În urma controalelor efectuate atât în trafic, cât și în unităţile de destinaţie de pe teritoriul României (centre de ambalare ouă, depozite frigorifice, unități de procesare etc.) pentru verificarea modului în care operatorii din sectorul alimentar respectă condiţiile sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor, inspectorii ANSVSA, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), au aplicat 86 de sancţiuni în valoare de 319.280 de lei și au emis două ordonanțe privind suspendarea activității unor unități.

Potrivit unei comunicări venite din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acestei acțiuni au fost verificate 2.220 de obiective, dintre care 535 de mijloace auto utilizate pentru transportul ouălor, 56 de centre de ambalare ouă, 108 unități de depozitare ouă, șapte unități de procesare a ouălor, precum și 1.514 unități de vânzare cu amănuntul care comercializează ouă.

Una dintre neconformităţile sancţionate de inspectorii ANSVSA este și cea conform căreia operatorii unităților de destinație nu au notificat autoritățile sanitar-veterinare cu privire la sosirea unor loturi de ouă provenite din alte state membre ale UE.

De asemenea, a fost constatată nerespectarea normelor sanitar-veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură pe durata transportului, precum și la nivelul unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor, respectiv deficiențe privind marcarea și etichetarea ouălor.

Totodată, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au pus în aplicare proceduri de dezinfecție, dezinsecție și combatere a dăunătorilor (DDD). Alte deficiențe constatate sunt cele privind depozitarea și eliminarea deșeurilor și a subproduselor nedestinate consumului uman, cât și depozitarea și comercializarea ouălor în unități neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Nu în ultimul rând, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au elaborat și implementat programe proprii de control.

În fine, au fost constatate deficiențe privind asigurarea trasabilității ouălor, respectiv utilizarea unor mijloace auto neigienizate pentru transportul ouălor.

În toată ţara, sunt 250 de ferme care produc între 180 şi 200 de milioane de ouă pe lună. Nu sunt însă destule pentru cât consumă românii, astfel că mai importăm 40 de milioane. Cele mai multe se vând în Muntenia şi în Transilvania.

8 din 10 români mănâncă săptămânal ouă, potrivit unui studiu dat publicității la finele lunii martie 2019. Aproape 240 de milioane de ouă - 20 la sută din import - se consumă în fiecare lună.

Publicat în Ultimele noutati

În raport cu februarie 2018, în aceeași lună a anului în curs, țara noastră a comercializat peste graniță 303.250 de tone de grâu, cu 88% mai mult față de intervalul amintit anterior, respectiv 144.550 de tone de porumb, cu 35% mai mult față de perioada menționată.

Principalii importatori de grâu românesc au fost Sudan și Egipt în februarie 2019, în timp ce, în privința exporturilor de porumb, principalii cumpărători au fost Egipt și Turcia.

În perioada iulie 2018 - februarie 2019, România a exportat 3,739 milioane tone de grâu, cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului anterior, dar cu o scădere de 7% comparativ cu valorile-record înregistrate în iulie 2016 - februarie 2017.

Pe de altă parte, în intervalul septembrie 2018 - februarie 2019, țara noastră a comercializat peste graniță 2,630 milioane de tone de porumb, cu 13,7% mai mult comparativ cu intervalul 2017 - 2018. Faţă de septembrie 2016 - februarie 2017, exporturile au crescut cu 43%.

În perioada raportată, expedierile de grâu în Egipt au crescut cu 19%, până la 819.000 tone, comparativ cu iulie - februarie 2017/2018. Totodată, s-a observat o cerere ridicată din partea țărilor UE (Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit), pe fondul secetei de vară care a afectat cultura de grâu în anumite părți ale UE.

Publicat în Piata agricola

Specialiștii DSVSA îi avertizează pe cetăţenii din județ să nu cumpere purcei de la persoane neautorizate, în vederea prevenirea debutului pestei porcine africane (PPA) și în Harghita.

Directorul executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Harghita, dr. Cristina Antal, a precizat că semnalul de alarmă survine ca urmare a apariției unor informaţii potrivit cărora a început comercializarea animalelor din alte judeţe, de către persoane neautorizate şi în contextul în care ciuma porcilor evoluează în judeţele învecinate, Covasna şi Bacău.

„Având în vedere că pesta porcină africană evoluează în judeţele învecinate, Covasna şi Bacău, pentru a preveni apariţia bolii şi în judeţul Harghita, avertizăm populaţia să nu achiziţioneze purcei de la persoanele venite din alte judeţe, cu maşini neînregistrate şi fără respectarea măsurilor legale. Să achiziţioneze porcine doar din exploataţii autorizate sanitar-veterinar, însoţite de documente oficiale”, a precizat dr. Cristina Antal, într-o informare transmisă presei.

Conform sursei citate, pentru prevenirea PPA, în judeţ s-au intensificat controalele în trafic, în colaborare cu IPJ Harghita, fiind aplicate opt amenzi, în valoare de 35.000 lei, în cazul unor transporturi de animale care nu aveau documentele însoţitoare.

Totodată, s-au efectuat inspecţii în exploataţii pentru identificarea animalelor bolnave sau suspecte şi se efectuează examene de laborator pentru toţi mistreţii morţi şi porcii domestici bolnavi sau morţi cu semne clinice şi/sau modificări anatomopatologice ce pot fi atribuite pestei porcine. Autorităţile sanitar-veterinare avertizează că orice îmbolnăvire sau moarte a unui animal trebuie anunţată obligatoriu la medicul veterinar din localitate

„Precizăm că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru aceştia, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic. (... ) DSVSA Harghita solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei”, a continuat medicul veterinar.

Antal a adăugat că acei cetăţeni care cumpără animale de la persoane necunoscute, fără documente legale, riscă amenzi contravenţionale şi dosare penale.

Publicat în Știri interne
Sâmbătă, 12 Ianuarie 2019 15:16

Ies pe piață 60.000 de tone de mere!

În condițiile în care, în luna decembrie 2018, comercianții din Timiș, Arad și Olt au majorat cererile de achiziție, producătorii de mere din Maramureș vor redirecționa restul cantității până la 60.000 de tone de mere către piața locală, în târguri, cât și pe piața liberă, au precizat pentru presă surse din cadrul asociațiilor de producători, vineri, 11 ianuarie 2019.

„Întreaga cantitate de mere - peste 60.000 de tone - urmează a fi valorificată pe piaţa locală, în magazinele de legume-fructe, pe piaţa organizată prin târguri susţinute de producători şi pe piaţa liberă. În luna decembrie (2018), magazinele de legume-fructe din municipiul Baia Mare, dar şi din alte oraşe din judeţ au crescut, săptămânal comenzile, încât am fost determinaţi să nu mai oferim merele spre vânzare spre alte magazine din judeţele Timiş, Arad şi Olt. Cererea e destul de mare şi intenţia noastră e să asigurăm merele necesare pentru piaţa locală. Un kilogram de mere se vinde cu 1,5- 2 lei, însă în cazul comenzilor însemnate mergem pe un preţ de 1,5 lei/kg”, a precizat pentru mass-media vicepreşedintele Asociaţiei Pomicultorilor „Maramureş”, Vasile Vele.

În cazul în care cererea va spori, reprezentantul mediului asociativ de profil a adăugat că va apela inclusiv la persoane individuale care deţin acasă, în beciuri, mere din recolta toamnei trecute.

„Suntem pregătiţi să solicităm sprijinul ţăranilor deţinători de livezi, persoane care au acasă, în beciuri, cantităţi mulţumitoare de mere. Aceştia, frecvent, îşi valorifică merele pe piaţa liberă şi cred că ar fi dispuşi să vândă direct de acasă o cantitate apreciabilă de mere”, a adăugat oficialul Asociaţiei Pomicultorilor „Maramureş”.

Datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Maramureş relevă că fermierii din asociaţii întrețin circa 11.000 de hectare de livezi cultivate cu diverse soiuri de măr. Soiul Ionatan este larg răspândit printre producători. În plus, micii producători de mere deţin aproximativ 4.500 ha de livezi.

Publicat în Știri interne

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna decembrie a anului trecut sunt Timiș – 599, Dâmbovița – 590 și Arad – 388, în condițiile în care, tot în aceeași perioadă, la nivel național au fost vândute 36.190 de imobile, cu 10.323 mai puține față de luna noiembrie, a anunțat vineri, 11 ianuarie 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivelul întregii țări, în luna decembrie a anului trecut este cu 19.784 mai mic față de perioada similară a anului 2017

În ultima lună a anului trecut, majoritatea tranzacțiilor cu imobile au fost înregistrate în București – 6.724, Ilfov – 3.891 și Timiș – 2.101. În contrapartidă, județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Gorj – 152, Olt –146, Tulcea – 140.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna decembrie 2018, a fost de 21.278, cu 3.593 mai mic față de luna decembrie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 4.981, Ilfov – 1.378, Cluj – 1.362. La polul opus, se află județele Caraș-Severin și Mehedinți – 71, Covasna – 70, Sălaj – 58.

Prețurile terenurilor arabile s-au dublat în ultimii zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană (UE). În unele regiuni, cum sunt Bărăganul și vestul țării, hectarul de teren se vinde chiar și cu peste 10.000 de euro, la fel de scump ca în Franța sau în Spania.

Publicat în Piata agricola

Executivul de la București a aprobat, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care se va crea un mecanism naţional ce va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export, potrivit anunțului făcut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de Guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

„Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agrochimice, servicii de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate”, se menţionează în comunicatul de presă remis la redacție de ministerul de resort.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agro-alimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, notează MADR.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a faptului că transporturile de grâu către Spania s-au diminuat, printre altele, și pe fondul unui reviriment al ibericilor, respiro demult așteptat de aceștia după seceta înregistrată în sezonul trecut, cei de la FranceAgriMer și-au revizuit în scădere previziunile de export de grâu ale fermierilor din Hexagon către state din Uniunea Europeană (UE).

Într-un raport periodic, lunar, cu estimările privind cererea și oferta din piața agribusiness, analiștii FranceAgriMer au previzionat că totalul exporturilor de grâu ale Franței către alte țări din UE ar urma să atingă un nivel de 7,8 milioane de tone, în scădere față de calculele de luna anterioară care totalizau 7,9 milioane de tone, respectiv de 16 procente sub nivelul-record înregistrat în 2017.

Concret, în primele trei luni ale sezonului care a debutat la data de 1 iulie a.c., exporturile de grâu moale ale Hexagonului către Spania s-au diminuat cu 44 de procente.

În ceea ce privește comerțul cu grâu al Franței către țări din afara blocului comunitar, potrivit analiștilor FranceAgriMer, nivelul pare a rămâne neschimbat, la 8,75 milioane de tone. Aceștia afirmă că situația din piață este una de expectativă, mai exact, de creionare a unei imagini mai clare cu privire la efectele ploilor torențiale înregistrate în Argentina, principal competitor al fermierilor din Hexagon pe piața exporturilor de grâu către piața comună din Algeria.

Marc Zribi, șeful diviziei cereale și zahăr al FranceAgriMer, a precizat pentru agențiile de presă internaționale că diferența între prețurile celor doi furnizori de materie primă agricolă (n.r., Franța și Argentina) s-a contractat. Practic, Argentina tranzacționează grâu la o diferență de preț care variază între 8 și 10 dolari pentru grâul cu livrare în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019, în scădere față de marja de 20 de dolari pe tonă înregistrată luna trecută.

„Ne aflăm într-un punct-cheie al campaniei. Ceea ce va da tonul va fi intrarea în piață a grâului argentinian, respectiv vestea că SUA vor majora exporturile de materie primă”, a precizat Zribi.

Comerțul către țări non-UE, în primele patru luni ale sezonului de export, până la finele lunii octombrie a.c., relevă un total de 35 de procente peste volumele tranzacționale în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei agribusiness citate.

FranceAgriMer și-a majorat și previziunile cu privire la stocurile de final de sezon la grâu, estimările fiind de 2,5 milioane de tone în total, față de calculul anterior care arăta un total de 2,4 milioane de tone previzionate luna trecută.

Aceeași FranceAgriMer și-a păstrat neschimbate și estimările în ceea ce privește stocurile de final de sezon 2018-2019 la porumb față de luna trecută, acestea indicând un total potențial de două milioane de tone. Și asta, ca urmare a unei revizuiri în creștere cu 100.000 de tone a estimărilor privind livrările de porumb până la un nivel de 10,45 milioane de tone și care a fost contrabalansată de vânzări mai mari către țări non-UE.

Exporturile de porumb în interiorul blocului comunitar sunt estimate în prezent la 4,2 milioane de tone, față de 4,1 milioane de tone cât arătau calculele hârtiei în octombrie 2018, însă cu 14 procente sub nivelul înregistrat anul trecut. Scăderea este legată de problemele de transport înregistrate în nordul Europei, ca urmare a faptului că apele Rinului au înregistrat cote de avarie, respectiv de lipsa de interes a Spaniei.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește stocurile de orz la final de sezon 2018-2019, FranceAgriMer și-a păstrat neschimbată estimarea față de luna trecută, una de 1,1 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

În primele șase luni ale acestui an, țara noastră a importat legume şi fructe în valoare de 783,1 milioane de euro, în condițiile în care valoarea exporturilor a fost de aproape zece ori mai mică, mai exact 78,6 milioane de euro în primul semestru din acest an, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, deficitul României în comerţul internaţional cu legume şi fructe se ridică la 704,5 milioane euro.

Datele statistice relevă că importurile de legume şi fructe au crescut cu 4,8% în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2018, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce exporturile au consemnat un avans cu 9,6% faţă de primele şase luni din 2017.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde de euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde de euro (plus 9,7%).

Publicat în Piata agricola

Ministerul rus al Agriculturii a propus accelerarea creșterii capacităților de export al cerealelor în țările partenere, parte a eforturilor depuse de unul dintre cei mai mari comercianți de grâu din lume pentru a se reorienta către noi piețe.

Până în 2012, Rusia își propune să majoreze capacitatea de export a cerealelor cu 25 de milioane de tone, până la un total de 77,7 milioane de tone, a declarat ministrul agriculturii, Dmitry Patrushev, la o întâlnire cu președintele Vladimir Putin și cu alți oficiali, marți.

„Cu toate acestea, considerăm oportun să devansăm definitivarea proiectelor și lansarea acestora din 2024, în 2021 și 2020”, a declarat Patrushev, citat de site-ul oficial de la Kremlin.

Rusia își modernizează unele terminale de export și ar putea construi, de asemenea, unul nou la Marea Neagră și încă două lângă China. Necesitatea de a spori capacitatea de export a porturilor a devenit o problemă în 2017, atunci când capacitatea existentă a reușit doar să se ocupe de exporturile dintr-o recoltă-record de 135 de milioane de tone.

Oficialul guvernamental rus a adăugat că, în acest an, se estimează că țara sa ar urma să recolteze 106 milioane de tone de cereale, o cultură mare, în comparație cu nivelul mediu înregistrat în ultimii zece ani. Analiștii ministerului de resort se așteptau anterior o recoltă de cereale de 105 milioane de tone în 2018.

Totodată, Rusia va dispune de 30 - 35 de milioane de tone de cereale pentru export în anul de comercializare 2018 - 2019, care a început la 1 iulie, a declarat, după aceeași întâlnire, vicepremierul Alexei Gordeyev.

Anterior, estimările sale pentru același sezon de vânzări erau de circa 30 de milioane de tone, în comparație cu cele 52,4 milioane de tone înregistrate în anul de vânzări 2017-2018.

Chiar dacă exporturile de cereale vor înregistra o creștere negativă în acest an, este imperios necesară construcția unei noi capacități de export a cerealelor, astfel încât să se poată ajunge la noi piețe de desfacere în anii viitori și pentru a atinge obiectivul stabilit în programul recent de dezvoltare al lui Putin pentru acest sector, și anume acela de majorare a exporturilor agricole ale țării cu aproape 45 de miliarde de dolari până în 2024.

Anul trecut, exporturile agricole rusești au însumat 21,7 miliarde de dolari și au fost susținute în principal de o recoltă de cereale record. Însă pentru a majora și mai mult comerțul peste graniță, produsele agricole ar trebui să vizeze piețele din China, Asia de Sud-Est, Africa, țările din Golf și India, a mai spus Patrushev.

Publicat în Cultura mare

Președintele OICPDR nu a fost consultat în problema noii OUG care reglementează vânzarea de cereale pe piața internă sau la export în baza unui contract scris între părți sau primii cumpărători, valabil pe șase luni, a declarat, pentru Revista Fermierului, Aurel Popescu, liderul Organizației Interprofesionale Cereale și Produse Derivate din România, chiar dacă această entitate este împuternicită prin lege să emită un model de contract, document pe care să-l difuzeze apoi tuturor membrilor, iar aceștia să-l respecte.

Aurel Popescu nu cunoaște încă textul Ordonanței Executivului Tudose și presupune că este vorba de modificarea unui mai vechi act normativ similar, și anume OUG 12/2006. El arată cu degetul direct către ministrul Agriculturii, Petre Daea, care de la ultima întâlnire încheiată abrupt de năstrușnicul guvernant pe tema gradării cerealelor nu s-a mai discutat pe această temă.

„Nu s-au consultat deloc cu noi. Cred că au modificat Ordonanța 12 din 2006. Noi, la Ordonanța 12 din 2006 aveam mult mai multe observații de făcut, pentru că foarte multe prevederi din ordonanța aceea sunt perimate, nu mai sunt de actualitate că s-a schimbat legislația în 11 ani”, a afirmat Popescu. „S-a inițiat un dialog pe această temă odată cu gradarea cerealelor în prezența ministrului Agriculturii, Petre Daea. La acel moment, ministrul de resort s-a axat pe gradarea cerealelor și întrucât s-a cam enervat pe această temă, s-a oprit acolo totul și nu s-a mai făcut nimic. Efectiv, nu am fost consultați pe modificarea Ordonanței 12 și, repet, în Ordonanța 12 sunt multe prevederi care trebuie scoase pentru că nu mai sunt de actualitate. (...) Sigur că existau contracte între furnizori și procesatori înainte de această ordonanță. Acum, durata trebuie să fie de minimum șase luni. Nu este asta o problemă. Problema este că OICPDR este îndrituită de lege să scoată un model de contract, pe care să-l difuzeze tuturor membrilor, iar aceștia să-l respecte. În al doilea rând, OICPDR trebuie să facă un acord interprofesional cu toți actorii de pe lanțul cerealier. (...) OICPDR, cel puțin președintele OICPDR, nu a fost consultat în această problemă”.

În termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a noii ordonanțe care are ca scop declarat întărirea disciplinei și creșterii responsabilității partenerilor pe filiera de comercializare a cerealelor, orice vânzare de materie primă pe piața internă sau la export trebuie să facă obiectul unui contract scris între părți sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta.

Durata minimă a contractului de vânzare ar urma să fie de șase luni, perioadă care se aplică și pentru oferta scrisă de a contracta, potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri, 8 noiembrie 2017, de biroul de presă al Executivului Tudose. Prevederile menționate de noul act normativ nu vor aduce însă atingere drepturilor producătorilor de a refuza durata minimă de șase luni, cu condiția ca refuzul să fie exprimat în scris, în termen de 15 zile de la primirea ofertei. În acest caz, spun autoritățile emitente, părțile sunt libere să negocieze, în condițiile legii, toate elementele contractului.

Contracte de vânzare ar urma să fie stabilite în mod unitar din punctul de vedere al clauzelor și condițiilor pentru toți producătorii agricoli. Modelul de contract-cadru va fi aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, la propunerea Organizației Interprofesionale Cereale și Produse Derivate din România (OICPDR).

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 2