Miercuri, 23 Mai 2018 22:56

„Se iau decizii contrare intereselor noastre” (Baciu, LAPAR). Fără neonicotinoide, fermierii români vor înregistra pierderi încă din startul campaniilor de însămânțare

Scris de
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, consideră că prin decizia Curții Europene de Justiție (CEJ) care susține poziția Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul Uniunii Europene (UE) în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid, din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine (conform rezultatelor unui studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară), s-ar fi luat o decizie contrară intereselor României.

Mai exact, el afirmă că, deocamdată, nu există o soluție eficientă de combatere eficientă a Tanymecus dilaticollis, prezența „Rățișoarei” în culturile agricole de la noi din țară fiind mai mult ca sigur generatoare de pagube.

„Se iau decizii contrare intereselor noastre. Uitați cazul neonicotinoidelor; nu suntem contra, dar dați-ne soluția. Înainte de a propune să-mi tai ceva, dă-mi altceva în schimb. Fără aceste substanțe, noi mare lucru nu realizăm, ca să nu vă zic că pierderile sunt din start”, a precizat șeful LAPAR în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor care a avut loc miercuri, 23 mai 2018, la București.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că ne-am afla în fața unei „neputințe chimice”, astfel că, în cazul în care nu se vor găsi soluții de combatere a dăunătorului denumit popular „Rățișoara porumbului” (Tanymecus dilaticollis), România va utiliza în continuare neonicotinoidele.

„România are însămânțate cu porumb 2,6 milioane de hectare însămânțate cu porumb. Este, ca suprafață, prima în Europa. Păi pe noi trebuie să ne intereseze rățișoara, pentru că și anul acesta ne-a dat de furcă mult, iar în discuțiile tehnice pe care le-am avut (...) cu comisarul Andriukaitis (n.r. - comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară), am făcut și prezentarea dăunătorului și a ceea ce lasă în urma sa. N-avem soluție pentru acest moment, dar nu înlocuiesc Antinevralgicul, dacă nu-l am pe al doilea; rămân cu Antinevralgicul, dacă n-am altă soluție. (...) Ne aflăm în fața unei neputințe chimice, de care trebuie să răspundem. De aceea, am dat și, din nefericire, dacă nu se vor găsi alte soluții, vom fi nevoiți să folosim în continuare neonicotinoidele”, a adăugat Daea pe același subiect.

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) susține poziția Comisiei Europene (CE) și afirmă că aceasta a avut dreptate să restricţioneze folosirea neonicotinoidelor.

„Tribunalul confirmă valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul UE în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine”, se precizează în comunicatul instanței supreme europene de joi, 17 mai 2018. „Având în vedere existența unor noi studii (...), Comisia Europeană a fost pe deplin îndreptățită să constate că este oportun să revizuiască aprobarea substanțelor în cauză”.

Tot joi, 17 mai 2018, într-o postare pe Twitter, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, declara că salută decizia Curții Europene de Justiție (CEJ).

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Unii cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Citit 495 ori

Articole recente - Ionel Vaduva

Articole înrudite