru prima dată, plata în avans”, precizează APIA.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plăţile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1,943 de miliarde de euro.

Miercuri, 27 Noiembrie 2019 16:41

Nou șef la ANSVSA

Noul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) este Robert-Viorel Chioveanu, a anunţat miercuri, 27 noiembrie 2019, instituţia citată.

„Prim-ministrul, domnul Ludovic Orban, prin decizie, a numit în funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rang de secretar de stat, pe domnul Robert Viorel Chioveanu”, se menționează într-un comunicat al ANSVSA.

Premierul Ludovic Orban i-a eliberat din funcţie, în 14 noiembrie, pe preşedintele şi pe unul dintre vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Potrivit unor decizii ale premierului publicate în Monitorul Oficial, Geronimo Răducu Brănescu a fost eliberat din funcţia de preşedinte cu rang se secretar de stat al ANSVSA.

Premierul l-a desemnat atunci pe vicepreşedintele instituţiei Csutak Nagy Laszlo să exercită atribuţiile preşedintelui până la numirea unui nou conducător al ANSVSA.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 947 din 2019 a fost publicată Decizia nr. 451, privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detașare, de către Robert-Viorel Chioveanu a funcției publice temporar vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Decizia nr. 452 face referire la numirea lui Robert-Viorel Chioveanu în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

În 15 noiembrie 2019, BusinessMark a organizat a VII-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference”, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

În cadrul acestui eveniment, invitații au vorbit despre starea agriculturii românești, Planul Național Strategic (PNS), dublul standard, produsele tradiționale românești și fluctuația prețurilor produselor. Mai mult, cei mai importanți jucători din industrie au trecut în revistă oportunități și soluții pentru creșterea business-urilor din acest sector.

Evenimentul a fost deschis de Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, care a vorbit atât despre măsurile pregătite de MADR pentru a crește potențialul agricol al României pe termen mediu și lung, cât și despre obiectivele noii politici agricole, Planul Național Strategic și soluțiile pentru revitalizarea spațiului rural.

„Pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii își propune să susțină fermierii, atât cu fonduri de la UE, cât și cu fonduri proprii. S-a constituit și un grup de lucru, iar un lucru îmbucurător este că foarte multe asociații, institute și entități și-au arătat interesul pentru ca noul PNS pentru 2021 să răspundă intereselor fermierilor. Ținând cont și de experiența anilor anteriori, putem corecta ceea ce nu a funcționat în trecut. Vrem, pe viitor, să dezvoltăm partea de procesare, de produse românești, pentru dezvoltarea locurilor de muncă și a industriei, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Sunt o serie de programe susținute din fonduri naționale – cum ar fi Programul „Tomata”. Din punctul meu de vedere, toți banii care s-au primit s-au investit în solarii moderne, suflante pentru încălzire și echipamente specifice. Consider că e un lucru benefic pentru fermieri, însă problema e a intra în piață și în supermarketuri. E nevoie de forme asociative – fie că vorbim de cooperative, de grupuri de producători. Fermierii au nevoie de mai multă susținere, ceea ce nu se regăsește întotdeauna la nivel de județ”, a spus el.

A urmat Sorin Minea, președinte ANGST, președinte Romalimenta, care a vorbit despre produsele tradiționale românești.

„Produse tradiționale sunt făcute de toate fabricile din România – e un fel de fraudă. Este cel mai prost an pentru industria cărnii. Suntem într-un moment dezastruos. Aruncăm cu bani în stânga și în dreapta și nu vedem nimic. Fiecare va cumpăra ce consideră că e mai bun și mai ieftin, produsele nu au nicio treabă cu patriotismul. Dacă vorbim despre produse naționale, respectați tot: o rețetă națională – care nu se numește tradițională. România are mai multe produse tradiționale decât toată Europa la un loc. Surpriza va fi că produsele din comunitatea UE vor invada piața, pentru că produsele românești sunt scumpe. Ni se vorbește despre legume și fructe românești – avem nevoie de semințe românești. Dacă luăm semințe de roșii din Olanda, dar le cresc în România, sunt roșii olandeze, nu românești. Nu îi acuz pe fermieri, dar la ora actuală România risipește bani și este într-o situație dramatică, din cauză că nu funcționează. În 30 de ani, industria românească a creat senzația că produsele românești sunt mediocre; produsele de calitate foarte bună sunt scumpe și nu sunt românești”, a reacționat el.

În continuare, Dorin Cojocaru, Președinte al APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a vorbit despre necesitatea implementării Programului Național Strategic.

„Între 2020 și 2027, prioritatea este PNS – Programul Național Strategic. Suntem în întârziere, dar dacă nu se realizează, riscăm să pierdem 20 de miliarde de euro. Chiar înainte să apară noul guvern, 29 de asociații din agribusiness realizaseră un consorțiu pentru a lucra în paralel la PNS, pentru că politicienii vin și pleacă. Noi riscăm să pierdem banii din acest domeniu. Rugămintea către Ministerul Agriculturii e să îi consulte pe cei ce sunt reali în acest domeniu și să creeze strategii. Să ne gândim că, dacă până acum 10-20 de ani, aveam o economie ciclică, acum piața e atât de volatilă, încât se schimbă la 6 luni. Eu văd în 2020 o evoluție destul de volatilă – uitați-vă la evoluția untului. Trebuie să fim atenți la ce riscuri se creează în piață”.

Florin Căpățână, Quality Director, Auchan Retail România, a avertizat că există posibilitatea unei noi majorări de prețuri: „Vor crește niște prețuri. Cu îngrijorare, mă întreb ce va urma. La finalul zilei, eu sunt consumator. Toate aceste lucruri se regăsesc în aceste prețuri. La finalul zilei, stai să te întrebi: prețul nu mai are legătură cu ce a avut acum 6 – 8 luni. Vin sărbătorile și, pe lângă carne, mai avem produsele lactate. Toate aceste produse, dacă vor atinge un maxim istoric, va fi dincolo de suportabilitatea celor ce se numesc clienți. Tot ceea ce a fost în ultima perioadă, a fost un amalgam pe care am încercat să îl înțelegem. Am încercat să ieșim din acest război în care au fost prinși fermierii, producătorii, procesatorii, retailerii. Trebuie să înțelegem de la ce pleacă acest rău. Sunt exemple nenumărate de producători care fac lucruri bune cu cei din retail.”

Ramona Ivan, Director Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a oferit mai multe sfaturi celor ce își doresc să își deschidă o afacere în zona agribusiness.

„În opinia CEC Bank, există expertiză pe zona de business care ar trebui folosită. E important ca banii să nu fie risipiți. Avem toate produsele posibile pe zona de agricultură, nu cred că e ceva ce n-am putea dezvolta și să nu existe. Important e să fie bine așezat proiectul de la început, să fie structurat și să vă asigurați că banca se uită și pe implementare. Dacă, pe undeva, există o sincopă – să zicem, în relația dumneavoastră pe proiectul de fonduri UE cu autoritățile – avem o problemă cu proiectul. Un mic sfat: încercat să aveți o bancă de casă, cu care să vă faceți proiectele. O bancă care vă cunoaște și care lucrează cu dumneavoastră. Aceasta înțelege mai bine și e mai aproape când se poate întâmpla ceva neprevăzut. Indiferent de fondurile care există, finanțatorii au și ei rolul lor”, a spus ea.

A urmat Marius Bîcu, Owner, Ferma cu Omenie, care a vorbit despre „rețeta” unei afaceri de familie care a devenit un succes.

„Am făcut totul empiric – când investiții bune, când investiții proaste. Dar am făcut o schimbare mare anul trecut: ne-am pus jos și am făcut o strategie pentru următorii doi ani: facem 600 de tone de brânză pe an. Am ajuns să avem o capacitate de producție de 95%, așa că a trebuit să ne oprim și să ne hotărâm ce facem: investim într-o fabrică mare sau o lăsăm mai moale? Ne-am dat seama că nu avem cu cine să facem următorul pas, că nu avem o echipă performantă să putem trece în etapa de expansiune. Am investit în parteneriate, am investit în oameni, am investit în omenie. Cu partenerii noștri ne purtăm de parcă sunt rudele noastre. Am investit în recrutare: ne aducem oameni buni, ni-i creștem prin training. 100.000 de euro, în acești doi ani, i-am investit doar în training și recrutare. Până în 2020, vreau o echipă bună și performantă – cu oameni buni, cu oameni buni la suflet care dăruiesc, împărtășesc ce știu, schimbă idei, ne sprijină în ceea ce facem, ne vor binele. Deja simțim un return of investment extraordinar în primele 10 luni. Am construit o echipă, o să o îmbunătățesc, o să o duc la performanță”.

La rândul său, Alina Donici, Managing Partner, Artesana, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă când vine vorba de afacerea pe care o reprezintă.

„Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus. Noi, la Artesana, îi susținem pe furnizorii mici și mijlocii. Acum 7 ani, ne-am dat seama că trebuie să venim cu o inovație față de ceilalți din piață; ne-am dat seama că doar așa putem să răzbatem. Am reușit să creștem frumos în anii aceștia. Artesana a pornit cu gândul că va face lactate din lapte de capră și ne-am trezit că în luna octombrie nu am mai avut niciun litru de lapte de capră. E o problemă reală pe care o avem. E vorba de infrastructură, vorbim de resurse enorme investite de fermieri pentru a menține laptele de capră la rafturi. Avem o problemă reală și avem nevoie de măsuri concrete. Avem un trend și e bun: informații despre laptele de capră au început să fie tot mai prezente, medicii pediatri îl recomandă. Nu aș putea să spun că astăzi stăm foarte bine. Din păcate, până la primăvară trebuie să ne retragem de la raft. Ceea ce e important e că e o piață în continuă creștere - cu o creștere spectaculoasă față de laptele de vacă. Noi construim ca meșterul Manole”, a spus ea.
A 7-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference” a fost încheiată de Laurențiu Gioroc, Milk Collection & Planning Manager, FrieslandCampina, care a prezentat soluții pentru modernizarea agriculturii românești.

„Mediul privat trebuie să stea aproape de instituțiile statului, pentru ca împreună să facă planurile pentru mai departe. Cred că și tonul e foarte important în a schimba lucrurile. Câteva cuvinte despre Royal FrieslandCampina: e o cooperativă formată din 18 000 de fermieri. Bazele acestei cooperative au fost puse în 1879. Cred că, uitându-ne ce facem în zilele noastre, cred că aceasta e cheia: colaborarea. În 2018, am introdus programul „Împreună pentru o fermă mai bună/Farmer-2-Farmer” – un schimb de experiență prin care am adus în România fermieri olandezi. Programul, început în 2018, continuă în 2019 și în 2020. Ne dorim să îmbunătățim calitatea laptelui, creșterea productivității per vacă, egalizarea producției de lapte între vară și iarnă, creșterea eficienței fermei. Avem echipe formate dintr-un reprezentant FrieslandCampina care merg cu fermierul olandez în anumite ferme”, a explicat el.

Propunerea Comisiei Europene (CE) de a majora sprijinul financiar alocat programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022, este susținută de Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Potrivit anunțului făcut de ministerul de resort, inițiativa vizează Programul Național Apicol (PNA), întrucât în ceea ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 de milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31 492 100 de euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului.

Din această sumă, 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat.

Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei PAC 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian Oros și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația maghiară.

„Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm, de aceea, toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul în cadrul Consiliului AgriFish.

Țara noastră este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29 000 de tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1 848 790 de familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2 961 000 de familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33 000 de tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12 000 de tone.

Miercuri, 06 Noiembrie 2019 22:09

Orban nu-l mai vrea pe Brănescu șef la ANSVSA

Potrivit anunțului public făcut în sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către premierul Ludovic Orban, miercuri, 6 noiembrie 2019, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, are zilele numărate, iar în prezent se derulează o procedură pentru a identifica un candidat serios.

„Are zilele numărate (n.r. - Geronimo Brănescu, preşedintele ANSVSA). Evident că derulăm o procedură pentru a identifica un candidat serios care să preia răspunderea conducerii ANSVSA. Când îl vom decide, îl vom schimba”, a afirmat șeful Executivului de la București.

Orban a mai adăugat că a i-a solicitat ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să-l invite şi pe preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, la MADR, pentru că „din păcate, există un risc important care să afecteze România ca urmare a nerespectării planului de acţiune privind combaterea pestei porcine africane”.

Chestionat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă în legătură cu măsurile care urmează să fie luate pentru stoparea extinderii pestei porcine africane, Orban a replicat: „Vrem să tratăm cu mare seriozitate acest subiect. De asemenea, trebuie să începem un dialog foarte apăsat cu instituţiile Uniunii Europene”.

„Din păcate, România înregistrează 80% dintre cazurile de pestă porcină africană, ceea ce arată foarte clar o neglijenţă crasă, dacă nu chiar o rea-voinţă în prevenirea şi, ulterior, în combaterea pestei porcine. Deocamdată, ministrul Agriculturii a plecat. Va pleca şi presedintele ANSVSA. În măsura în care se vor constata şi alţi responsabili, vor pleca şi ei, iar dacă au şi o altă formă de răspundere decât cea administrativă sau politică sunt convins că noii conducători de instituţii vor face tot ce depinde de ei pentru a se constata această răspundere. În ceea ce ne priveşte pe noi, vrem să tratăm cu mare seriozitate acest subiect. De asemenea, trebuie să începem un dialog foarte apăsat cu Comisia, cu instituţiile UE, şi să fim serioşi dacă ne-am angajat cu un plan de acţiune cu măsuri clare, cu termene clare, trebuie să ne ţinem de cuvânt, pentru că, altfel, primim interdicţie de a ieşi pe piaţa europeană. Acesta este riscul care ne paşte în momentul de faţă”, a explicat premierul.

Ludovic Orban a mai afirmat că țara noastră se află în această situaţie din cauza „modului criminal în care a fost tratată această pandemie”.

„Şi aşa sectorul de suine este subdezvoltat şi mult sub potenţialul real pe care îl are, că nu poate asigura din consum intern decât 40% din necesarul pe piaţă, dar neglijenţa crasă faţă de avertismentele primite din timp privitoare la riscul apariţiei pestei porcine, iar ulterior modul criminal în care a fost tratată această pandemie, ne-a adus în situaţia asta. Vom lua măsurile care se impun şi, cu siguranţă, ceea ce vom stabili că facem aia vom face”, a adăugat Ludovic Orban.

În cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament, din 29 octombrie, Adrian Oros anunţa că va cere premierului schimbarea conducerea ANSVSA în primele zile după preluarea mandatului, pentru că a demonstrat în doi ani de zile că nu poate face faţă de când pesta porcină africană „evoluează sălbatic la noi în ţară”.

Șeful Guvernului a fost prezent miercuri la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Luni, 4 noiembrie 2019, Executivul Orban a fost învestit în plenul reunit al Parlamentulului, cu 240 de voturi „pentru”, din cele 233 de voturi necesare procesului.

Deputații și senatorii au votat pentru validarea listei celor 16 miniștri, precum și programul de guvernare al PNL.

„Reluăm lucrările, pentru că s-a finalizat numărătoarea. Doamnelor și domnilor senatori și deputați, am purtat noroc domnului Ludovic Orban”, a anunțat, de la tribuna Parlamentului, Alina Gorghiu, care a prezidat ședința plenului reunit.

Anunțul oficial a fost făcut în plen de senatorul USR Silvia Dinică.

„Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, au constatat: numărul total: 465, numărul celor prezenți: 240, numărul total de voturi exprimate: 240, numărul de voturi anulate: niciunul. Numărul total de voturi exprimate: 240, din care numărul total de voturi pentru acordarea încrederii guvernului: 240”, a explicat Dinică. „Ca urmare a faptului că, din totalul de 465 de deputați și senatori, au fost 240 de voturi «pentru», se constată că este întrunită majoritatea pentru acordarea votului de încredere guvernului, listei miniștrilor și programului de guvernare”.

Premierul desemnat a luat cuvântul de la tribuna plenului reunit și a spus scurt: „Vă mulțumesc și aveți încredere în noi.”

Marți și miercuri au avut loc audierile în comisiile de specialitate din Parlament ale miniștrilor desemnați pentru a face parte din Guvernul Orban. Din cei 16 miniștri propuși, trei dintre ei, respectiv Florin Cîțu, propus la Finanțe, Ion Ștefan, propunerea pentru Dezvoltare, și Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii, au înregistrat avize negative.

Liderul PNL, Ludovic Orban, nu a venit însă cu alte propuneri pentru cele trei portofolii, precizând că votul în comisii a fost unul politic.

Într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, la Digi24, duminică, 4 noiembrie 2019, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, recomandă să dăm peştele românilor, nu să-l băgăm în guşa cormoranului.

Petre Daea a menţionat că pot fi mai multe metode pentru a interveni în situația majorării efectivului de păsări ihtiofage, metode despre care se poate discuta, subliniind, totodată, că trebuie intervenit rapid.

„Evident că nu pot fi numai una sau două metode, ele pot fi discutate, însă trebuie intervenit rapid. Din punctul de vedere al cormoranului mare, pe lista de protecţie a UE nu mai există cormoranul mare protejat. Cormoranul mare este cel care a agravat situaţia din piscicultură. Trebuie să intervenim pentru a regla efectivele de păsări pentru a avea spaţiu de dezvoltare pentru piscicultura românească. Hai să luăm noi peştele din bălţi, nu cormoranii, în aşa fel încât să nu mai importăm. Să dăm peştele românilor, nu să băgăm în guşa cormoranului”, a afirmat șeful MADR.

Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii, a mai spus el, efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni.

„Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. Peste 20 000 - 30 000 de tone, în funcţie de efectiv. Efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni. Soluţia este reducerea efectivelor de păsări, în aşa fel încât echilibrul să fie respectat. Este păcat să lăsăm la voia întâmplării această situaţie, iar piscicultorii să înregistreze pagube care îi conduc la falimente cu implicaţii şi economice, şi sociale”, a subliniat Daea.

În acest context, ministrul destituit al Agriculturii a anunţat că 23 de ţări din Uniunea Europeană au cerut cel puţin de două ori derogări, în aşa fel încât să reducă efectivele de păsări ihtiofage, pentru a da curs unui culoar de producţie atât de important precum producţia piscicolă.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, a arătat că România se confruntă cu o situaţie gravă, pentru că piscicultorii au o problemă cu păsările ihtiofage, însă a explicat că nu este uşor ca o pasăre să fie scoasă de pe lista păsărilor care nu se vânează. El a subliniat, în context, că vânătoarea nu este o soluţie, arătând că există şi metode non-violente pentru combaterea păsărilor ihtiofage.

„Cel mai bine este să se discute între ornitologi şi piscicultori. Conform tuturor studiilor care s-au făcut în Europa şi nu numai, vânătoarea nu este o soluţie. De fiecare dată când aceste păsări, cormoranii mari, sunt împuşcate, nu se vede acest lucru decât pe termen foarte, foarte scurt în producţia de peşte de la o pescărie din România. Asta înseamnă că vânătoarea nu este o soluţie, dar sunt altele care nici măcar nu sunt cu violenţă. Este de ajuns, de cele mai multe ori, să fie speriată o colonie cu ajutorul artificiilor, metodă care s-a folosit cu succes în Israel”, a subliniat Bufnilă, tot la Digi24.

Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH, a precizat, în aceeași ordine de idei, că este vorba despre 60 de specii invazive de păsări, iar cifrele care se vehiculează cu privire la acestea sunt undeva între 140 000 şi 150 000.

„Sunt fermieri în pragul falimentului, se vehiculează cifre în jur de 140 - 150 000, pentru că vorbim de 60 de specii invazive, nu vorbim numai despre cormorani. Nu sunt numai cormoranii, mai sunt şi pelicanii. (...) Pentru că ei se hrănesc nu numai cu peştele din Delta Dunării, ci şi din fermele piscicole”, a precizat Marian Cuzdrioreanu, tot într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Până vineri, 1 noiembrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat pentru plata avansului pe suprafaţă 630 425 de fermieri, cu suma 985 de milioane de euro.

Conform spuselor directorului general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, cifra reprezintă 75% din numărul total de fermieri.

„Începând cu 16 octombrie, APIA a demarat, şi în acest an, campania de autorizare a plăţii în avans pentru fermierii care au depus cereri de plată în anul 2019, în perioada 15 martie -15 mai. Ca şi în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, şi în 2019, am primit o derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti în avans 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 85% din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. (...) Pot să vă spun că, până în momentul de faţă, APIA a reuşit să autorizare 630 425 de fermieri, dintr-un număr total de 844 000, respectiv circa 75% au fost autorizaţi la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro”, a precizat, la târgul Indagra, Adrian Pintea.

În plus, sursa citată a mai precizat că pentru măsurile din FEADR cofinanţate de la bugetul naţional suma este de 231 de milioane de euro.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se acordă în intervalul 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană, în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în 2019, se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Pagina 1 din 40

newsletter rf

Revista