Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

O suită de măsuri menite să-i protejeze pe micii fermieri europeni și pe producătorii de alimente de practicile comerciale incorecte ale marilor corporații ar urma să fie anunțate de reprezentanții Comisiei Europene, joi, 12 aprilie 2018.

Concret, ar urma astfel să fie interzise unele practici, cum sunt plăţile întârziate, anularea comenzilor în ultimul moment şi schimbări retroactive ale contractelor de către cumpărători.

Propunerea CE vizează producătorii mici şi mijlocii, care au sub 250 de angajaţi sau o cifră anuală de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro, conform Reuters, citată de agenția națională de presă.

Cu toate că există la nivel naţional legi care au acelaşi scop, CE a anunţat că vrea să armonizeze aceste reglementări la nivelul UE.

Măsurile Comisiei vin după eforturile similare din Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că vor fi majorate preţurile minime pe care le pot cere retailerii pentru produsele alimentare şi vor fi limitate promoţiile din supermarketuri.

Prinşi între subvenţiile agricole mai scăzute şi producţiile în exces la anumite produse, cum ar fi laptele, fermierii europeni se plâng de mult timp că sunt presaţi de marjele de profit şi de războiul preţurilor din sectorul de retail.

Asociaţia Fermierilor Olandezi (LTO) a anunţat că salută propunerile CE, în timp ce Asociaţia Retailerilor Europeni, EuroCommerce, a avertizat că noua legislaţia va majora preţurile pe care le vor plăti consumatorii şi nu va rezolva dezechilibrele între cerere şi ofertă.

Reglementarea practicilor comerciale nu va rezolva ineficienţele şi problemele de pe piaţă, apreciază Eurocommerce.

Fermierii din sudul Ucrainei au demarat acțiunea de semănat la cerealele de primăvară, până în prezent fiind însămânțate 138.000 de hectare, potrivit anunțului făcut vineri, 6 aprilie 2018, de ministerul ucrainean al Agriculturii.

Defalcat, producătorii agricoli din țara vecină au semănat 82.000 ha cu orz de primăvară, 51.000 hectare cu mazăre, 3.000 hectare cu ovăz, respectiv 2.000 ha cu grâu.

Conform datelor agregate de Reuters, fermierii ucraineni plănuiesc să însămânțeze în acest an 7,4 milioane de hectare cu cereale de primăvară, incluzând aici circa 4,6 milioane de hectare cu porumb, 1,6 milioane de hectare cu orz, 412.000 ha cu mazăre, 200.000 de hectare semănate cu ovăz și 182.000 ha însămânțate cu grâu.

Al treilea cel mai mare exportator de cereale din lume – Ucraina – a precizat prin vocile sale autorizate că suprafața cu cereale de toamnă și de primăvară ar urma să depășească cifra de 14 milioane hectare în acest an.

Specialiștii în previziuni agrometeo au menționat la rândul lor că, în prezent, vremea este favorabilă atât în ceea ce privește culturile de toamnă, cât și cele de primăvară.

Circa 7,3 milioane de hectare cu cereale de primăvară erau însămânțate anul trecut.

Recolta Ucrainei din anul 2017 a totalizat 61,3 milioane de tone de cereale.

Afacerile din piaţa cărnii ar putea depăşi în acest an nivelul de 34 de miliarde de lei, pe fondul creşterii consumului, dar şi ca urmare a evoluţiei semnificative a preţurilor, pe plan intern, principala provocare din acest an urmând să fie reprezentată de inflaţie, creşterea preţurilor urmând să influenţeze într-o proporţie semnificativă evoluţia vânzărilor, potrivit unei analize publicată de KeysFin pe site-ul său.

Faţă de 2012, când piaţa cărnii raporta afaceri de 32,9 miliarde de lei, businessul nu a crescut semnificativ (33,6 miliarde de lei în 2017), dovadă că industria a ajuns deja la maturitate.

„Avansul de 2,2% din intervalul analizat de KeysFin trebuie pus însă în oglindă cu evoluţia profitabilităţii din acest sector, care înregistrează un rezultat remarcabil. În ultimii 5 ani, profitul net al companiilor din piaţa cărnii a crescut cu 115,9%, de la 901,4 milioane de lei în 2012, la 1,94 miliarde lei în 2017. În acest an, profitul sectorului ar urma să treacă de 2,21 miliarde de lei”, precizează analiștii companiei citate.

Rezultatul net raportat de companii a trecut de la o pierdere de 16,4 milioane de lei în 2012 la un plus de 838 milioane de lei în 2016, ultimul an pentru care există, în prezent, date complete la Ministerul Finanţelor.

Conform experţilor de la KeysFin, evoluţia susţinută trebuie pusă pe seama investiţiilor masive din acest sector.

„Ultimii 5 ani au adus investiţii semnificative pe întregul lanţ de producţie, de la creşterea animalelor la comerţ. Problemele cu pesta porcină, cu exporturile, alături de semnalul semnificativ dat de criza economică au impulsionat firmele din domeniu să îşi reorganizeze liniile de producţie, astfel că întregul lanţ economic s-a eficientizat, iar calitatea şi oferta de produse au crescut semnificativ”, afirmă cei de la KeysFin.

Datele arată, pe de altă parte, că din 2016 se observă o tendinţă uşoară de scădere a numărului de angajaţi, evoluţia fiind generată de eficientizarea schemei de personal şi mai ales de tehnologizarea proceselor de producţie.

Potrivit datelor companiei, în piaţa cărnii activează în jur de 9.500 de firme, cele mai multe, în sectorul creşterii animalelor (5.777 în 2016), în timp ce în sectorul de producţie sunt prezente puţin peste 1.000 de firme. Restul reprezintă firmele din comerţul cu ridicata şi amănuntul.

Producătorii de carne înregistrează cea mai mare parte din cifra de afaceri a sectorului, de 13 miliarde de lei în 2016. Creşterea animalelor a generat în anul de referinţă un business de 11,4 miliarde de lei, în timp ce retailul a raportat afaceri de 7,7 miliarde de lei.

Topul investitorilor din piaţa cărnii este dominat de Smithfield România SRL. Compania este principalul jucător din sectorul creşterii animalelor, dar şi din cel al producţiei, cu afaceri de 732,8 milioane de lei, respectiv de 897,8 milioane de lei, în 2016.

În topul crescătorilor, Smithfield este urmată de Transavia SA, cu un business de 478,8 milioane de lei, Avicola Buzău şi Agrisol Internaţional, fiecare cu afaceri de peste un sfert de miliard de lei. Clasamentul este completat de Interagroaliment SRL, Galli Gallo SRL, Banvit Foods SRL, Avicola Braşov, Fermador SRL şi Avicola Focşani.

„Este de remarcat faptul că 8 din 10 companii sunt crescători de păsări, dovadă a apetitului românilor pentru acest tip de consum, companii urmate de cele din sectorul creşterii porcilor. Principalul jucător din piaţă, Smithfield România, crescător de porcine din vestul ţării, aduce 28% din cifra de afaceri din Top 10”, susțin analiştii.

În sectorul producţiei de carne, locul secund, după Smithfield Prod, este ocupat de Unicarm SRL, cu o cifră de afaceri de 651,3 milioane de lei. Urmează Aaylex Prod SRL, cu business de 472,8 milioane de lei, şi Caroli Foods SRL cu 429,7 milioane de lei. Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri înregistrată în 2016, de Agricola International SA, Recunoștinţa ProdCom Impex SRL, Elit SRL, Diana SRL, Aldis şi Scandia Food.

„Interesant este că cifra de afaceri, în acest sector, nu este direct proporţională cu numărul de angajaţi (ex: Smithfield), diferenţa fiind generată în primul rând de eficientizarea proceselor tehnologice. Rezultatele vin să confirme, în mare măsură, investiţiile semnificative ale jucătorilor din piaţă. Carnea de porc şi cea de pasăre sunt în prim-plan, consumul pe piaţa internă fiind în continuă creştere. De remarcat este evoluţia semnificativă a exporturilor în acest sector, care cunoaşte un trend ascendent, dublat de o diversificare tot mai mare a pieţelor de destinaţie”, precizează experţii KeysFin.

În ultimii ani, piaţa cărnii a trecut printr-un proces de maturizare şi consolidare. Pe fondul investiţiilor semnificative, gama de produse a crescut, iar calitatea acestora a evoluat semnificativ.

„Într-o piaţă în care trendul vânzărilor era dat în primul rând de preţ, comportamentul de consum a început să se schimbe. Din discuţiile avute cu jucătorii din piaţă, am sesizat că românii au început să mizeze pe calitate. Este un trend în formare, însă cu valenţe  pozitive. De la parizerul no-name, aflat în topul vânzărilor în trecut, clienţii şi-au reorientat consumul către produse mai sănătoase. Trendul Healthy, fără E-uri, aditivi etc. a atras un număr tot mai mare de clienţi, iar producătorii şi importatorii au urmat această direcţie. Românii au început să aleagă carnea şi mezelurile de calitate”, au mai spus experţii KeysFin.

Aceştia consideră anul 2018 un an semnificativ pentru piaţa cărnii. Focusul investitorilor se va muta, în mare parte, pe exporturi.

„Apetitul pentru consum, pe fondul creşterilor salariale, va compensa în mare parte dinamica preţurilor, stimulând, totodată, diversificarea gamei de produse. Investitorii vor insista pe optimizarea formatelor de comercializare şi, mai ales, pe promovare, investiţiile în publicitate anunţându-se a fi peste cele din anul precedent", au precizat experţii KeysFin.

Campania „Alege oaia!”, promovată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a fost cooptată în cadrul Cooperativei agricole „Ţara Mea”, un parteneriat ce are la bază închiderea lanţului de vânzare şi stabilirea şi respectarea unui circuit bine determinat, au anunţat, miercuri, 4 martie 2018, reprezentanţii asociaţiei, într-un comunicat de presă.

„Pornind de la ideea campaniei naţionale de informare şi promovare a consumului de carne de oaie «Alege Oaia!», promovat de Ministerul Agriculturii, Cooperativa «Ţara Mea» a venit în sprijinul crescătorilor de ovine cu propunerea unui parteneriat care să ducă acest proiect la un alt nivel. Prezentată profesionist în rafturi, ridicată la rang de industrie şi optimizată pe piese în detrimentul bucăţilor mari, oaia poate fi, aşa cum bine a intuit ministrul Petre Daea, un business de succes pentru agricultura românească. Prin această asociere, dacă vor înţelege să lucreze organizat şi împreună, ca într-o singură industrie, crescătorii de ovine nu vor mai fi nevoiţi să exporte, având acces la piaţa de desfacere autohtonă, la consiliere de specialitate, la abatoare şi ambalare de capacitate mare şi, nu în ultimul rând, la un preţ corect pentru produs”, se menţionează în documentul de presă al Cooperativei „Ţara Mea”.

Conform sursei citate, parteneriatul dintre crescătorii de ovine şi „Ţara Mea” are la bază închiderea lanţului de vânzare şi stabilirea şi respectarea unui circuit bine determinat: crescătorii vând oaia vie, abatorul o taie, apoi se tranşează şi se ambalează, iar Cooperativa „Ţara Mea” se va asigura că fermierii primesc preţul corect, că promovează corect programul şi că în rafturi va ajunge carne de cea mai bună calitate,

„Acest gen de colaborare naţională va reuşi să păstreze produsele de cea mai bună calitate în ţară, pentru consumatorii români, pe rafturile marilor lanţuri de magazine şi, în acelaşi timp, va asigura nu numai supravieţuirea, dar şi bunăstarea crescătorilor de ovine. Vrem să atragem familii tinere către acest gen de activitate, să ducă un trai frumos în jurul acestei meserii”, susţine Petre Daea, ministrul Agriculturii.

La rândul său, preşedintele „Ţara Mea”, Florin Burculescu, a subliniat că pentru a vinde „trebuie să învăţăm să vedem de sus lucrurile (...) să înţelegem consumatorul, raftul, produsul şi apoi nevoile fiecăruia din lanţ (...) să lucrăm constant, susţinut, cu preţuri decente, avantajoase pentru toate părţile implicate”.

Ministerul Agriculturii a facilitat întâlnirea dintre crescătorii de ovine şi reprezentanţii Cooperativei „Ţara Mea”, iar în urma discuţiilor majoritatea asociaţiilor de crescători de ovine şi-a manifestat dorinţa de a pune cât mai repede în aplicare proiectul.

Cooperativa agricolă „Ţara mea” activează, în prezent, cu aproximativ 350 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor, la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre. Scopul Cooperativei este, pe de o parte, să crească producţia şi consumul de produse româneşti, autohtone şi sănătoase, cu o calitate net superioară celor din import, şi, pe de altă parte, să susţină o creştere economică sănătoasă atât pentru producătorii români, cât şi pentru economia ţării.

La acest moment, retailerul german Kaufland este principala piaţă de desfacere a cooperativei.

Specialiştii Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului (LCCIV) Valea Călugărească au verificat, în perioada premergătoare Paştelui, 316 eşantioane de vin, colectate atât din depozitele distribuitorilor, cât şi de la producători, rezultatul fiind că unele loturi de vin produs şi îmbuteliat în Bulgaria au fost neconforme, potrivit comunicatului de presă al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de joi, 5 martie 2018.

Conform sursei citate, scopul acţiunilor de control a fost asigurarea consumatorilor în privinţa autenticităţii şi conformităţii vinului românesc.

În urma analizării celor 316 de eşantioane de vin, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformităţi de calitate sau compoziţie fizico-chimică, cu excepţia unor loturi produse şi îmbuteliate în Bulgaria, ce s-au fost dovedite ca fiind neconforme şi, prin urmare, au fost interzise la comercializare şi returnate furnizorului din ţara vecină.

„Întreaga producţie de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate şi diversitate, iar autenticitatea şi naturaleţea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialişti în domeniu, dar şi certificate prin distincţiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan naţional sau internaţional. Rezultatele analizelor efectuate în cadrul LCCIV Valea Călugărească asupra celor 316 eşantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol şi retehnologizarea cramelor”, se precizează în documentul de presă al MADR.

Instituția citată subliniază totodată că piaţa vinurilor din România oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic şi organoleptic cerinţelor impuse de lege.

Impulsionat de majorarea preţurilor la cereale şi lactate, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în martie 2018, comparativ cu luna precedentă, potrivit anunțului făcut joi, 5 martie 2018, de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Instituția publică frecvent propriul său Food Price Index care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna martie 2018, acest indice a urcat cu 1,1%, comparativ cu luna precedentă, o creştere similară cu cea înregistrată în februarie 2018, până la un nivel de 172,8 puncte. Comparativ cu situaţia din luna martie 2017, preţul internaţional al alimentelor a crescut cu 0,7%.

Scăderile înregistrate la zahăr şi la majoritatea uleiurilor vegetale au fost mai mult decât contracarate de creşterile de preţuri la porumb, carne şi la majoritatea produselor lactate.

În paralel, FAO a anunţat că în 2017 recolta mondială de cereale a atins un nivel-record de 2,646 miliarde de tone, cu 33 de milioane de tone mai mult decât în 2016. Cu toate acestea, FAO se aşteaptă la scăderea producţiei de porumb şi grâu în 2018 pe baza primelor estimări. Organizaţia mizează în acest an pe o scădere a producţiei mondiale de grâu până la 750 de milioane de tone, cu aproape un procent mai puţin decât recolta cvasirecord din 2017, în condiţiile în care prognozele sugerează o scădere a producţiei în China, India şi Rusia.

Lucrările agricole specifice campaniei de primăvară se vor efectua, în general, în bune condiţii, iar rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole, reiese din prognoza agrometeorologică valabilă pentru perioada 3 - 9 aprilie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Conform sursei citate, în intervalul analizat va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit pe aproape întreg teritoriul agricol. Temperatura maximă a aerului se va situa între 10 şi 24 de grade Celsius, iar minima aerului va fi cuprinsă între -1 şi 12 grade Celsius, în toate zonele de cultură, izolat fiind condiţii de producere a brumei.

În acest context, regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori cuprinse între 7 şi 12 grade Celsius, în general favorabile pregătirii patului germinativ în vederea însămânţării culturilor din prima urgenţă (lucernă, mazăre, borceag etc.), precum şi a speciilor de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi cartof), îndeosebi în zonele de câmpie.

Totodată, sunt prognozate precipitaţii predominant sub formă de ploi locale, izolat cu caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, în aproape toate regiunile.

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole.

Din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza de specialitate relevă că regimul termic din aer mai ridicat decât în mod obişnuit va determina reluarea treptată a proceselor de creştere şi dezvoltare la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole pe majoritatea suprafeţelor agricole, cu excepţia depresiunilor din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, unde procesele vegetative se vor desfăşura lent şi temporar.

Culturile de orz şi grâu de toamnă înfiinţate în perioada optimă îşi vor continua fazele de înfrunzire şi înfrăţire (20-100%), plantele având în medie 1-3 fraţi. Totodată, în semănăturile efectuate după 20 octombrie 2017 se va semnala răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%).

În Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, cultura de rapiţă va parcurge faza de dezvoltare a aparatului foliar, iar în majoritatea plantaţiilor, la speciile timpurii de sâmburoase, se va înregistra umflarea mugurilor de rod, în timp ce la seminţoase se va menţine stadiul de repaus biologic.

În cazul viţei-de-vie, local, se va putea declanşa faza de „plâns” în aproape toată ţara, iar în zonele nordice şi centrale se va înregistra în continuare starea de repaus vegetativ.

Agrometeorologii menţionează că lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (fertilizări, pregătirea patului germinativ, efectuarea însămânţărilor la culturile de primăvară, lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa de vie etc.) se vor efectua, în general, în bune condiţii, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

În cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară, până la această dată au fost sacrificaţi 135.579 de miei, se precizează în cel mai recent comunicat al Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

În plus, din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, rezultă că, în intervalul 14 – 29 martie, au fost realizate 6.174 de controale în unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agroalimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Conform datelor ANSVSA centralizate, neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

„Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm: depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare în cazul produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar, respectiv personal fără echipament de protecţie”, se mai menționează în comunicat.

În același document, se mai precizează că o parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, ANSVSA, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

„Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA - 0800 826 787 - care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor”, precizează reprezentanții agenției.

Recent, UkrAgroConsult și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la recolta și exportul de orz ale Ucrainei, aferente sezonului 2018-2019, ca urmare diminuării suprafețelor însămânțate, pe fondul unei primăveri întârziate.

În același timp, compania de consultanță previzionează o creștere a nivelului recoltei și exportului de porumb a țării vecine.

Cel mai probabil, anul acesta, Ucraina ar urma să recolteze 25,7 milioane tone de porumb și 8,2 milioane de tone de orz, în timp ce exporturile ar putea totaliza 20 de milioane de tone de porumb, respectiv 4,6 milioane tone orz, conform aprecierilor aceleiași companii de analiză agribusiness, citată de Reuters.

„Calendarul însămânțărilor culturilor timpurii de primăvară din Ucraina vor suferi schimbări sau chiar diminuări de interval. În cazul majorărilor bruște de temperatură, fermierii s-ar putea afla în situația lipsei timpului necesar însămânțărilor cerealelor timpurii”, precizează compania de consultanță într-un raport.

Documentul precizează că aproape întreaga țară este încă acoperită cu un strat de 25 de centimetri de zăpadă, iar semănatul se află deja cu două săptămâni în întârziere, față de aceeași perioadă a anului trecut.

„În același timp, de situația actuală ar putea beneficia o cultură tardivă, cum este și cazul porumbului, mulțumită atât diminuării nivelului însămânțărilor la orz, cât și schimbării calendarului către momentul optim de semănat”, a precizat UkrAgroConsult.

Ucraina a recoltat 8,3 milioane de tone de orz și 24,7 milioane de tone de porumb în 2017.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, un model de cerere pentru emiterea autorizației de mediu pentru beneficarii submăsurilor (sM) 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Modelul de cerere este disponibil în cadrul secţiunii „Informații utile”, subsecţiunea „Tipizate”.

„Ca urmare a solicitărilor venite din partea beneficiarilor subMăsurilor 6.1 si 6.3, prin care ni s-au semnalat problemele întâmpinate în obținerea documentelor de mediu pentru depunerea ultimei tranșe de plată, am stabilit în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și ai Gărzii Naționale de Mediu să punem la dispoziția beneficiarilor noștri modelul de cerere pentru emiterea autorizației de mediu, agreat de către aceste instituții. Doar având un dialog permanent și deschis cu beneficiarii PNDR 2020 și cu instituțiile statului care au atribuții în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, putem veni în sprijinul tuturor acelor beneficiari care ne semnalează dificultăți în implementarea proiectelor”, a precizat directorul general-adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Daniel Crunțeanu.

De la demararea PNDR 2020 și până în prezent, AFIR a încheiat 9.753 de contracte de finanțare cu tinerii fermieri (sM 6.1), în valoare de peste 400,4 milioane de euro, și a acordat plăți către aceștia în valoare de 305,7 milioane de euro. De asemenea, pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), AFIR a semnat 5.579 de contracte de finanțare în valoare de aproximativ 83,7 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate către micii fermieri este de peste 59,2 milioane de euro, până în acest moment.

newsletter rf

Revista