Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Agricultura și silvicultura, alături de alte industrii, printre care și cea de procesare a alimentelor, pot produce cantități mari de deșeuri și de alte materiale neutilizate sau puțin utilizate, fiind disponibile ca materie primă pentru industrii de procesare a biomasei, potrivit unui raport al Bio-Based Industries Consortium (BIC), aceste sectoare putând juca un rol important în crearea unei noi industrii bazate pe utilizarea de biomasă ca materie primă și transformarea ei în produse cu valoare adăugată.

Raportul BIC a identificat și utilizatorii actuali și potențiali de biomasă din România: industria alimentară (produse din carne, produse lactate, produse din pește și de acvacultură, sectorul de fructe și legume, alimente pe bază de cereale, produse de panificație), industria lemnului, industria celulozei și hârtiei, industria chimică și cea petrochimică.

„Datorită tuturor acestor avantaje, România poate profita de sectorul chimic și agroalimentar puternic pentru a pune bazele unei noi industrii naționale bazate pe conceptul bio, prin creșterea treptată a utilizării surselor de biomasă”, se mai menționează în document.

BIC reprezintă sectorul privat în parteneriatul public-privat cu Comisia Europeană (CE) pentru dezvoltarea industriilor ce utilizează biomasa ca materie primă – Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU).

Eforturile actuale de stabilire a unei strategii naționale pentru bioeconomie ar trebui să ofere premisele pentru înființarea unor lanțuri de procesare bazate pe biomasă în toată țara. Propunându-și în egală măsură interconectarea sectoarelor industriale separate în prezent, strategia națională ar putea amplifica pe termen mediu activitățile de procesare a biomasei în România, se arată în raportul BIC.

Reprezentanții BIC vor ajunge în România în luna septembrie a acestui an, cu scopul de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a uriașului potențial al țării și la stabilirea de conexiuni între actorii locali și inițiativele și rețelele privind industriile ce utilizează biomasa la nivel european.

Bio-Based Industries Consortium (BIC) este o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles. Acesta reprezintă sectorul privat printr-un parteneriat public-privat (PPP) cu UE, Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU). În valoare de 3,7 miliarde de euro, parteneriatul permite mobilizarea investițiilor în facilități și procese inovatoare, care produc produse din resurse de biomasă de înaltă calitate, precum și în proiecte de cercetare în rafinare bio și în proiecte demonstrative.

BIC include multiple sectoare, inclusiv agricultură, sectorul agro-alimentar, silvicultură, celuloză și hârtie, produse chimice, energie și alte sectoare de producție.

Cu peste 200 de membri, inclusiv companii mari, IMM-uri, clustere pentru IMM-uri, companii de cercetare și tehnologie, universități, platforme tehnologice și asociații din întreaga Europă, BIC reunește un grup cu autoritate profesională recunoscută și expertiză intersectorială și multidisciplinară în industriile bazate pe biomasă.

Pentru a cincea lună la rând, agenția de analiză agribusiness Strategie Grains reduce nivelul așteptărilor privind exporturile de grâu moale ale blocului comunitar din sezonul actual de marketing, o parte din „vină” fiind pusă pe seama diminuării nivelului de materie primă comercializată de Țările Baltice și de Polonia.

Specialiștii organizației au previzionat că nivelul comerțului peste graniță cu grâu moale ar urma să atingă un total aproximativ de 21,2 milioane de tone în sezonul iulie 2017-iunie 2018, cu circa 250.000 de tone sub estimările de luna trecută și în scădere semnificativă față de nivelul de 24,1 milioane de tone înregistrat în anul de marketing 2016-2017.

„Diminuarea nivelului exporturilor de grâu ale blocului comunitar are legătură directă cu Țările Baltice și cu Polonia, ale căror cote ale comerțului peste graniță sunt extraordinar de mici, în comparație cu anii anteriori. Polonia se luptă să atingă un nivel al exporturilor de un milion de tone către țări din lumea a III-a în anul 2017-2018”, a precizat Strategie Grains într-un raport lunar dat publicității joi, 19 martie 2018.

Un mai mare grad de utilizare a materiei prime menționate anterior pentru furajele produse în Polonia, Olanda și Spania reechilibrează balanța exporturilor, astfel că stocurile estimate la finele lunii iunie a.c. s-ar diminua și ele cu 200.000 de tone, până la un total de 13,5 milioane de tone. Și asta, în condițiile în care disponibilul din hambare la final de sezon 2016-2017 totalizau 12 milioane de tone.

La rândul său, miercuri, 18 martie 2018, FranceAgriMer a declarat prin vocile sale autorizate, titrate de Reuters, că totalul exporturilor de grâu ale Hexagonului în țări terțe ar urma să se diminueze în anul de marketing în curs.

În contrast, pentru sezonul 2018-2019, Strategie Grains și-a revizuit în creștere estimările cu privire la exporturile de grâu ale blocului comunitar, care ar urma să totalizeze 24,6 milioane de tone, față de cele 24,1 milioane de tone, cât erau estimate luna trecută. Calculele țin cont de scăderea competitivității grâului nord-american față de cel comercializat de țări exportatoare din blocul comunitar, precum și de disponibilități mărite ale României și ale Țărilor Baltice.

„Cu toate acestea, orice majorare potențială a exporturilor franțuzești față de nivelul previzionat în prezent de noi pare neconcludentă, deoarece grâului din Hexagon îi lipsește competitivitatea față de cel cu origine de la Marea Neagră, fapt dovedit problematic în termeni de comerț peste graniță către state atât din Africa de Nord, cât și din cea sub-sahariană”, menționează Strategie Grains.

În cazul orzului, Strategie Grains și-a revizuit în scădere estimările cu privire la exporturile UE, atât pentru sezonul curent, cât și pentru cel viitor.

Transporturile de orz european în sezonul 2017-2018 ar urma să atingă un nivel total de 6,9 milioane de tone, în scădere cu 300.000 de tone față de luna trecută, incluzând aici o creștere negativă de 150.000 de tone din partea Franței.

Însă cea mai abruptă scădere este previzionată pentru sezonul următor. Concret, Strategie Grains a revizuit în scădere estimarea lunară pentru exporturile de orz ale blocului comunitar în anul de marketing 2018-2019 cu 800.000 de tone, până la un total de 8,4 milioane de tone, citând o creștere semnificativă a producției și a competitivității generate de țările producătoare de la Marea Neagră.

Strategie Grains a subliniat că exporturile de orz ale UE ar urma să se stabilizeze la un nivel mai mare cu 1,5 milioane de tone peste cel înregistrat în sezonul 2017-2018, susținut de o majorare a producției cu 3,6 milioane de tone.

În ceea ce privește porumbul, Strategie Grains și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la importurile blocului comunitar din anul de marketing 2018-2019 cu 700.000 de tone, până la un total de 16,1 milioane de tone.

Chiar și așa, ele sunt mai mari cu 800.000 de tone decât cele din sezonul anterior.

Abia de la 1 ianuarie 2019, copiii preșcolari din grădinițele de stat și confesionale cu program normal de patru ore, precum și elevii din învățământul primar de stat și privat ar urma să primească până la șapte borcane cu miere, câte unul pentru fiecare lună dintr-un an școlar, a anunțat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, cu ocazia deschiderii ediției de primăvară a Târgului Național al Mierii, vineri, 16 martie 2018.

„Eu cred că săptămâna viitoare va trece prin plenul Senatului (n.r. - mierea în școli). La Cameră (n.r. - Camera Deputaților), lucrurile sunt simplificate, pentru că am avut discuții anticipate cu dumnealor. Eu cred că începând cu 1 ianuarie 2019, când va fi și măsura bugetată consistent, copii vor începe să primească miere. Noi am cerut ca să fie câte un borcan (n.r. - borcan cu miere pentru fiecare copil) în fiecare lună. Sunt șapte luni de școală, am cerut șapte borcane pentru fiecare copil. Înainte, discuția era să fie un borcan la trei luni”, a precizat Botănoiu.

Potrivit proiectului de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006, Art. 1, alineatul 1 stipulează că „se acordă gratuit pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și confesionale cu program normal de 4 ore, precum și pentru elevii din învățământul primar de stat și privat miere polifloră, în limita unei cantități de 350 de grame de miere, lunar. În plus, Alineatul 3 al propunerii legislative precizează că, cităm: „Mierea polifloră destinată consumului pentru elevii din învățământul primar de stat și privat va fi ambalată în borcane de 250 mililitri, cu capac de culoare verde și va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

Inițial, pentru anul 2017 se stabilise un plafon financiar de 16,8 milioane de lei.

La Camera Deputaților, proiectul de act normativ a fost înregistrat sub următoarele coordonate: BP491/19.10.2017, în timp ce, la Senat, inițiativa legislativă poate fi găsită cu numărul de înregistrare L50/05.02.2018.

„Inundaţiile din ultima perioadă ne determină să atragem atenţia deţinătorilor de animale din zonele calamitate, dar şi din întreaga ţară, asupra pericolului de apariţie şi evoluţie ale unor boli grave, care se pot transmite de la animale la om”, precizează reprezentanții ANSVSA prin intermediul unui comunicat remis presei joi, 15 martie 2018.

Concret, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis instrucţiuni către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene (DSVSA) pentru adoptarea măsurilor de profilaxie generală, profilaxie specifică, de ecarisare şi de sănătate publică, pentru prevenirea şi limitarea efectelor inundaţiilor asupra stării de sănătate a animalelor.

„ANSVSA recomandă tuturor proprietarilor de animale să coopereze cu medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor sanitare veterinare de necesitate”, informează agenția. „Importanţa acţiunilor sanitare veterinare (în special a vaccinărilor, în acest context) rezidă în faptul că incidenţa unor boli, care în mod normal sunt ţinute sub control, ar putea să crească (un pericol real îl constituie antraxul)”.

Astfel, au menționat reprezentanții ANSVSA, au fost transmise către DSVSA judeţene avertizări pentru toate obiectivele cu profil zootehnic şi medicilor veterinari concesionari din localităţile situate în zonele inundabile asupra pericolului reprezentat de apariţia de viituri.

Medicii veterinari din judeţe vor intensifica supravegherea sanitar-veterinară şi de profilaxie specifică, prin vaccinarea animalelor, anunță totodată agenția de profil.

Activitatea desfăşurată de serviciile sanitar-veterinare are un dublu scop, și anume de a menţine starea de sănătate a efectivelor de animale, respectiv de a proteja cetăţenii de pericolul bolilor transmisibile de la animale la om.

DSVSA din judeţele afectate acţionează prin aplicarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea bolilor la animale, a celor transmisibile la om şi controlul sanitar-veterinar al produselor alimentare, măsuri care se referă la: mutarea animalelor din gospodăriile afectate in zone sigure; acţiuni imunoprofilactice (ex., vaccinarea împotriva antraxului); coordonarea activităţii de strângere a cadavrelor şi dirijarea lor la puţul sec sau la incinerare; dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale, respectiv controlul potabilităţii surselor de apă pentru adăparea animalelor.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a transmis notificări către toate prefecturile din zonele calamitate, iar prin intermediul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene, către primăriile şi consiliile locale, solicitând respectarea legislaţiei în vigoare privind colectarea şi neutralizarea cadavrelor de animale din zonele inundate.

În ultima perioadă, conform avertizărilor hidrologice, la staţiile hidrometrice Podu Olt, Feldioara şi Hoghiz, amplasate pe râul Olt, s-au depăşit cotele de pericol, fapt ce a condus la fenomenul de remuu pe pârâul Căpeni, afluent cadastrat de stânga al Oltului. Digurile de remuu, de pe pârâul Căpeni, au fost deversate cu o lamă de circa 3-4 cm în mai multe puncte, pe un sector de aproximativ 100 m amonte de confluenţa cu râul Olt.

„Unităţile teritoriale ale AN Apele Române acţionează prin formaţiile de intervenţie cu utilaje şi materiale din stocul de apărare. Se monitorizează permanent cursurile de apă, se intervine pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a râurilor, dar şi pentru punerea în siguranţă a punctelor critice înregistrate pe sectoarele vizate de avertizările hidrologice. Se acordă în continuare o atenţie deosebită respectării prevederilor Regulamentelor de exploatare în condiţii de ape mari, asigurării tranşelor de atenuare în acumulări, acolo unde evoluţia fenomenelor hidrologice o impune”, precizează ANAR.
Joi la ora 13:00, cotele râului Olt erau în scădere, iar la staţia hidrometrică Podu Olt se înregistra o cotă de 477 cm (CI+27cm), la staţia hidrometrică Feldioara 418 cm (cu 2 cm sub cota de inundaţie) şi la staţia hidrometrică Hoghiz 466 cm (CI+16 cm).

În parteneriat cu facultățile de profil, una dintre cele mai importante companii de agribusiness care activează și pe piața din România selectează cei mai buni candidați din țară, dornici să crească într-un mediu dinamic, unde pot evolua și își pot dezvolta aptitudinile, potrivit celei mai noi informări transmise presei de multinațională.

Concret, Monsanto România lansează un nou program de internship – Seamănă-ți succesul acum! – pentru studenții ce aprofundează cunoștințe legate de agricultură sau din domenii conexe acesteia.

„Programele noastre de internship de până acum au avut un real succes, dacă ne raportăm la numărul colegilor care au rămas în echipă și care au crescut alături de Monsanto. Compania noastră oferă o reală deschidere către piața de agribusiness din România și facilitează oportunități considerabile în ceea ce privește interacțiunea cu cei mai mari jucători din domeniu. Încurajăm toți studenții motivați de aceste lucruri să vină și să ne cunoască. Suntem siguri că asta îi va convinge să aplice la noul nostru program de internship”, ne împărtășește Mihaela Vasile, director de relații Ppublice al Monsanto România.

Internship-ul va dura un an calendaristic, astfel încât să permită valorificarea tuturor cunoștințelor academice asimilate până în prezent și asimilarea altora noi. Monsanto a încurajat întotdeauna inovația și a investit în cercetare, iar acest lucru se vede în produsele revoluționare din portofoliul companiei. În opinia specialiștilor din companie, acesta este mediul optim pentru dezvoltarea unei cariere în domeniu.

„Fiecare om nou-venit în echipă aduce plusvaloare companiei prin entuziasmul pe care îl manifestă, cu atât mai mult atunci când este vorba despre un student aflat la început de drum. Ne bucurăm că avem ocazia să oferim această șansă unor tineri talentați și le mulțumim tuturor facultăților din domeniu care facilitează recrutarea. Îi așteptăm pe viitorii colegi cu un CV actualizat și cu voie bună. Mult succes tuturor candidaților!”, a declarat Octavian Chihaia, CEO al Monsanto România.

Monsanto este unul dintre liderii globali ce oferă soluții bazate pe tehnologie și produse agricole care îmbunătățesc productivitatea la nivel de fermă și calitatea hranei. Monsanto continuă să susțină atât fermierii mici, cât și pe cei mari pentru a produce mai mult, în timp ce se conservă mai mult resursele noastre naturale, cum ar fi apa și energia.

În cadrul Campaniei 2018 care a debutat la data de 1 martie a.c., fermierii români au depus un număr de 79.393 de cereri pentru plata subvenţiilor, pentru o suprafaţă de 221.301 hectare, potrivit anunțului făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), luni, 12 martie 2018.

Cererile Unice de Plată se depun în intervalul 1 martie - 15 mai 2018 la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti în funcție de mărimea suprafețelor.

„Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite. În cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare de teren agricol, cererile se depun la Centrele judeţene APIA, iar în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol, cererile se depun la Centrele locale”, se mai menționează în comunicatul de presă.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2018, fermierii sunt rugaţi să se prezinte la data şi la ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite.

Etapele campaniei 2018 sunt: 1 martie - 15 mai 2018, depunerea cererilor unice, 1 iunie - 1 iulie 2018, efectuarea controlului administrativ, 1 iulie - 1 octombrie 2018, controlul la faţa locului, 16 octombrie - 30 noiembrie 2018, plata avansului din campania 2018, iar în perioada 1 decembrie 2018 - 31 martie 2018, plata regulară a subvenţiilor.

Până marți, 13 martie 2018, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată un număr de 847.088 de fermieri unici care au depus Ccerere de plată în cadrul Campaniei 2017, suma totală fiind de aproape 2,44 miliarde de euro.

Începând cu data de 16 octombrie 2017, pentru Campania 2017 s-a autorizat la plată suma totală de 2,435 miliarde de euro, reprezentând avans şi plată regulară, din care 1,581 miliarde de euro s-au plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 528,87 milioane de euro, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare buget naţional, iar diferenţa de 324,86 milioane de euro, din bugetul de stat.

APIA precizează că, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu, plăţile din cadrul schemelor de sprijin se efectuează în perioada 1 decembrie - 30 iunie din anul calendaristic următor.

Plăţile finanţate din FEGA se realizează la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, iar plăţile finanţate din FEADR, la cursul de schimb de 4,5390 lei pentru un euro.

Din cauza precipitațiilor importante cantitativ, care au căzut în toamna anului 2017 și care i-au forțat pe fermierii din Uniunea Europeană (UE) să diminueze nivelul însămânțărilor cu grâu moale, recolta ar urma să fie semnificativ mai mică în vara acestui an, au afirmat vineri, 9 martie 2018, voci autorizate din cadrul companiei de analiză în agribusiness Coceral.

În primele estimări ale specialiștilor Coceral cu privire la recolta de cereale a anului în curs, citate de Reuters, aceștia au vehiculat un nivel previzionat al producției de grâu moale a blocului comunitar de 140,5 milioane de tone, în scădere față de cel din 2017, care atingea un total de 141,5 milioane de tone.

„Situația este generată de așteptări privind o scădere a totalului suprafețelor însămânțate cu 500.000 de hectare, după o vreme neobișnuit de umedă care a afectat procesul semănatului în Germania, Danemarca, Polonia și Scandinavia”, au precizat analiștii Coceral.

„Drept rezultat, previziunea privind producția de grâu moale a acestor state membre UE este una negativă, în special pentru Danemarca, Polonia și Scandinavia, în timp ce cultura din Spania ar putea să-și revină, după o secetă puternică instalată în 2017”.

Estimările privind recolta de grâu moale a UE au la bază previziunile privind suprafața însămânțată și care totalizează 23,16 milioane de hectare, în scădere față de nivelul de 23,61 milioane de tone înregistrat anul trecut, dar și media randamentelor, de 6,07 tone la hectar, în creștere ușoară față de cea din sezonul aterior, și anume de 5,99 tone/ha.

Împreună, statele membre UE reprezintă cel mai mare producător de grâu din lume și, deopotrivă, un mare exportator de materie primă.

În ceea ce privește producția de orz, previziunile Coceral sunt că aceasta ar urma să crească în acest an, ca urmare a „întoarcerii” parcelelor. Și asta, după reorientarea fermierilor către însămânțările cu orz de primăvară, din cauza efectelor negative pe care vremea deosebit de umedă din toamna anului trecut le-au avut asupra culturii grâului, dar și a revirimentului înregistrat de fermierii spanioli după un an 2017 deosebit de secetos.

Concret, Coceral previzionează că producția de orz a blocului comunitar ar urma să atingă un nivel de 60,3 milioane de tone, una mai mare față de cea înregistrată anul trecut și care a totalizat 58 de milioane de tone.

În ceea ce privește porumbul, analiștii Coceral afirmă că producția totală estimată ar urma să atingă un nivel de 61,8 milioane de tone, în creștere față de cel de 60,9 milioane de tone, cât se înregistra în 2017. Majorarea producției ar urma să se concretizeze în sud-estul blocului comunitar, creștere contrabalansată de o diminuare de producție previzionată pentru Hexagon.

La oleaginoase, estimările Coceral spun că, în cazul rapiței, aceasta ar urma să totalizeze 22 de milioane de tone producție, în fapt, o creștere infimă față de totalul înregistrat în 2017 – 21,9 milioane de tone. În acest context, o creștere a productivității estimată pentru Germania, Franța și România ar urma să echilibreze balanța, în contextul scăderii randamentelor în Danemarca, Suedia și în Țările Baltice.

De la demararea PNDR 2014-2020 și până în prezent, AFIR a încheiat peste 2.100 de contracte de finanțare care au ca obiect investiții apicole, cu o valoare totală a contractelor de finanțare de 47,86 milioane de euro, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Până în prezent, AFIR a efectuat plăți de 35,5 milioane de euro beneficiarilor proiectelor din apicultură.

„Deși există un Program tematic pentru acest sector, respectiv Programul Național Apicol, cei interesați pot obține finanțare și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru a dezvolta investiții în domeniul apiculturii. Aceștia au la dispoziție mai multe linii de finanțare pentru a-și dezvolta proiectele apicole, dintre care două subMăsuri sunt cu sprijin 100% nerambursabil, mai precis subMăsura dedicată instalării tinerilor fermieri, submăsura 6.1, și cea pentru dezvoltarea fermelor mici, submăsura 6.3”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Cele mai multe investiţii apicole au fost finanţate prin intermediul subMăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici), pentru care AFIR a semnat 1.502 decizii de finanţare, în valoare de 22,5 milioane de euro.

De asemenea, prin subMăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri), AFIR a încheiat 600 de contracte de finanţare cu o valoare de peste 24 de milioane de euro.

Restul proiectelor au fost contractate prin intermediul submăsurilor 4.1 (Investiţii în exploataţii agricole) şi 4.2 (Sprijin pentru investiţii în prelucrarea, comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole), cu o valoare cumulată de aproximativ 1,3 milioane de euro.

Reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor (n.r. - fermier - o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă), echivalentă în lei, ar urma să fie legiferată dacă propunerea de act normativ a Pro Agro ar urma să fie aprobată de Parlament, inclusiv după punctele de vedere venite din partea presei agricole.

Potrivit unui comunicat al organizației de fermieri, federația a inițiat deja elaborarea unui proiect de act normativ intitulat „Legea pentru instituirea unei cotizații profesionale agricole aplicate fermierilor pentru finanțarea asociațiilor profesionale membre ale unor organizații profesionale/interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar”, în vederea asigurării finanțării predictibile a mediului asociativ.

„Demersul nostru vine în contextul nevoii unei reprezentări consistente a intereselor fermierilor din România, atât la nivel național, cât și european. Numai în acest mod, mișcarea asociativă din agricultură poate să conducă la asigurarea creșterii competitivității fermelor și industriei alimentare din România. Mecanisme de finanțare asemănătoare sunt adoptate și în alte țări membre ale Uniunii Europene, cel mai relevant caz fiind Franța. În consecință, considerăm că Parlamentul României ar trebui să își asume acest proiect de act normativ, astfel încât fermierul român să fie cu adevărat reprezentat la masa negocierilor, fie în România, fie la Bruxelles”, afirmă cei din conducerea organizației, precizând că demersul este susținut și de către Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

În plus, Federația apelează inclusiv la sprijinul presei agricole pentru a face cunoscută inițiativa legislativă și, eventual, pentru a primi observații și propuneri de îmbunătățire a textului inițial, astfel încât să determine puterea politică din Parlamentul României să îl transforme în lege.

Inițiatorii mai precizează că plata cotizației profesionale agricole prevăzută la art.1 se face anual, prin reținerea unei sume de 0,5 euro/ha sau echivalent UVM fermierilor prevăzuți la art.1 al propunerii de act normativ, echivalent în lei la data stabilirii ratei de schimb la cursul de schimb stabilit în ultima zi lucrătoare înaintea datei de 1 august care precedă exercițiul financiar pentru care sunt stabilite alocațiile financiare, publicat de Banca Centrală Europeană conform Regulamentului Delegat (UE) nr.907/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro.

Conform proiectului de act normativ, la art.1 se precizează următoarele: „Suprafața agricolă înseamnă orice suprafață de teren arabil, de pășune permanentă şi de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente; Animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale; Exploataţie înseamnă ansamblul unităților de producție utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României; Fermier înseamnă o persoană fizică sau juridică sau o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă; Hectar eligibil înseamnă suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii. Se instituie începând cu anul de cerere unică de plată pe suprafaţă 2018 o cotizație profesională agricolă aplicată fermierilor pentru finanțarea Asociațiilor profesionale membre ale unei Organizațiilor Profesionale/Interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar. Fermierii care au obligația plății cotizaţiei profesionale agricole prevăzută la alin.(1) sunt fermieri activi definiți în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură care depun anual cerere unică de plată pentru suprafaţă agricolă și/sau animale declarate”.

Totul a început cu conceptul de cotizație voluntar-obligatorie

Despre această propunere de contribuție a vorbit, încă din ianuarie 2018, fostul vicepreședinte LAPAR, fermierul Nicolae Sitaru, pe atunci prezentată sub forma unei cotizații voluntar-obligatorie, și a dat exemplul Franței în acest sens.

La finele lunii ianuarie a.c., acesta acuza în mod direct șefiile din ultimii ani ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru neimplicarea în susținerea financiară a apartenenței organizațiilor de fermieri români la COPA COGECA, o puternică organizație de lobby de la Bruxelles, și făcea apel la unitate, astfel încât toate organizațiile din sectorul agroalimentar autohton să se unească sub o singură umbrelă, potentă financiar.

„Fac un apel la unitate a tuturor asociațiilor profesionale din România să încercăm o dată pentru totdeauna să ne unim într-un efort de a putea reprezenta cum trebuie fermierul din România în fața instituțiilor de la Bruxelles. Din păcate, cei care știu, noi am fost primiți de vreo trei ori până acum la COPA COGECA și am fost dați afară de vreo două ori pentru neplata cotizației”, a afirmat Sitaru în deschiderea congresului „Fermieri pentru fermieri”, organizat joi, 25 ianuarie 2018, la București. „Cred că, din păcate, Ministerul Agriculturii, ministrul Agriculturii, oricare a fost el, nu ne-a dorit niciodată puternici. O organizație foarte puternică în România nici măcar domnul (n.r. - Valeriu) Tabără (n.r. - nu a reușit să pună bazele), dacă tot este în fața mea, aici... ”.

Tot el a precizat că o organizație puternică de fermieri în România ar face „mult bine” mediului agricol din România și consideră că ar trebui să preluăm un model de la francezi.

„(...) că tot Arnaud (n.r. - Perrein) este francez și tot vorbește el despre cotizația voluntar-obligatorie cum se întâmplă și în Franța; nu inventăm noi roata. Așa se întâmplă acolo și cred că așa este bine. Astfel, sarcina aceasta a finanțării asociațiilor profesionale să fie mai mică pentru fiecare fermier și să ajungă pentru reprezentarea noastră și la Bruxelles”, a adăugat Sitaru. „Problema cu reprezentarea noastră la Bruxelles este celebra cotizație care ajunge pe la vreo 500.000 de euro și, deocamdată, nicio organizație profesională din România nu a fost în stare să strângă acești bani în fiecare an și să se ducă cu ei la Bruxelles. Asta înseamnă că trebuie s-o facem împreună, împreună toate organizațiile și cu mâna întinsă către ministrul Agriculturii”.

Conform aprecierilor fermierului român, soluția propusă de francezul Arnaud Perrein i-ar scuti pe omologii săi „de o umilință” și „de situația de a ne duce cu căciula-n mână în fața ministrului” (n.r. - Agriculturii), oricare ar fi el, pentru a-i cere banii necesari achitării cotizației la COPA COGECA.

Și asta, în ciuda orgoliilor producătorilor agricoli de la noi din țară.

„Deși (...) spunem că suntem fermieri mari și tari, când ajungem să fim reprezentanți acolo, nu suntem. (...) Deocamdată, trăim în România, câteodată, cu prea multe orgolii, și ar trebui să le lăsăm la o parte și să încercăm să vedem care este soluția ca, împreună, să fim o voce unitară la nivelul țării”, a conchis el.

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista