Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Brăila face apel la întârziați, mai exact la cei care nu au înaintat dosarele, să se prezinte la data şi ora menţionate în invitaţiile trimise din timp de către instituţie, în condițiile în care termenul-limită expiră pe 15 mai 2018.

Până la această oră, din cei circa 14.300 de producători agricoli programaţi să vină cu Cererea Unică de Plată, doar 11.300 au dat curs invitaţiei, solicitările acestora vizând o suprafaţă agricolă de 183.000 hectare, chiar dacă programul de lucru al instituţiei a fost prelungit pentru a oferi şansa tuturor producătorilor agricoli să se încadreze în termen.

Sprijinul financiar acordat în cadrul schemelor şi măsurilor de plăţi derulate de APIA este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată din 2017, până la expirarea termenului-limită, pe județul Brăila au fost înregistrate 14.275 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 334.050 de hectare, iar în 2016 au fost înregistrate 14.934 de cereri, pentru 332.091 de hectare.

Alăturându-se reprezentanților ACEBOP, crescătorii de porci și de păsări, dar și producătorii de cereale din AFR îl contrazic pe președintele României, Klaus Werner Iohannis, și îi transmit acestuia că legile în fază de proiect (contestate de K.W.I. pe motiv de neconstituționalitate) au fost notificate la „Comisia UE” și au fost consultate cu fermierii din România, anunță aceștia prin intermediul unui comunicat de presă.

„Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) și Asociația Fermierilor din România (AFR) au aflat cu surprindere că Președinția României respinge și trimite Curții Constituționale a României pentru analiză și avizare Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol”, se precizează în document de presă. „Cele două legi au fost elaborate în baza Orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, pentru perioada 2014 – 2020, publicate în Jurnalul Oficial al UE, seria C, nr. 204 din 1 iulie 2014”.

În plus, mai spun aceștia, legile în fază de proiect au fost notificate la Comisia UE și au fost consultate cu fermierii din România.

„Nu cunoaștem procedura din punct de vedere juridic, dar nu este foarte clar dacă avizarea de către Comisia UE se face în fază de proiect sau după publicarea în Monitorul Oficial al României”, adaugă cei din APCPR, UCPR și AFR. „De aceea, facem apel la toate instituțiile abilitate ale statului să grăbească procedurile de avizare și publicare a celor două legi, având în vedere că acestea produc efecte începând cu anul 2018 și până în anul 2020, orice întârziere ducând la neaplicarea programelor în anul 2018”.

Investițiile în sectoarele de creștere a porcilor și a păsărilor sunt foarte necesare și urgente, întrucât România este dependentă de importul de carne de porc, carne de pasăre și ouă consum.

În anul 2017, țara noastră a importat 250.000 de tone de carne de porc, adică echivalentul a trei milioane de porci, 160.000 de tone carne de pasăre și 163 milioane ouă consum. De asemenea, România este dependentă de materialul biologic care se crește în aceste ferme, astfel, în anul 2017 s-au importat peste un milion de capete de purcei pentru îngrășat și aproximativ 20% din materialul biologic necesar fermelor avicole.

„Într-o țară care se clasează în primele locuri la producția de cereale în UE, întârzierea publicării acestor legi stopează dezvoltarea zootehniei, întârzie zootehnizarea agriculturii, iar fermierii nu înțeleg motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, afirmă fermierii români.

Din acest motiv, aceștia apelează la președinție să analizeze fără părtinire legile care au drept scop sprijinul a sute de fermieri din sectorul animal și mii de fermieri din sectorul vegetal, lăsând deoparte aspectele politice și să militeze pentru dezvoltarea agriculturii românești.

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

În primăvara acestui an, nu mai puțin de 3.800 de pomi fructiferi autohtoni au fost distribuiți de Fundaţia Comunitară Covasna prin programul „Un copac pentru generaţia următoare”, având ca scop revitalizarea livezilor din judeţ şi salvarea soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie.

Puieţii fost plantaţi în gospodării private din zece localităţi din judeţ, respectiv Lemnia, Lunga, Zăbala, Ghidfalău, Tălişoara, Micloşoara, Herculian, Harale, Sita Buzăului şi Barcani.

Potrivit datelor din comunicatul de presă al Fundației, 2000 de puieţi au fost asiguraţi gratuit, iar distribuirea a fost facilitată de către organizaţii civile şi primării. Astfel, s-a putut alege dintre mai multe soiuri de mere, pere, gutui şi vişin, în total 28 de soiuri, cele mai diverse fiind merele (15 soiuri).

Anul acesta, noutatea programului a fost faptul că, pe lângă cantitatea donată, fiecare aşezare şi-a putut suplimenta cantităţile prin achiziţionare din fonduri proprii, fundaţia realizând aprovizionarea şi transportul întregii cantităţi solicitate.

Programul „Un copac pentru generaţia următoare” a fost lansat în anul 2014, iar până în prezent au fost distribuiţi aproape 8.000 de puieţi.

Cu o perioadă de desfășurare de zece ani, programul citat are ca scop atât revitalizarea livezilor şi soiurilor tradiţionale aflate pe cale de dispariţie, cât şi promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a unei atitudini responsabile faţă de natură.

Datele postate pe site-ul Fundației relevă că, pentru 2019, cel puțin pentru moment, 12 localități ar urma să primească 1.630 de pomi fructiferi.

Mai bine de 1.450 de hectare din judeţul Tulcea, livezi şi culturi agricole, au fost afectate în proporţie de peste 30% în ultimele luni, din cauza ploilor îngheţate şi a băltirilor apărute pe fondul precipitaţiilor şi al nivelului ridicat al Dunării, potrivit unor hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă adoptate joi 3 mai 2018.

Producătorii agricoli din nouă unităţi administrativ-teritoriale, municipiul Tulcea, oraşul Isaccea şi comunele Frecăţei, IC Brătianu, Nalbant, Ostrov, Pardina, Smârdan şi Valea Nucarilor, au înregistrat, în perioada 1-31 martie, pagube în valoare totală de 1.274.030 lei, după ce suprafaţa totală deţinută, de 911,42 hectare, a fost afectată în proporţie de peste 30%.

Totodată, a fost afectată în proporţie de peste 30% o suprafaţă totală de 543,3 hectare cultivate deţinută de persoane fizice din comuna Smârdan şi din municipiul Tulcea, cea mai mare suprafaţă, respectiv 540 de hectare, aflându-se în comuna Smârdan.

Situaţia centralizată privind pagubele înregistrate în judeţul Tulcea în urma fenomenelor hidro-meteorologice din ultimele luni va fi transmisă Ministerului Agriculturii, care urmează să decidă dacă persoanele afectate de pagube vor primi despăgubiri.

Nivelul Dunării a depăşit cota de atenţie pe raza judeţului Tulcea încă din data de 16 martie a.c., iar curţile câtorva sute de gospodării, precum şi terenuri arabile şi păşuni din diferite zone ale judeţului, inclusiv din Delta Dunării, au fost inundate în urma infiltraţiilor apărute în diguri.

Conformt măsurătorilor efectuate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, nivelul fluviului a scăzut în ultima perioadă, însă s-a menţinut, joi dimineaţa, peste cota de atenţie.

Pentru a preveni apariţia unor probleme cauzate de nivelul ridicat al Dunării, autorităţile au instituit restricţii de tonaj şi viteză pe unele drumuri judeţene şi drumuri naţionale, unele dintre ele menţinându-se şi în prezent.

De asemenea, toate navele care tranzitează sectorul românesc al Dunării au obligaţia de a reduce viteza până la limita producerii de valuri, potrivit deciziei luate vineri, 22 martie, de Administraţia Fluvială Dunărea de Jos (AFDJ), pentru protejarea digurilor localităţilor riverane fluviului.

România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.

„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.

„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.

El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.

„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.

Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În conformitate cu Hotărârea nr. 228 din 18.04.2018 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii şi schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de plată 2017, autoritățile de la București au stabilit cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2017, se precizează într-o informare a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de joi, 26 aprilie 2018.

Conform unui comunicat al instituției, au fost stabilite următoarele cuantumuri: sprijinul cuplat - cânepă pentru ulei şi/au fibră - 172,3490 euro/ha; sprijinul cuplat - cartof timpuriu pentru industrializare - 719,9998 euro/ha; sprijinul cuplat - castraveţi pentru industrializare - 519,9911 euro/ha; sprijinul cuplat - fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre - 197,7644 euro/ha; sprijinul cuplat - hamei - 519,8509 euro/ha; sprijinul cuplat - leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe şi fasole boabe - 52,4109 euro/ha; sprijinul cuplat - lucernă - 89,9000 euro/ha; sprijinul cuplat - orez - 665,1238 euro/ha;
sprijinul cuplat - legume cultivate în sere şi solare: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă - 7059,8228 euro/ha; sprijinul cuplat - sfeclă de zahăr - 764,1754 euro/ha; sprijinul cuplat - soia - 191,8550 euro/ha; sprijinul cuplat - sămânţă de cartof - 1364,0657 euro/ha; sprijinul cuplat - tomate pentru industrializare - 1420,0003 euro/ha.

Plăţile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 30 septembrie 2017.

Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene, va fi interzisă în exterior folosirea imidaclopridului, clothianidinului şi thiamethoxamului, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele.

Unii oameni de știință afirmă că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, ca urmare a faptului că albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Sănătatea albinelor rămâne un factor de importanţă majoră pentru mine deoarece provoacă îngrijorări legate de biodiversitate, producţia de alimente şi mediu”, a precizat la rândul său comisarul european pentru siguranţa alimentară, Vytenis Andriukaitis.

Informarea CE vinde după ce, în luna mai, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenţionată a pesticidelor şi ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide la EFSA.

Potrivit acestuia, au fost identificate unele riscuri scăzute , dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine.

În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state

Protecting bees: EU set to completely ban outdoor use of pesticides harmful to bees

Today, Member States' representatives in a Standing Committee have backed a proposal by the European Commission to further restrict the use of three active substances (imidacloprid, clothianidin and thiamethoxam, known as "neonicotinoids") for which a scientific review concluded that their outdoor use harms bees. The protection of bees is an important issue for the Commission since it concerns biodiversity, food production and the environment. On the initiative of President Juncker, for whom this is a priority, the College discussed this on 29 March 2017. The restrictions agreed today go beyond themeasures already in place since 2013. All outdoor use of the three substances will be banned and the neonicotinoids in question will only be allowed in permanent greenhouses where no contact with bees is expected. Commissioner for Health and Food Safety, Vytenis Andriukaitis welcomed this vote, stressing that "the Commission had proposed these measures months ago, on the basis of the scientific advice from the European Food Safety Authority. Bee health remains of paramount importance for me since it concerns biodiversity, food production and the environment". The Regulation will now be adopted by the European Commission in the coming weeks and become applicable by the end of the year.

Potrivit prevederilor HG 1174/2014, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 30 aprilie 2018 inclusiv se mai pot depune Cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei ianuarie - martie 2018 (trim. I al anului 2018), transmite potențialilor beneficiari Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, de către administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21 euro/1.000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate/utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; adeverință în original de la Direcția pentru agricultură județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de situația centralizatoare a cantităților de motorină achiziționate/utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația privind calculul efectivului rulat / efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților; situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare; copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în baza Legii nr. 133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare; situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare; dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură și vor purta sintagma „conform cu originalul”.

În perioada 12-13 mai 2018, orașul Dărmănești, împreună cu GAL Valea Muntelui și Degustarium, organizează „Târgul gospodăriilor de produse montane – tradiții și obiceiuri”, având ca obiectiv principal susținerea producătorilor și antreprenorilor de pe Valea Trotușului, în a duce mai departe tradiția fabricării unor produse alimentare și non-alimentare cu vechi rădăcini în această zonă, anunță managerul Asociației GAL Valea Muntelui, Vlad Mihai Ochiroș, printr-un comunicat.

„Mizând pe o largă participare, reprezentanți ai Guvernului României, ai autorităților regionale și județene – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, prefectul județului Bacău, președintele Consiliului Județean Bacău, directorul Agenției de Dezvoltare Nord-Est, directorul Direcției Agricole Bacău, directorul APIA Bacău etc., evenimentul va fi structurat pe trei zone, și anume: Zona 1 – Piațeta din fața Primăriei Orașului Dărmănești, acolo unde producători din 14 localități de pe întreaga Vale a Trotușului își vor expune și promova produsele proprii; Zona a 2-a – expoziția de animale din Târgul săptămânal al orașului, acolo unde crescătorii de animale își vor expune cele mai frumoase exemplare proprii; Zona 3 – Pensiunea Magic Garden Dărmănești, acolo unde se va conferenția pe două teme majore, și anume: Ziua 1 – 12 mai 2018, având ca temă – Strategii naționale și regionale pentru promovarea produselor tradiționale, creșterea animalelor, agriculturii și turismului, autorizarea și comercializarea produselor locale. Ziua a 2-a – 13 mai 2018, având ca temă – Workshop – turismul de nișă. Brandingul local și regional. Asociația Montpesa, viziuni și perspective”, se mai precizează în documentul de presă.

Inaugurarea evenimentului va avea loc în data de 12 mai 2018, în Piațeta din fața Primăriei Orașului Dărmănești, începând cu ora 13:00.

Beneficiarii proiectelor de investiţii pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale pot realiza lucrările de construcţii în regie proprie, cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor, precizează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR aduce clarificări privind implementarea proiectelor de investiţii pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zonele rurale, finanţate prin subMăsura 6.2 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Precizăm că, în cazul proiectelor care prevăd lucrări de construcţii, beneficiarii pot realiza aceste lucrări şi în regie proprie cu respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor”, menţionează sursa citată.

Pentru proiectele care conţin lucrări de construcţii executate în regie proprie, trebuie prezentate autorizaţia de construire, ordinul de începere a lucrărilor şi procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

România va ajunge în acest an la un grad de absorbţie a fondurilor europene de peste 50% prin PNDR 2020, iar suma atrasă ar putea depăşi 4,1 miliarde de euro, afirma, la sfârşitul lunii februarie a acestui an, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Potrivit spuselor oficialului guvernamental, din 2015 şi până în 2018, la AFIR s-au depus 44.062 proiecte de investiţii, în valoare de 6,98 miliarde de euro, iar din acestea 23.368 au fost selectate, în sumă de 3,37 miliarde de euro. Suma contractată depăşeşte 3,28 miliarde de euro.

newsletter rf

Revista