Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Franţa se află în situația de a comercializa peste graniță 20,1 milioane de tone de grâu, în anul comercial actual, după ce a strâns cea de-a doua mare recoltă de grâu din istorie.

Până în prezent, au mai existat doar trei situații similare în care Hexagonul - cel mai mare producător şi exportator de grâu din blocul comunitar UE28) - a exportat o cantitate de 20 de milioane de tone de grâu într-un sezon. Principalele pieţe de export pentru grâul francez sunt Algeria, Maroc şi Egipt.

Conform informațiilor vehiculate de vocile autorizate ale Agritel, în 2019, Franţa a recoltat 39,2 milioane de tone de grâu, în creştere cu 14,9%, comparativ cu anul trecut. Firma de consultanţă estimează că mai mult de jumătate din exporturile de grâu ale Franţei în acest an, sau 11,3 milioane de tone, vor trebui să meargă în afara Uniunii Europene.

Cu toate că exportul a 20 de milioane de tone de grâu într-un sezon reprezintă o provocare, Agritel susţine că acest nivel poate fi atins, având în vedere avantajele competitive ale grâului în raport cu porumbul pe pieţele mondiale.

În acest context, directorul general al Agritel, Michel Portier, a declarat: „Presat de recolta mare şi ajutat de un nivel redus al monedei euro, grâul francez începe să fie mai competitiv”.

La nivelul UE, Agritel estimează că exporturile totale de grâu ar putea să se ridice la 26 de milioane de tone în sezonul actual. Acestea ar reprezenta cel mai ridicat nivel al exporturilor din ultimele sezoane, ceea ce ar permite blocului comunitar să îşi păstreze poziţia de al treilea mare exportator mondial de grâu, după Rusia şi SUA.

Exporturile de grâu ale competitorilor din bazinul Mării Negre ar urma să rămână stabile la aproximativ 60 de milioane de tone în acest sezon. Producţia de grâu a Ucrainei este estimată la un nivel record de 28,2 milioane de tone, în timp ce Rusia ar urma să înregistreze a doua mare recoltă din istorie, la aproximativ 75,2 milioane de tone, relevă datele Agritel.

Pe de altă parte, potrivit analiștilor companiei citate, Kazahstanul a recoltat 13,3 milioane de tone de grâu, cea mai mică producţie din ultimii cinci ani.

„Acest lucru lasă loc liber pentru alţi exportatori, inclusiv Franţa, pe fondul unei aşteptate creşteri a importurilor globale”, afirmă șeful Agritel.

sursa: Agerpres

Miercuri, 28 august 2019, statele membre ale blocului comunitar (UE28) au aprobat o serie de măsuri de sprijin propuse de Comisia Europeană (CE), menite să atenueze dificultăţile financiare cu care se confruntă fermierii din cauza condiţiilor meteorologice şi pentru a creşte disponibilitatea hranei pentru animale.

„Încă de la începutul fenomenelor climatice extreme, am urmărit îndeaproape situaţia şi suntem pregătiţi să oferim sprijin fermierilor noştri. Comisia a fost tot timpul în strânsă legatură cu toate statele membre şi am reacţionat rapid atunci când a fost necesar. Aceste măsuri ar trebui să protejeze fermierii din punct de vedere financiar, precum şi împotriva unei penurii de furaje care ar putea să le afecteze animalele”, a declarat comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, printr-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Acţiunile asupra cărora statele membre au convenit, miercuri, în cadrul unei reuniuni a comitetului, includ posibilitatea unor plăţi în avans mai mari şi a unor derogări excepţionale de la normele de „înverzire”, pentru a ajuta fermierii să asigure hrană suficientă pentru animalele lor. Producătorii agricoli afectaţi vor putea să primească un procentaj mai mare din plăţile Politicii Agricole Comune (PAC), ceea ce va duce la îmbunătăţirea fluxului lor de numerar. Mai exact, vorbim de ajutoare de până la 70% din plăţile lor directe care vor fi primite începând cu mijlocul lunii octombrie, respectiv 85% din plăţile privind dezvoltarea rurală vor fi primite imediat după adoptarea oficială a pachetului de măsuri la începutul luni septembrie.

Totodată, vor fi adoptate derogări de la anumite norme de „înverzire” pentru a spori disponibilitatea hranei pentru animale. Acestea includ posibilitatea de a considera terenurile lăsate în pârloagă drept culturi distincte sau ca zone de interes ecologic, chiar dacă acestea au fost păşunate sau recoltate. De asemenea, există posibilitatea de a însămânţa culturi intermediare drept culturi pure (şi nu ca amestec de culturi, așa cum este prevăzut în prezent) în cazul culturilor destinate păşunatului sau producţiei de furaje, respectiv de a reduce perioada minimă de 8 săptămâni pentru culturile intermediare, pentru a permite fermierilor care cultivă terenuri arabile să însămânţeze culturile de iarnă în timp util după culturile intermediare.

În urma deciziei de miercuri, acest pachet de măsuri ar trebui să fie adoptat, în mod oficial, la începutul lunii septembrie. Executivul comunitar precizează că va continua să fie în contact cu toate statele membre în ceea ce priveşte impactul secetei.

Nu mai puțin de nouă miliarde de euro ar reprezenta banii europeni care au intrat în conturile producătorilor agricoli români, în perioada 2017-2019, numai în acest an Comisia Europeană (CE) decontând României peste 2,7 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, este anunțul făcut marţi, 27 august 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„În data de 26 august 2019, au intrat în conturile României pentru fermieri şi dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane de euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură şi dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,7 miliarde euro (plăţi directe şi investiţii)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform sursei citate, prin cele două agenţii de plăţi, APIA şi AFIR, domeniul agricol din România a atras 8,95 miliarde de euro, această sumă reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019.

Ca urmare a recepționării rezultatelor analizelor de laborator care confirmă existența pestei porcine africane (PPA) într-o fermă din Călărași, reprezentantul Guvernului a decis, printre altele, inclusiv eutanasierea celor aproximativ 6 000 de porcine existente în exploatația vizată.

„Avem un focar la un agent economic din municipiul Călărași, unde sunt aproximativ 6 000 de porci. Au fost prelevate probe care au ieșit pozitive. Au fost dispuse măsurile corespunzătoare, urmând ca, în zilele viitoare, să se continue ce a fost aprobat, inclusiv uciderea celor aproximativ 6 000 de porci”, a declarat George Iacob, prefectului județului citat.

La rândul lor, reprezentanții Primăriei Călărași au menționat că a fost aprobat un plan de măsuri în vederea prevenirii răspândirii virusului.

„Ca urmare a confirmării focarului de pestă porcină africană în exploatația comercială (...) aflată pe raza administrativă a municipiului Călărași, luni, 26 august 2019, președintele Unității Locale de Sprijin Călărași, primarul Daniel Ștefan Drăgulin, a convocat o ședință a acestei structuri pentru aprobarea unui plan de măsuri în vederea prevenirii răspândirii virusului PPA pe teritoriul municipiului Călărași”, arată Primăria Călărași.

Printre măsurile luate se numără interzicerea circulației animalelor pe raza municipiului Călărași, interzicerea pășunatului, monitorizarea intrărilor și a ieșirilor în și din oraș, instalarea de filtre de dezinfectare la intrările și ieșirile din piețe, târguri și oboare sau catagrafierea exploatațiilor de porci pe cartiere.

Conform anunțului făcut de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), marți, 13 august 2019, a fost planificată desfăşurarea ultimelor sesiuni de depunere a cererilor de sprijin aferente schemei de ajutor de stat - Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite şi schemei de ajutor de stat - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

Sesiunea 4 de depunere a cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă SubMăsurii 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, MĂSURA 8 - Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor, se va desfăşura în perioada 16 septembrie - 13 decembrie 2019, alocarea financiară fiind de 15 milioane de euro euro.

Sesiunea 3 de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor”, aferentă Submăsurii 15.1 „Plăţi pentru angajamente de silvomediu”, MĂSURA 15 - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor se va desfăşura în perioada 2 martie - 15 mai 2020, alocarea financiară fiind de circa 29 milioane de euro. Pentru această sesiune, cererea de sprijin reprezintă şi cerere de plată pentru anul 1.

Viticultorii interesaţi pot accesa fonduri pentru finanţarea programelor de restructurare sau reconversie a plantaţiilor viticole, în temeiul OMADR nr. 1508/2018, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat remis vineri, 9 august 2019.

Banii sunt disponibili prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023. Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din România au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie, astfel încât să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Programul de sprijin vizat reprezintă una dintre măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol luată de Comisia Europeană (CE) atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole, cât şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse vitivinicole, ce vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor.

Această restructurare a plantaţiilor se poate realiza prin reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, reamplasarea parcelelor viticole, replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, proiectarea, instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere pentru conducere şi palisaj, modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă, modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a trei rânduri de sârme, dintre care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor, instalarea de sisteme de irigaţii prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

În perioada 2019 - 2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aproximativ 1 000 - 1 800 hectare, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5 - 1% din suprafaţa viticolă totală. În perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 16 235 hectare.

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

În anul financiar 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată, până în prezent, suma de 8,45 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

De asemenea, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri: ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafeţele cu soiuri de struguri pentru vin, investiţiile în sectorul vinicol, ajutorul financiar pentru distilarea subproduselor, promovarea vinurilor.

Autoritățile sanitare veterinare din județul Dolj au anunțat că au fost depistate alte focare de pestă porcină africană (PPA) în comuna Călărași, miercuri, 7 august 2019.

Astfel, sunt confirmate în acest moment nouă focare de PPA și au fost sacrificaţi 259 de porci.

„Miercuri, am avut acţiune în satul Sărata, din comuna Călăraşi, şi au fost ucişi 259 de porci. S-au descoperit opt-nouă focare în sat şi, astfel, am decis în Centrul Local de Combatere a Bolilor să luăm măsura uciderii tuturor animalelor. Majoritatea localităţilor afectate sunt pe Valea Dunării, în total sunt 24 – 25 de localităţi în care s-a identificat existenţa virusului”, conform anunțului făcut, joi, 8 august 2019, de purtătorul de cuvânt al DSVSA Dolj, Costică Retea.

De la începutul apariţiei pestei porcine în Dolj, în acest an, au fost sacrificaţi aproape 3 000 de porci.

Medicii spun că virusul este foarte rezistent şi se aşteaptă ca, de la o zi la alta, să apară noi focare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a virat în conturile Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ) suma totală de 201,5 milioane de lei, reprezentând plata beneficiarilor înscrişi în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I, informează instituţia, printr-un comunicat remis presei, miercuri, 7 august 2019.

Conform sursei citate, dintr-un număr de 19 166 de legumicultori înscrişi în ciclul I, 14 398 au depus cereri şi au primit banii, iar 8 952 încă livrează pe piaţă, întrucât au obţinut producţie suplimentară, cei mai mulţi provenind din judeţele Olt (5 250), Galaţi (4 100), Giurgiu (1 951), Dolj (1 780).

„Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie”, menționează vocile autorizate ale ministerului de resort.

Ajutorul de minimis este de 3 000 de euro pe an.

În vederea acordării acestui ajutor, solicitanţii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1 000 mp, să obţină o producţie de minim două kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2 000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în sere şi solarii.

Prin vocile sale autorizate, Prefectura Galați a anunțat apariția unui nou focar de pestă porcină (PPA) într-o gospodărie din comuna Negrilești, aproape de granița cu Republica Moldova, motiv pentru care s-a demarat eutanasierea tuturor suinelor din exploatații, miercuri, 7 august 2019.

„S-a decis, astfel, uciderea preventivă a suinelor din această localitate; interzicerea ieșirii din exploatații a cărnii, a produselor din carne de porc, a furajelor, a ustensilelor și a altor obiecte susceptibile de a transmite boala; interzicerea ieșirii animalelor din specia suine din exploatațiile suspecte, iar pentru celelalte specii doar cu acordul DSVSA; instituirea unei zone de control temporar în jurul exploatației, unde se vor aplica măsuri de prevenire a difuzării bolii din focar etc.”, afirmă reprezentanții Executivului în teritoriu.

La Negrilești sunt înregistrate 143 de curți, cu un efectiv de 464 de porci.

În această vară, în județul Galați au fost eutanasiați peste 500 de porci ca măsură de prevenire a răspândirii pestei porcine.

Adjunctul reprezentantului Guvernului în teritoriu, subprefectul judeţului Gabriel Marinov, a declarat la finele unei şedinţe pe tema pagubelor produse de secetă că mai bine de 26 000 de hectare de culturi agricole, înfiinţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an, au fost afectate de temperaturile ridicate înregistrate în ultimele luni.

Prejudiciul a fost constatat de comisii judeţene formate din specialişti în agricultură, iar culturile agricole din 30 de unităţi administrativ-teritoriale au fost afectate în proporţie de peste 30%.

„Suprafaţa totală afectată la nivelul judeţului de seceta prelungită din primăvara-vara anului 2019 este de 26 010,88 de hectare. Din acest total, 15 730,71 de hectare reprezintă suprafaţa cultivată de persoane juridice, valoarea pagubelor înregistrate de acestea fiind estimată la 20 852 574 lei”, a precizat, pentru presa centrală, subprefectul Marinov.

În prezent, angajaţii Prefecturii judeţului lucrează pentru centralizarea proceselor verbale de constatare a pagubelor pentru a fi prezentate Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista