Un număr important de vaci friză din Marea Britanie se bucură, mai nou, și de un „guler” digital, menit să controleze un sistem de muls robotizat conectat la rețeaua 5G, dispozitiv creat de Centrul de Inovare Agricolă de Precizie (Centrul Agri-EPI), cu sprijinul agenției britanice de inovare.

„Atunci când vaca se simte pregătită pentru a fi mulsă, se va apropia de porțile mulgătoarelor care se vor deschide automat. Sistemul recunoaște animalul, aparatul de muls se va încadra cu precizie pe mameloane, iar vacile primesc o recompensă în hrană”, precizează dezvoltatorii, care au adăugat că gulerul a fost montat unui număr de 50 de bovine friză, dintr-un șeptel total de 180 de capete.

De asemenea, în cadrul Centrului de Inovare Agricolă de Precizie (Centrul Agri-EPI) din sud-vestul Angliei, vacile respective au fost dotate și cu un sistem de crotalii digitale, dispozitive care monitorizează starea de sănătate a animalelor. Acestea nu dăunează bovinelor, iar monitorizarea permite operatorilor să constate eventualele neplăceri resimțite de acestea.

„Testăm abilitatea tehnologiei 5G de a transmite datele de la senzorii noștri mult mai rapid și nu de la PC-ul fermei, respectiv de la o conexiune lentă la internet în bandă largă”, a declarat Duncan Forbes, manager de proiect la Centrul Agri-Epi, citat de Reuters.

Animalele din exploatația-școală „The working dairy” aparținând Agri-EPI mai au la dispoziție și alte gadgeturi care controlează inclusiv periile automate ce pornesc rotația atunci când sunt atinse de animale, perdele operate de senzori care se deschid în funcție de vreme și un sistem inteligent de alimentare care livrează automat mâncare în hambar.

„Putem conecta fiecare vacă, putem conecta fiecare animal din această fermă”, a declarat Nick Chrissos, reprezentant al Cisco Systems, citat de aceeași agenție de presă internațională.

Cisco Systems, dezvoltator al infrastructurii de rețea pentru tehnologii emergente, a creat un prototip 5G pentru a testa conectivitatea wireless și mobilă, în trei locații rurale, prin implementarea tehnologiei și în sectorul creșterii bovinelor de lapte din Anglia.

Tehnologia 5G promite conexiuni mult mai rapide, considerate a fi capabile să schimbe modul în care ne trăim viața, de la autovehicule cu conducere autonomă, la ochelari pentru realitate virtuală sau descărcarea unui film în câteva secunde, pe telefonul mobil.

Publicat în International

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, blocul comunitar UE28 devine importator net de cereale, în condițiile în care achizițiile extracomunitare de porumb se mențin într-un ritm alert.

Și asta, deoarece șeptelul animalier consumă din plin cantitățile-tampon de porumb ucrainean importat, pentru a putea face față lipsei de furaj cauzată de o vară 2018 toridă.

Cererea este într-atât de mare, încât în sezonul comercial 2018-2019, Uniunea Europeană ar putea bate lejer cota de anul trecut de 18 milioane de tone porumb achiziționat de peste graniță – deja un record – întărindu-și astfel statutul de cel mai mare importator de porumb din lume.

Tempoul importurilor de porumb se va liniști însă în anul de marketing următor celui în curs, în condițiile în care proiecțiile actuale de reviriment al producției de cereale a blocului comunitar se vor confirma.

„Considerăm că acest record ar putea fi considerat unul singular”, a precizat Charles Clack, analist bunuri tranzacționabile din cadrul Rabobank. „UE are un deficit de nutreț și un disponibil de grâu la un preț ridicat. Recolta de porumb a Ucrainei a acoperit cu bine nevoia, demers susținut și de taxe scăzute de transport”.

Până în prezent, pentru prima parte a sezonului 2018-2019, importurile de porumb ale blocului comunitar sunt cu peste 45 de procente peste ritmul înregistrat în aceeași perioadă a anului de marketing anterior, atunci când volumul importat totaliza 13,4 milioane de tone. Laolaltă cu un ritm scăzut al exporturilor de grâu, fluxul de porumb a transformat UE într-un importator net de cereale, pentru prima dată în ultima decadă.

Cifre care dau de gândit

Dintre diviziile de analiză agribusiness de pe piață, Rabobank previzionează că totalul importurilor înregistrate în sezonul 2018-2019 ar urma să atingă nivelul de 20 de milioane de tone de porumb. La rândul său, USDA estimează că UE28 va importa 21 de milioane de tone de porumb, în timp ce Strategie Grains consideră că importurile ar urma să atingă nivelul de 21,7 milioane de tone.

Comisia Europeană, entitate care are propriile estimări cu privire la propria recoltă a comunității europene, previzionează o majorare nesemnificativă, dar chiar și așa, analiștii de la Bruxelles estimează un nivel-record de 18,5 milioane de tone de porumb.

Ucraina a furnizat mai mult de jumătate din importurile de porumb ale blocului comunitar aferente sezonului 2018-2019, mai mult decât dublul cantității exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile din Ucraina, cât și cele din România și Bulgaria, ambele state membre UE mai puțin afectate de secetă în 2018, se vor majora în Franța, cel mai mare cultivator de porumb al blocului comunitar.

FranceAgriMer previzionează că importurile se vor majora cu o treime în acest sezon, până la un total de 800.000 de tone.

Nivelurile scăzute ale cursurilor de apă au exacerbat costurile de achiziție domestică de materie primă de origine agricolă în Franța și în nordul Europei. Situația a generat astfel o competitivitate și mai mare a achizițiilor din Europa de Est, spun traderii.

Germania se confruntă cu un nivel-record de importuri de porumb în vederea contracarării lipsei fânului și paielor, dar și ca soluție mai ieftină la grâu.

„Animalele trebuie hrănite, iar importurile de cereale furajere, incluzând aici și porumbul, au crescut amețitor din septembrie 2018 încoace. Cred că achizițiile de peste graniță vor continua până la recolta din vara acestui an”, a adăugat un trader german. „Importurile de porumb s-au încadrat în intervalul 100.000-200.000 de tone pe lună, față de 20.000 – 50.000 de tone pe lună în anii cu recolte mai aproape de normalitate”.

În Marea Britanie, utilizarea porumbului în furajarea animalieră s-a majorat în perioada iulie-noiembrie 2018 cu 53,3 procente față de anul anterior, până la un record total de 209.500 de tone, potrivit Agriculture and Horticulture Development Board.

„Nivelul-record de utilizare a porumbului în rații reflectă deficitul de cereale din producția domestică în acest sezon, respectiv nevoia de porumb din import”, a conchis analistul AHDB, Daniel Rooney.

Publicat în Piata agricola

Importurile de grâu ale britanicilor s-au mai domolit în luna septembrie 2018, dar, chiar și așa, acestea se află cu mult înaintea perioadei similare a anului trecut, țara noastră aflându-se pe locul al II-lea în topul furnizorilor de materie primă, cu peste 36.000 de tone.

Potrivit statisticilor vamale ale Marii Britanii, totalul importurilor de grâu aferente lunii septembrie a.c. se cifrează la 238.791 de tone, în scădere față de luna anterioară, atunci când totalizau 270.380 de tone. În acest context, Bulgaria se află pe primul loc în topul furnizorilor de materie primă, cu 99.183 de tone exportate, în timp ce România se află pe locul al II-lea, cu 36.044 de tone vândute.

Importurile cumulate aferente sezonului comercial care a debutat la data de 1 iulie 2018 ating nivelul de 758.179 de tone, în creștere vertiginoasă față de nivelul de 373.502, cât se contabilizau în aceeași perioadă a anului trecut.

Per total, Bulgaria se află pe locul I la exportul de grâu către englezi în perioada iulie-septembrie 2018, cu 174.077 de tone comercializate, în timp ce Franța ocupă locul al II-lea, cu 137.991 de tone de grâu.

În contrapartidă, exporturile de grâu ale britanicilor nu au totalizat decât 29.034 de tone în septembrie 2018, în scădere față de aceeași lună a anului trecut, atunci când se comercializau peste graniță nu mai puțin de 35.001 tone.

Exporturile cumulate ale englezilor sunt și ele mici, mai exact, de 79.054 de tone de grâu comercializate peste graniță, în scădere drastică față de nivelul de 146.968 de tone aferent anului trecut.

Publicat în International

Comerțul peste graniță cu grâu din Hexagon (numărul unu în Uniunea Europeană pe zona de export) - dezechilibrat de precipitațiile care au tras în jos nivelul calității materiei prime – s-a contractat până la un nivel de 913.251 tone în luna august a acestui an, față de 1,09 milioane tone cât se înregistrau în luna iulie a.c. (prima din anul agricol 2016-2017), în condițiile unor importuri de grâu de calitate din România de circa 70.000 de tone și de peste 28.000 tone din Marea Britanie pentru amestec.

Declinul a blocat exporturile în primele două luni ale sezonului la două milioane de tone, adică o scădere de 20 de procente de la an la an, în fapt reflexia unei recolte slabe atât din punct de vedere al cantității, dar și al calității, „mulțumită” ploilor persistente.

Potrivit biroului oficial FranceAgriMer, doar 25 la sută din recoltă are greutate specifică, un parametru-cheie al calității, adică peste 76 kg/hectolitru prag cerut de cei mai mulți utilizatori, față de cele 80 de procente înregistrate anul trecut.

Mai mult, tocmai exporturile de grâu din interiorul UE, pe care FranceAgriMer le-a cotat ca situându-se relativ bine, sunt cele care susțin declinul, unul de 25% (806.186 tone) în ultimele două luni.

Exporturile franceze în afara teritoriului UE sunt în scădere cu 17%, până la un nivel de 542.317 tone, cu transporturile către Coasta de Azur și SUA echilibrând declinul în volume al unor cumpărători-cheie de grâu, cum este și cazul Algeriei, ale cărei achiziții aproape că s-au înjumătățit până la un total 495.801 tone.

Potrivit estimărilor FranceAgriMer de export al Franței către state UE, comerțul peste graniță se va contracta cu 15,6% în sezonul 2016-2017 ca întreg, respectiv cu transporturi în afara blocului european „rostogolindu-se” chiar și cu 63 de procente, conform analizelor Agrimoney.

Totalul volumelor exporturilor franceze de grâu aferente sezonului ar putea scădea cu 43 la sută, până la un total de 11,90 milioane tone.

„Grâu furajer de calitate, disponibil în cantități generoase”

Nivelul slab al exporturilor în interiorul UE, până la acest moment, nu este surprinzător, dat fiind nivelul calitativ slab al recoltelor franțuzești și excesului de cereale obținut de alte state europene, a declarat pentru Agrimoney un trader britanic.

„În prezent există grâu furajer de calitate, disponibil în cantități generoase, atât din recolta anului 2015-2016, dar și din stocurile anilor anteriori”, a precizat traderul. „Însă, ceea ce ar putea da un imbold exporturilor franțuzești față de celelalte din UE este recolta dezamăgitoare de porumb, fapt care ar da cumpărătorilor de gândit”.

Oficialii UE au declarat nu demult că și-au revizuit în scădere estimările privind producția comunitară de porumb cu 2,8 milioane tone, până la un total de 59,7 milioane tone, după seceta care și-a făcut serios simțită prezența în România și în Franța.

Hexagon: Importurile iau avânt

În realitate, importurile Franței au atins niveluri deosebit de mari în august a.c., de 114.971 tone, față de 20.592 tone în iulie.

Într-adevăr, nivelul total al importurilor franțuzești de-a lungul a două luni, de 136.563 tone, este în creștere cu 71 la sută de la an la an, originate în aproape toate celelalte țări ale UE, probabil grâu de calitate pentru amestec cu stocurile domestice cu specificații calitative inferioare.

România reprezintă principalul exportator, care potrivit Agrimoney, a vândut către Franța circa 70.000 de tone. Dar țara noastră nu este singura exportatoare către Franța. Și Marea Britanie a vândut 28.971 Franței, insularii având și ei o producție calitativ-superioară.

Asta a făcut ca Franța, în mod neobișnuit, dar nu fără precedent, să devină importator net din Marea Britanie, către care a exportat doar 17.294 tone de grâu în perioada iulie-august 2016.

Publicat în Piata agricola

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană înseamnă pierderea a nu mai puțin de 13 miliarde de euro credite angajament dintr-un total de 144 miliarde de euro, această contractare a bugetului european fiind tradusă într-o gaură de nu mai puțin de 80 de milioane de euro deficit pentru România, a precizat joi, 30 iunie 2016, într-o conferință de presă, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

„Un prim calcul indică faptul că Marea Britanie contribuie anual cu 13 miliarde de euro la bugetul european, care în acest an este format din credite de angajament şi credite de plată. Creditele de angajament sunt 144 miliarde de euro la bugetul european şi putem face un calcul ce înseamnă retragerea a 13 miliarde de euro. Am verificat cu colegii de la Bruxelles şi ar afecta cu circa 2-3 procente bugetul european pentru România”, a precizat oficialul guvernamental. „Nu este sigur că se va aplica uniform (reducerea n.r.) pentru că nu uitaţi că Dacian Cioloş a făcut un obiectiv din mandatul său de comisar pe agricultură: să reducă decalajul pe plăţi directe la nivel european. Aşa s-a şi întâmplat. România, Polonia, Portugalia şi ţările baltice au primit o suplimentare, iar banii au fost tăiaţi din plăţile directe de la nemţi, de la francezi şi de la alte state membre şi s-au adăugat la bugetul naţional al României. Acum, nu pot să vă spun exact, vor fi negocieri rămâne de văzut ce se va întâmpla, dar există un risc ca România să piardă anual până la 80 de milioane de euro”, a subliniat şeful de la MADR.

Conform statisticilor agregate de specialiștii Farm Europe, Marea Britanie este un contribuitor important la bugetul consolidat al Uniunii Europene, însă nu la fel se pune problema când vine vorba de Politica Agricolă Comună. Din analizele lui Vernet reiese că englezii își aduc aportul la bugetul consolidat al UE în procent de 10,5 la sută, însă un calcul mai amănunțit relevă faptul că insularii contribuie doar cu 5% la veniturile consolidate ale PAC.

Potrivit datelor agregate de think tank-ul amintit anterior, în anul 2014, contribuția Marii Britanii a fost de 14,1 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile UE cu acest viitor fost Stat Membru al blocului a totalizat șapte miliarde de euro. Iată că, Marea Britanie, în acest caz, a fost prin excelență un contribuitor net cu suma de 7,1 miliarde de euro.

Britanicii au votat pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană (Brexit) la Referendumul organizat în data de 23 iunie.

Conform rezultatelor definitive, 51,9% dintre alegători au votat în favoarea Brexit-ului. Rata de participare la vot a fost de 72,2%. Numărul votanţilor care s-au pronunţat pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se ridică la 17.410.742 milioane.

Publicat în Știri interne

Reprezintă sau nu Brexit-ul o lovitură serioasă dată Politicii Agricole Comune, din punct de vedere bugetar? se întreabă zilele acestea co-fondatorul think tank-ului „Farm Europe”, Luc Vernet, răspunsul său imediat fiind cât se poate de clar: luând în calcul nivelul rambursărilor către Marea Britanie, mai exact echilibrul dintre contribuții și accesări de fonduri ale acestui stat membru al Uniunii Europene (UE) – NU!

Potrivit spuselor lui Vernet, Politica Agricolă Comună este o zonă în care Marea Britanie este, cel mult, contribuitor net. Așadar, impactul „divorțului” dintre insulari și UE va avea ca efect direct, în primă instanță, în principal asupra sectorului agricol britanic și asupra comerțului, totodată generator de incertitudini majore pentru fermierii englezi.

Conform statisticilor agregate de specialiștii Farm Europe, Marea Britanie este un contribuitor important la bugetul consolidat al Uniunii Europene, însă nu la fel se pune problema când vine vorba de Politica Agricolă Comună. Din analizele lui Vernet reiese că englezii își aduc aportul la bugetul consolidat al UE în procent de 10,5 la sută, însă un calcul mai amănunțit relevă faptul că insularii contribuie doar cu 5% la veniturile consolidate ale PAC.

Potrivit datelor agregate de think tank-ul amintit anterior, în anul 2014, contribuția Marii Britanii a fost de 14,1 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile UE cu acest viitor fost Stat Membru al blocului a totalizat șapte miliarde de euro. Iată că, Marea Britanie, în acest caz, a fost prin excelență un contribuitor net cu suma de 7,1 miliarde de euro.

„Și pentru a înțelege în și mai mare măsură impactul Brexit-ului asupra bunei funcționări a PAC, ca parte integrantă a bugetului consolidat UE, este necesar să ne întoarcem la motivația negocierilor asupra Cadrului Financiar Multianual, adică să analizăm poziția fiecărui Stat Membru, atunci când vine vorba de fiecare politică în parte”, a afirmat Luc Vernet într-una din analizele sale publicate recent. „Prioritățile de negociere ale fiecărui stat membru în parte în ceea ce privește împărțirea bugetului UE între atâtea zone de politici pot fi «citite», în mare măsură, drept consecință a performanței specifice, așa numita «recompensă a contribuțiilor» aferente fiecărei zone de politici, comparată cu performanța generală a statului membru”, afirmă Luc Vernet.

Această definiție complicată la prima vedere ne ajută, adaugă el, să ne facem o imagine asupra amprentei britanice asupra bugetului UE, cât și asupra implicațiilor absenței insularilor într-un context post-Brexit, implicații la nivelul ministerelor de finanțe, în ceea ce privește PAC.

Analistul Luc Vernet este de părere că indicele de performanță al englezilor în cadrul Politicii Agricole Comune este de 0,57. Asta înseamnă că englezii au primit 0,57 cenți la fiecare euro plătit, situație mult mai bună decât alte zone de politici: în general, dacă luăm toate cheltuielile UE la pachet, englezii primesc aproximativ 0,39 eurocenți pentru un euro plătit, în mare parte datorită politicilor regionale (fondurilor structurale).

Luând anul 2013 ca bază, Marea Britanie a primit 3,9 miliarde prin PAC și a contribuit la aceasta cu 6,8 miliarde. În termeni financiari, acest lucru înseamnă că impactul general al Brexitului asupra bugetului Politicii Agricole Comune ar fi limitat la mai puțin de cinci procente din total, mai exact 2,9 miliarde de euro pe an.

Pierderea acestor cinci procente ar putea fi contrabalansată politic în cadrul unor negocieri post-Brexit, spune Luc Vernet, cunoscând faptul că guvernele engleze au fost în mod tradițional principalele combatante împotriva susținerii bugetului agriculturii europene (și nu au fost singurii).

Analiza grupului de contribuitori neți. Încasări versus plăți la bugetul consolidat al UE/cele trei politici prioritare în anul 2013

Potrivit datelor agregate de Farm Europe, în cadrul ultimelor negocieri bugetare europene, pozițiile grupului de contribuitori neți nu numai că au reflectat diferitele nevoi bugetare nete, dar și rolul lor în susținerea unei Europe nu neapărat ca bloc comercial, cât ca entitate politică.

Chiar dacă Marea Britanie și Suedia și-au expus opiniile cu privire la un buget comunitar mai mic, respectiv contribuții mai mici, Germania și Olanda au făcut apel nu numai la disciplină bugetară (fără majorări ale cheltuielilor europene), dar și la o Uniune Europeană mai puternică, mai unită, cu politici orientate doar către obținerea creșterii economice. Aceste țări UE doresc, de asemenea, să se asigure că nu numai Statele Membre cu economii puternice sunt chemate la apel atunci când va fi nevoie de majorarea contribuțiilor, dacă va fi nevoie.

Prioritățile de negociere ale diferitelor State Membre în relația cu distribuirea bugetului UE între cele trei mari politici unionale pot fi interpretate, în mare parte, ca urmare a performanțelor individuale, specifice fiecărei zone de politici, în comparație cu performanța generală a țării membre a blocului UE de acum 27. În cazul Austriei spre exemplu, în timp ce performanța generală este de 0,59 (0,59 euro primiți la un euro plătit), performanța defalcată pe politici separate arată că la nivelul PAC aceasta este de 0,92 (0,92 euro încasați la un euro plătit), 0,58 la politici de creștere și de locuri de muncă, respectiv 0,28 la politici regionale.

Calculând astfel, spun specialiștii Farm Europe, în cazul fiecărui grup de contribuitori neți din cadrul Statelor Membre UE (excepție făcând Marea Britanie, Suedia, Olanda și Italia) se poate observa că PAC este cea mai „profitabilă” politică europeană, în procentaje diverse.

Ca exemple concrete, Politica Agricolă Comună este cea mai profitabilă investiție pentru Danemarca (0,84 pentru PAC față de 0,50 performanță generală), Austria, Franța (0,95 versus 0,60) și pentru Finlanda (0,93 față de 0,60).

Afirmația este valabilă și pentru Germania, însă într-un procentaj mai mic (0,58 față de 0,49).

Performanța PAC față de performanța generală este de asemenea mai mare în Marea Britanie (0,57 față de 0,39), în cazul Suediei (0,55 versus 0,42) și Italiei (0,74 față de 0,72). Însă, pentru ultimele trei țări menționate, proporția este mai favorabilă în cazul politicilor de creștere economică și de locuri de muncă (0,67 atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Suedia), iar în cazul Italiei în ceea ce privește politicile regionale (0,83).

Doar în cazul Olandei, performanța PAC este mai mică (marginal) decât performanța generală a statului în sine (0,43 față de 0,45), chiar dacă un indice de 0,98 la politici de creștere economice oferă o performanță relativă mai mare.

Cu excepția Danemarcei, entuziasmul guvernelor țărilor membre UE în cadrul discuțiilor privind bugetele defalcate pe diversele zone de politici este egal cu performanța comparativă proprie.

Cu toate acestea, afirmă analiștii Farm Europe, este de notat faptul că toate țările membre UE din cadrul grupului de contribuitori neți la bugetul consolidat european sunt și contribuitori neți pentru cele trei zone de politici majore, luate individual. Cu alte cuvinte, Politica Agricolă Comună (PAC), Politicile Regionale, respectiv Creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă constituie costuri nete pentru grupul de contribuitori mari din cadrul țărilor membre UE.

Analiza grupului de beneficiari neți. Încasări versus plăți la bugetul consolidat al UE/cele trei politici prioritare în anul 2013

În ceea ce privește grupul de țări membre UE care sunt beneficiare nete, cu excepția Luxemburgului, Belgiei, Maltei și Ciprului, a căror performanță pe zona PAC este mai mică de unu la sută, toate celelalte State Membre ale Uniunii Europene au rate mai mari de unu la sută (adică pentru fiecare euro contribuție la bugetul consolidat al UE, primesc mai mult decât un euro prin intermediul PAC).

Pentru aceste țări membre, demn de luat în seamă este faptul că performanța pe zona de politici regionale este dublă, uneori triplă față de cea a PAC, cu excepția notabilă a Irlandei.

Performanța PAC în Irlanda este de 2,46 față un indice de 1,32 acces general la fondurile UE, ratele de performanță pe zona de politici regionale și de creștere fiind de 0,17, respectiv 0,99.

În cazul Spaniei și României, performanța Politicii Agricole Comune este mai mare decât performanța generală, dar cu foarte puțin. România are un indice de 3,70 pe zona de politici agricole comune, 4,97 pe zona de politici regionale și doar 0,27 pe politici de creștere.

Bulgarii au pe zona de politici agricole europene un indice de 1 la 4,95 euro primiți față de 1 la 4,28 euro încasați, bani europeni primiți în general de la bugetul UE.

Bugetul anual al Uniunii Europene se ridică la 142 de miliarde de euro (conform cifrelor din 2014). Deși este o sumă importantă, ea nu reprezintă decât 1% din veniturile generate anual de statele membre.

Sursele de venit ale Uniunii Europene includ contribuțiile primite de la statele membre, taxele la import aplicate produselor provenind din afara comunității și amenzile impuse întreprinderilor care nu respectă normele europene. Țările Uniunii convin asupra dimensiunii bugetului și asupra modului în care va fi finanțat acesta în următorii ani.

Cele trei direcții din care provin banii UE

Un procentaj mic din venitul național brut al fiecărui stat membru (în jur de 0,7 %) reprezintă cea mai mare sursă de încasări la buget. În acest caz, principiile de bază sunt solidaritatea și capacitatea de plată, însă valoarea poate fi ajustată pentru a evita suprasolicitarea anumitor țări.

De asemenea, o altă sursă este reprezentată dintr-o mică parte a încasărilor din taxa pe valoarea adăugată armonizată ale fiecărui stat membru (în jur de 0,3 %), respectiv o parte importantă din taxele la import percepute pentru produsele din afara UE (țara care le percepe reține numai un mic procent din acestea).

UE încasează, de asemenea, impozitele pe salariile personalului instituțiilor europene, contribuțiile țărilor terțe la anumite programe europene și amenzile aplicate întreprinderilor care încalcă normele și legislația comunitară. Acest sistem a fost ales în unanimitate de statele membre ale Uniunii pentru o perioadă de șapte ani și a fost ratificat de toate parlamentele naționale.

În condițiile în care, în 2014, economia națională creștea 2,9%, automat avea să crească și contribuția anuală pe care țara avea s-o verse în conturile Uniunii Europene. Potrivit calculelor realizate de unii analiști, contribuția României la UE a fost în 2014 de circa şase miliarde de lei – patru miliarde din venitul naţional brut, 1,5 miliarde din TVA şi 0,5 miliarde din taxele vamale.

24 iunie 2016: Englezii vor să iasă din UE în procentaj de 51,9%; rușii spun că n-au nicio treabă cu acest demers. Doar Daniel Constantin a ieșit la rampă pe probleme de fonduri europene

Numărătoarea finală a voturilor de la referendumul de joi din Marea Britanie confirmă că majoritatea britanicilor au optat pentru Brexit, respectiv ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, transmit vineri DPA, AFP și BBC, citate de Agerpres. Conform rezultatelor definitive, 51,9% dintre alegători au votat în favoarea Brexit-ului. Rata de participare la vot a fost de 72,2%. Numărul votanților care s-au pronunțat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se ridică la 17.410.742 milioane.

Arătată de multe ori cu degetul pentru această ieșire dramatică a Marii Britanii de pe scena politică a UE, Federația Rusă, prin vocea liderului de la Kremlin, afirmă că nu s-a amestecat, nu se amestecă și nu se va amesteca în alegerea Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană (UE), informează ITAR-TASS.

„Aceasta este alegerea supușilor Marii Britanii. Nu ne-am amestecat în niciun fel în aceasta și nu intenționăm să ne amestecăm. Judecând după toate, acum vor urma niște proceduri oficiale, legate de decizia britanicilor privind ieșirea lor din UE. Vom urmări cu atenție ce se întâmplă, pentru a analiza”, a declarat Vladimir Putin.

Liderul rus a dat asigurări că autoritățile Federației Ruse vor face totul pentru a reduce la maximum efectele negative pe care decizia Marii Britanii le-ar putea avea pentru economia rusă.

Tot vineri, copreședintele ALDE Daniel Constantin a precizat în urma ieșirii Marii Britanii din UE, trebuie analizat impactul asupra absorbției fondurilor europene de către România și că, din acest moment, nu mai trebuie căutate scuze, ci să se treacă la o absorbție efectivă a acestor fonduri.

„Suntem la jumătatea exercițiului financiar 2014-2020 și cred că aici trebuie să analizăm care va fi impactul. Marea Britanie este cel mai important contributor la bugetul UE. (...) Trebuie să analizăm care va fi impactul asupra României și cred că, din acest moment, nu mai trebuie să căutăm scuze în ceea ce înseamnă absorbția de fonduri europene. Cred că trebuie să trecem la o absorbție efectivă, pentru că nu știm care va fi impactul pe termen mediu și lung al pierderii unui contributor net la acest buget din care ne hrănim și noi pe diverse teme economice”, a afirmat, la o conferință de presă, Daniel Constantin, citat de Agerpres.

Potrivit lui Constantin, una dintre cauzele pentru care Marea Britanie a luat această decizie este „un sentiment pe care britanicii nu l-au prea simțit în ultima perioadă, și anume acela de suveranitate în deciziile care se iau la nivel european și național”.

„Am făcut un apel către toți factorii de decizie ca de acum înainte să încercăm să fim ceva mai activi la toate nivelurile în raport cu UE astfel încât să încercăm să transmitem cetățenilor din țara noastră că suntem suverani în țara noastră”, a adăugat Constantin.

Până la momentul publicării acestui articol, ministrul Agriculturii în exercițiu, Achim Irimescu, nu a făcut nicio declarație oficială pe tema impactului Brexit asupra sectorului de care acesta se ocupă.

Publicat în Ultimele noutati