Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Direcțiile agricole ale celor două județe au raportat recent că 3.174 de fermieri din Olt și aproape 500 de legumicultori din Buzău s-au înscris în programul „Tomate în spaţii protejate”, Oltul fiind primul județ din ţară din punctul de vedere al numărului de producători care participă la acest program naţional.

Conform vocilor autorizate ale Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, primele tomate româneşti produse de legumicultorii olteni ar urma să ajungă pe piaţă la jumătatea lunii aprilie, ca urmare a faptului că sunt câteva zeci de fermieri care au plantat deja răsadurile de roşii în solarii.

Reprezentații DAJ Olt afirmă că au înscriși în programul citat anterior 3.174 de fermieri. Județul se află astfel pe primul loc în ţară, pentru că în judeţul Olt „este şi tradiţie în cultivarea tomatelor”, dar „sunt şi condiţii de temperatură şi sol bune”.

Până luni, 19 februarie 2018, 34 de fermieri (29 din bazinul legumicol Izbiceni-Giuvărăşti şi cinci fermieri din Strejeşti) plantaseră deja răsadurile în solarii și pot scoate pe piaţă roşii româneşti la jumătatea lunii aprilie. De asemenea, au început plantările la Tia Mare. Localitatea cu cei mai mulţi legumicultori înscrişi în programul „Tomate” este Izbiceni, cu 700 de fermieri care au în total 300 de hectare cu solarii, urmată de localitatea Cilieni, cu 560 de fermieri în program.

Potrivit estimărilor DAJ Olt, în ciclul întâi vor fi circa 2.500 de fermieri care vor scoate tomate pe piaţă în lunile aprilie-mai, iar ceilalţi fermieri înscrişi vor produce în ciclul al doilea, în toamnă. Reprezentanţii DAJ Olt se vor deplasa la fiecare fermier înscris în program de cel puţin două ori, la plantare şi apoi la rodire, pentru a certifica faptul că se respectă programul.

Judeţul Olt a fost pe primul loc la programul „Tomate” şi în 2017, an în care peste 2.400 de fermieri au reuşit să obţină ajutorul de minimis de 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătraţi cultivaţi cu tomate în spaţii protejate.

Buzău: dublul numărul fermierilor înscriși în programul „Tomata” 2018

La rândul lor, aproximativ 500 de legumicultori din judeţul Buzău s-au înscris în Programul „Tomata” 2018, numărul fiind aproape dublu faţă de anul trecut, peste 90% dintre aceştia intrând în program în prima etapă, afirmă reprezentanţii Direcţiei Agricole Judeţene Buzău, și aceștia citați de agenția națională de presă.

Potrivit spuselor acestora, e parcursul acestei săptămâni, legumicultorii din Cochirleanca şi Glodeanu Sărat au început plantările în solarii.

O veste bună pentru consumatorii din Capitală, Buzău, precum și din alte orașe unde, în extrasezon, ajung circa 1.000 de tone de tomate este și aceea că majoritatea roșiilor produse de buzoieni ar putea figura la categoria legume bio.

În 2017, conform datelor DAJ Buzău, au fost prelevate probe pentru determinarea conţinutului de pesticide, cele mai multe dintre acestea putând figura la categoria de legume bio, cu conţinut cvasiinexistent de pesticide.

Aceleași informații relevă că, în plină iarnă, unii cultivatori au demarat deja campania de plantare în solarii, la Cochirleanca şi Glodeanu Sărat, ceea ce face ca, la jumătatea lunii mai, aceste legume să fie deja prezente în pieţe.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar în valoare de 3.000 de euro, beneficiarii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripţionată „Program susţinere tomate, 2018” şi să obţină, în extrasezon, o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp, făcând dovada prin documente justificative privind comercializarea acesteia.

Piața mondială a grâului se va confrunta cu primele diminuări ale stocurilor din ultimii șase ani în sezonul de marketing 2018-2019, iar previziunile privind randamentele sunt deja de creștere negativă, a anunțat Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC), joi, 22 februarie 2018, organismul interguvernamental estimând totodată o diminuare inclusiv în ceea ce privește disponibilul de porumb.

„În (n.r. - anul agricol și comercial) 2018-2019, atât diminuările suprafețelor însămânțate, cât și randamentele estimate ar putea genera atât o contractare a cantităților disponibile pentru piața mondială, cât și a recoltelor la final de an, pentru prima dată din sezonul 2012-2013 încoace”, se arată în raportul lunar al CIC, sinteză citată de Reuters.

Estimările organismului interguvernamental cuprind inclusiv o diminuare a disponibilului de porumb în sezonul 2018-2019, în ciuda unei ușoare majorări a productivității.

„Cu un potențial declin în SUA, contrabalansat de o revenire a producției în America de Sud, recolta mondială de porumb este, pentru moment, cel puțin, estimată a fi mai mare”, au adăugat analiștii CIC. „Cu toate acestea, luând în calcul o creștere a consumului, stocurile s-ar putea diminua pentru al doilea an la rând”.

De asemenea, CIC și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția mondială de porumb aferentă sezonului 2017-2018 cu șase milioane de tone, până la un total de 1,048 miliarde de tone, în parte ca urmare a estimărilor privind recoltele în scădere din Argentina și Brazilia.

La începutul acestei săptămâni, Bursa Rosario din Argentina și-a revizuit și ea în scădere previziunile cu privire la recolta de porumb a țării, din cauza persistenței secetei în zonele de producție ale celui de-al treilea cel mai mare exportator de astfel de materie primă din lume.

CIC previzionează o creștere negativă în ceea ce privește recolta de porumb a Argentinei, până la un total de 46,5 milioane de tone, în scădere de la un total de 49,2 milioane de tone, în timp ce producția estimată a Braziliei ar urma să atingă nivelul de 87,5 milioane de tone, o diminuare de la nivelul de 90,2 milioane de tone, estimat anterior.

Producția mondială de soia aferentă sezonului 2017-2018 a fost și ea revizuită în scădere cu două milioane de tone, până la un total de 347 de milioane de tone, fiind inclusă aici și diminuarea de producție care ar urma să fie înregistrată în Argentina.

În contrapartidă, în ceea ce privește suprafața totală de soia recoltată la nivel mondial în sezonul 2018-2019, aceasta ar urma să crească cu două procente de la an la an.

„Suprafața mondială (n.r. - însămânțată cu soia) recoltată este provizoriu calculată la un nou nivel-record în anul agricol 2018-2019, incluzând aici aprecieri în țări cum sunt Brazilia și SUA”, au adăugat analiștii CIC.

Nivelul estimat al producției mondiale de grâu în sezonul 2017-2017 rămâne stabil – 757 de milioane de tone.

Specialiștii ECA în frunte cu Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit, vor analiza sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice, anunță instituția printr-un comunicat.

Aceștia vor urmări să evalueze dacă consumatorii pot avea în prezent mai multă încredere că produsele sunt cu adevărat ecologice decât puteau avea la data ultimului audit al Curții de Conturi Europene în acest sector, în 2012.

Auditorii au publicat, de asemenea, o notă de informare privind sistemul UE de control al produselor alimentare ecologice în atenția părților interesate de această temă.

Producția ecologică este modalitatea de a produce alimente și alte produse cu respectarea ciclurilor de viață naturale. Natura ecologică a produselor este verificată pe baza unui sistem de certificare prevăzut în legislația UE și supravegheat de Comisia Europeană. Sistemul este pus în aplicare de statele membre, iar inspecțiile sunt efectuate atât de organisme publice, cât și de organisme private.

Vânzările cu amănuntul pe piața ecologică a UE au crescut cu 54% între 2010 și 2015. Suprafața totală destinată agriculturii ecologice în UE a crescut cu 21% în aceeași perioadă. Importurile de produse ecologice au crescut cu 32% între 2012 și 2015. Deși prețul produselor ecologice este mai mare decât cel al produselor obținute în mod convențional, piața se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește acoperirea cererii, iar prețul suplimentar pe care consumatorii sunt dispuși să îl plătească are potențialul de a încuraja vânzări frauduloase în acest sector.

„Provocarea cu care se confruntă sectorul ecologic constă în asigurarea unei creșteri constante a ofertei și a cererii, menținând în același timp încrederea consumatorilor”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest audit.

În cadrul politicii agricole comune, fermierii certificați care practică agricultura ecologică primesc o plată pentru „înverzire”. Acești fermieri pot primi, de asemenea, sprijin din partea Fondului European Agricol pentru dezvoltare rurală, atât pentru conversia spre agricultura ecologică, cât și pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică deja existente. Contribuția totală a acestui fond la plățile pentru agricultura ecologică se ridică la 6,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat în prima parte a anului 2019. Acesta va face parte dintr-o serie de rapoarte ale Curții de Conturi Europene privind diverse aspecte ale lanțului alimentar, serie care include un raport privind risipa de alimente (publicat în ianuarie 2017), un raport referitor la bunăstarea animalelor (în curs) și un raport privind siguranța alimentară (în curs).

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 asigură bazele unei dezvoltări durabile a producției ecologice, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne, garantând concurența loială, asigurând încrederea consumatorilor și protejând interesele acestora. Atât fermierii, cât și alți operatori pot obține fonduri UE pentru producția de alimente ecologice în cadrul pilonilor 1 și 2 ai politicii agricole comune.

Cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene pe această temă este Raportul Special nr. 9/2012, intitulat „Audit privind sistemul de control care reglementează producția, procesarea, distribuția și importurile de produse ecologice”.

În prezent, crescătorii de ovine pot valorifica lâna în 20 de centre de colectare localizate în județele: Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Galați, Maramureș, Sibiu, Suceava, Tulcea și Vaslui, capacitatea totală de colectare fiind de maximum 30.000 de tone, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat.

Centrele care colectează lâna sunt localizate pe întreg teritoriul țării, astfel încât se colectează lâna de la toți crescătorii de ovine, iar Direcțiile pentru Agricultură Județene au pus la dispoziția asociațiilor crescătorilor de ovine datele de contact ale acestora.

În plus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a identificat, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, pornind de la efectivele de ovine și producția de lână obținută, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare pentru lână și piei de animale.

„Măsura de identificare a centrelor de colectare a fost luată în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine”, se precizează în documentul de presă. „Reamintim că în Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii și-au manifestat intenția de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totală estimată de aproximativ 23.000 de tone, așadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate această cantitate”.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializată, cei înscriși în program trebuie să depună la Direcțiile pentru Agricultură documentele justificative de plată până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, Cererile Unice de Plată (CUP) se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie - 15 mai 2018, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) printr-un comunicat de presă transmis în contextul Campaniei de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată, aferentă anului 2018, demers aflat sub sintagma: „Drumul către o agricultură performantă trece pe la APIA. Depune Cererea Unică de Plată și în 2018!”.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție, în Campania 2018, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/.

„Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, scriu angajații APIA în document. „Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic”.

În plus, mai spun artizanii actualei campanii de comunicare, fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

„Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol”, mai explică angajații APIA.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)” n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul”.

O altă cerință menționată de angajații APIA în comunicatul de presă este și aceea potrivit căreia documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. În plus, responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/
sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Demn de menționat este și faptul că „arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință”.

Nu în ultimul rând, fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

De asemenea, conform documentului citat, sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare și la Centrele județene/locale APIA.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

„Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii Unice de Plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată”, au adăugat angajații APIA.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutorului din Campania 2018 trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

„Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite”, se mai scrie în comunicat.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, pot fi accesate şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli. Vorbim mai exact de schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic, respectiv măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică și Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020).

Săptămâna trecută, prețurile grâului produs în Rusia au crescut simțitor, „forțate” să crească de valorile de referință înregistrate pe burse, cum este și cazul celei de la Chicago, acolo unde costurile de achiziție la contractul Wv1 au atins un vârf al ultimelor șase luni și susținute de o cerere mare de grâu de la Marea Neagră pe piețele din Asia, potrivit vocilor autorizate din piață.

Prețurile FOB ale grâului rusesc în zona Mării Negre cu un procentaj de proteină de 12,5 la sută, cu livrare în martie a.c., gravitează în jurul sumei de 202 dolari tona metrică la finele săptămânii trecute, în creștere cu cinci USD față de săptămâna 5-11 februarie 2018, conform unei note ale agenției de consultanță agricol IKAR, citată de Reuters.

SovEcon, o altă companie de consultanță cu sediul la Moscova, a precizat prin intermediul analiștilor autorizați să comunice că prețurile FOB ale grâului, în zona Mării Negre, s-au apreciat cu doi USD, până la un total de 200 de dolari tona metrică, cel mai mare nivel înregistrat de la mijlocul anului trecut încoace.

Și prețurile la orz au câștigat 2,5 USD și au ajuns la un total de 201,5 dolari tona metrică, iar cele la porumb au crescut cu 3 dolari, până la un total de 182 USD tona metrică.

Până la data de 14 februarie 2018, Rusia a exportat 32,5 milioane tone de cereale de la debutul sezonului de vânzări 2017-2018 (n.r. - 1 iulie), incluzând aici 25,4 milioane tone de grâu, conform datelor Ministerului rus al Agriculturii. Ritmul exporturilor de grâu este de creștere, înregistrându-se o majorare de 39 de procente față de aceeași perioadă a anului de marketing anterior.

Pe piața internă a Rusiei, prețurile grâului de clasă III au crescut cu 25 de ruble, până la un total de 8.600 de ruble (152 USD/tonă ex-works) în partea europeană, spun analiștii SovEcon. Stocurile ex-works nu includ costurile de livrare.

Prețurile la semințele de floarea-soarelui s-au majorat cu 200 de ruble, până la un total de 19.750 de ruble tona, au mai adăucat cei de la SovEcon. Prețurile uleiului de floarea-soarelui practicate pe piața interă a țării au scăzut cu 675 de ruble, până la un total de 43.075 ruble, în timp ce prețurile la export pentru același tip de materie-primă s-au diminuat și ele cu cinci dolari, până la un total de 740 USD tona.

Indexul prețurilor la zahăr al IKAR valabil pentru sudul Rusiei s-a apreciat cu 18 USD, până la un total de 477 dolari tona, la data de 16 februarie 2018.

Potrivit vocilor autorizate ale FNGCIMM, noul produs - Garantarea Economiei Rurale (GER) – reprezintă o soluție completă de finanțare pentru proiectele de dezvoltare propuse de beneficiarii publici locali și armonizează două facilități de sprijin destinate celor care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL): garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în PNDR 2020 și garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.

În ambele cazuri, susțin specialiștii fondului, garanția FNGCIMM poate acoperi până la 100% valoarea finanțării, devenind astfel o pârghie de impulsionare a dezvoltării economice la nivel local.

„Noul produs de garantare, G.E.R. – Garantarea Economiei Rurale, reprezinta pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale”, a declarat Alexandru Petrescu, Director General FNGCIMM.

Mecanismul de garantare G.E.R. a fost dezvoltat ca răspuns la nevoile de sprijin ale beneficiarilor publici identificate la nivel local, fiind în același timp un catalizator pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene (UE).

„Prin susținerea în procesul de finanțare a beneficiarilor publici din acest sector, FNGCMM contribuie la creșterea calitatii vieții din mediul rural românesc”, se mai precizează în documentul de presă.

Țara noastră va putea exporta lână şi mohair în Africa de Sud, în condiţiile în care reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), împreună cu cei ai Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, au agreat un certificat sanitar-veterinar pentru exportul acestor produse, a anunţat, joi, 15 februarie 2018, ANSVSA.

„Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a finalizat o altă acţiune întreprinsă în cadrul strategiei de extindere şi de deschidere de noi pieţe de desfacere pentru produsele autohtone. Una dintre oportunităţile identificate a fost piaţa importantă reprezentată de Republica Africa de Sud. În acest sens, reprezentanţii instituţiei au iniţiat demersuri către Direcţia de Sănătate Animală din cadrul Departamentului pentru Agricultură, Păduri şi Piscicultură din Republica Africa de Sud, cu scopul de a stabili şi concretiza sectoare de colaborare în aria specifică”, se precizează în documentul de presă al agenției.

Ca urmare a discuţiilor tehnice, precum şi a interesului manifestat pentru importul de lână şi mohair din România, cele două părţi au negociat şi au agreat un certificat sanitar veterinar pentru export.

Prin deschiderea acestei pieţe, s-a creat posibilitatea pentru mulţi crescători de animale să valorifice şi aceste produse.

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale şi pentru a facilita exportul lânii și al mohairului, ANSVSA a dispus structurilor teritoriale ca, prin intermediul medicilor veterinari cu atribuţii de certificare, să informeze operatorii economici autorizaţi despre această oportunitate şi asupra cerinţelor necesare.

Programul de valorificare a lânii este, în opinia ministrului Agriculturii, Petre Daea, „proiectul ţării”, iar până în prezent, peste 32.000 de crescători de ovine s-au înscris în programul de subvenţionare cu un leu pe kilogramul de lână.

„(...) Programul lânii este proiectul ţării pentru că sunt peste 32.000 de crescători de ovine înscrişi în acest proiect. Sunt 26.000 de tone lână. Ştim la ora actuală de unde este lâna, unde se duce şi ce facem cu ea”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii, miercuri, 14 februarie 2018, la susţinerea bugetului MADR în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.

Același oficial declara pentru Agerpres că împreună cu colegii săi, şi zi, şi noapte, adună lâna, nu o lasă pe câmp, iar aceasta este prelucrată acolo unde se poate.

„Încă nu avem liniile de prelucrare pentru că s-au distrus. (...) Să legăm aceste lanţ, o spălăm în ţară, şi avem două spălătorii până la această dată, şi avem în proiectare încă două spălătorii (...), dar va trece timp până se vor pune în mişcare. Facem firul de lână, îl ducem înapoi la oamenii aceia în vârstă care vor să câştige un ban stând acasă, mergându-le încă mâna şi dorind să mai trăiască, să facă ceva, şi prin mâna lor să-şi poată plăti obligaţiile pe care le au la primării (...), iar apoi să luăm aceste produse să le ducem la ce vrea ţara. Ştiţi că erau cu ciorapii când am dat drumul la ciorapi, iar acum nu mai găseşti ciorapi de lână. Sunt buni. Am dus plăpumi la oameni necăjiţi. Am dus pături care se pot face. Avem o fabrică de stofe la Buhuşi, care mai este în picioare, şi am intrat în colaborare cu domnul ministru Fifor, care a trimis personal de la domnia sa să vadă ce pot face din materialele respective ca să dea la armată.

Iată că din lână se pot face foarte multe lucruri, pe de o parte industria textilă poate să meargă, pe de altă parte se face termoizolant, (...) dar mai mult decât atât, prin sortarea lânii, nemţii acum solicită din România toate resturile de lână. Din acestea fac culturi hidroporice. Pun straturi în diferite zone, cultivă plante ornamentale sau de cultură. Nu se aruncă nimic.

Am fost la Bruxelles, am stat de vorbă cu proprietarii lanţurilor hoteliere şi ei nu mai admit ca în hotelurile lor să intre covoare făcute din altceva decât din lână. Iată, avem o piaţă extraordinară. Noi, atât la Ministerul Agriculturii, cât şi în Guvern, vrem să facem. În Guvernul Dăncilă s-a aprobat o hotărâre foarte importantă de a da motorina la timp fermierilor. Ieri (8 februarie n.r.), a fost aprobată această sumă. Doamna Dăncilă a anunţat în bilanţul realizărilor că am adus de la Uniunea Europeană 1,079 miliarde de euro. Banii aceştia sunt în vistieria ţării prin rambursările venite de la Comisia Europeană, la care toţi specialiştii, fermieri şi cei care lucrează în APIA, îşi aduc contribuţia şi accelerăm pe de o parte ducerea subvenţiilor la fermieri, iar pe de altă parte documentaţiile necesare pentru a aduce banii de la UE. Am fost extrem de bucuros că în primele zile ale anului, pe data de 3 ianuarie, în contul Românei erau 664 de milioane de euro, iar în primele zile ale lunii februarie sunt 1,079 de miliarde de euro. Este o sumă consistentă şi foarte necesară pentru ţară”, preciza șeful MADR nu demult.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii a atras, până în prezent, 32.000 de beneficiari, pentru o cantitate totală de lână de 22.200 de tone.

Ajutorul constă în acordarea unui sprijin de un leu pe kilogramul de lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Schema de ajutor de minimis are o finanţare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii, prevăzute pe anul 2018.

Ca urmare a stabilirii de priorități în operațiunile sale de bază, din domeniul tranzacțiilor cu cereale, traderul american de materii prime agricole Bunge Ltd., prezent şi pe piaţa din România, a anunțat miercuri, 14 februarie 2018, prin intermediul vocilor sale autorizate, că este pe punctul de a ieşi de pe piaţa tranzacţiilor cu zahăr, după ce în ultimul trimestru al anului trecut a înregistrat pierderi, anunță Reuters.

Directorul general, Soren Schroder, a mărturisit că Bunge s-a străduit în ultimul an să genereze o marjă de profit suficientă pentru a acoperi costurile în operaţiunile cu zahăr. Oficialul companiei a mai adăugat că există câteva părţi interesate care ar putea prelua operaţiunile de trading cu zahăr ale Bunge.

„Am decis că a venit timpul să ne concentrăm pe ceea ce este important pentru noi, adică agribusiness, alimente, cereale şi oleaginoase”, a precizat Soren Schroder.

În altă ordine de idei, Bunge a raportat pierderi de 60 de milioane de dolari în ultimul trimestru al anului trecut, sau 48 de cenţi pe acţiune, comparativ cu un profit de 271 milioane de dolari, sau 1,83 dolari pe acţiune, în perioada similară a lui 2016, ca urmare a majorării costurilor. Vânzările trimestriale au scăzut cu 1,6% până la 11,61 miliarde de dolari, sub estimările analiştilor intervievaţi de Thomson Reuters.

Traderii de cereale care fac bani din achiziţionarea, vânzarea, stocarea şi transportul materiilor-prime de proveniență agricolă, se confruntă de mai mulţi ani cu o scădere a marjelor de profit ca urmare a supraproducţiei mondiale de cereale. Acest fenomen îi afectează în principal pe marii traderi, Archer Daniels Midland Co, Bunge, Cargill Inc şi Louis Dreyfus Co., regrupaţi popular sub acronimul ABCD, care domină industria mondială a tranzacţiilor cu cereale.

Bunge, companie cu o capitalizare de piaţă de 9,79 miliarde de dolari, operează în 40 de ţări, inclusiv în Brazilia şi în România.

Pagina 40 din 40

newsletter rf

Revista