De la începutul lunii aprilie a.c., în a doua etapă de control al comercianților de legume şi fructe proaspete în lanțuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe angro, din totalul celor 678 de operatori economici verificați de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare.

Potrivit informării transmise de ANPC joi, 18 aprilie 2019, în cadrul acțiunii a fost verificată cantitatea de 487de tone fructe şi legume proaspete, din care 60 de tone (12%) nu se încadrau în prevederile legale.

Ca urmare, au fost dispuse oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman. De asemenea, s-a luat măsura opririi temporare de la comercializare a circa 135 de tone fructe şi legume în valoare de 204.852 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 608 sancţiuni contravenţionale, dintre care 260 de avertismente şi 348 de amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Lista de abateri este lungă

Conform documentului de presă remis la redacție, ANPC a constatat o serie de abateri, aici amintind fructe și legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ, precum și fructe și legume nesortate, calitatea fructelor expuse nefiind conformă cu cea afișată.

Totodată, au fost depistate fructe și legume depreciate, care prezintă părți moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului, nefiind respectate criteriile necesare încadrării la calitatea I.

Cu ocazia controalelor, ANPC a descoperit legume și fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare, respectiv neafișarea informațiilor privind țara de origine și calitatea legumelor și fructelor comercializate în vrac.

„Legume și fructe din afara României la care nu s-au găsit informații în limba română privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), țara de origine”, se mai precizează în comunicat, cei de la ANPC adăugând că s-a mai depistat și neafișarea prețurilor de vânzare.

În plus, inspectorii ANPC au găsit neconcordanțe între prețul afișat la raft și cel marcat pe bonul de casă, precum și nerespectarea cantității nete la legumele și fructele preambalate (de exemplu, cartofi albi plasă 2 kg, produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 de grame, cantitate reală - 0,470 grame, ghimbir la caserolă de 200 de grame având în realitate 188 de grame).

O altă problemă depistată a fost cea de comercializare a legumelor și fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (spre exemplu, legume și fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având proveniența România).

Nu în ultimul rând, ANPC a constatat o neconcordanță a informațiilor privind proveniența, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului și cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de țară de origine, de exemplu România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induși în eroare).

Comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferența între calibrul mic și calibrul mare fiind de 75%, a fost o altă problemă depistată de inspectorii ANPC.

În fine, Autoritatea a constatat o informare incorectă a consumatorilor (ex: era afișat, în imediata apropiere a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma „IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preț la achiziționarea acestor produse.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor îi asigură pe cetățeni că nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale și că va monitoriza, la fel ca până acum, piața și se va asigura, în continuare, de respectarea drepturilor consumatorilor.

Publicat în Știri interne

Zeci de inspectori din cadrul Direcției Generale a Vămilor și al Direcției Regionale Vamale București desfășoară o acțiune de verificare în Piața de Gros Pucheni, în contextul intensificării importurilor și achizițiilor intracomunitare de legume-fructe, potrivit ANAF.

Obiectivele acțiunii sunt supravegherea și controlul comercianților în vederea identificării și sancționării fraudelor vamale și fiscale, verificarea calității și siguranței legumelor și fructelor comercializate, controlul actelor de proveniență a acestora.

Operațiunea Direcției Generale a Vămilor beneficiază de suportul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și al Jandarmeriei Române.

Acțiunile inspectorilor vamali, de verificare și monitorizare a piețelor și a altor spații de desfacere a legumelor și fructelor, vor continua.

ANAF a anunțat că demarează la nivel național acțiunea „Demetra”, în cadrul căreia verifică integral circuitele de comercializare a legumelor și fructelor. Din dispoziția ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, și a președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Mihaela Triculescu, inspectorii antifraudă vor controla achizițiile intracomunitare și importurile, transporturile care tranzitează punctele de trecere a frontierei și rețelele de vânzare angro și en detail ale acestor produse.

Pentru prevenirea și combaterea fraudei fiscale și vamale, inspectorii antifraudă verifică în detaliu toate etapele ciclului de comercializare a legumelor și fructelor până la vânzarea către consumatorul final, cu precădere în legătură cu legalitatea achizițiilor intracomunitare și a importurilor, corectitudinea actelor de proveniență și de însoțire a produselor, corespondența cu realitatea a facturilor, chitanțelor și bonurilor fiscale.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a avertizat, miercuri, 10 aprilie 2019, ANSVSA, Protecția Consumatorului, Oficiul Antifraudă și Autoritatea Națională a Vămilor că dacă nu implementează un sistem care să oprească importurile de legume și fructe „de contrabandă”, actualii angajați instituționali vor fi înlocuiți.

„Acum, în fața dv., le transmit un ultim avertisment celor de la Autoritatea Sanitară Veterinară, celor de la Protecția Consumatorului, Antifraudă și Vămi, dacă într-un timp foarte scurt nu vor reuși să realizeze un sistem prin care în România să nu mai intre marfă de contrabandă, mă refer în special la legume și fructe. Dacă nu vor fi în stare să analizeze fiecare fruct, legumă care intră în România, să nu mai intre ceva nesănătos, atunci mai bine să plece acasă sau de unde au venit. Trebuie să reușim să nu mai existe în România acest standard dublu. anume roșiile bune se păstrează pentru țările din Vest, iar în România vin roșii proaste și nesănătoase. E valabil pentru orice legumă, fruct care intră în această țară”, a declarat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a mai afirmat că a vorbit cu reprezentanți ai hypermarketurilor privind controale pe lanțul de producție și procesare ale fructelor și legumelor și se întreba dacă este verificată calitatea transporturilor care ajung cu aceste produse în România.

Publicat în România Agricolă

Ca urmare a verificărilor întreprinse de Autoritatea Nationala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) la 1.127 de operatori economici din sectorul cărnii, la nivel de țară, în intervalul octombrie – noiembrie 2018, au fost descoperite deficiențe și au fost aplicate amenzi de 1.502.200 de milioane de lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Din totalul operatorilor controlați, la un număr de 711 (63%) au fost constatate probleme. A fost verificată o cantitate de 60.172 kg produse din carne, din care cca 8.677 kg (14,4 %) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma analizelor de laborator efectuate asupra celor 71 de eșantioane prelevate de la produse din carne, a rezultat că 14 dintre ele (19,72%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Mai exact, probleme au fost constatate la 23 de eşantioane de salamuri din care 21,7% erau neconforme (5 eşantioane), 10 eșantioane de Salam de Vară din care 10% erau neconforme (1 eşantion), 2 eşantioane de Salam Victoria din care 50% erau neconforme (1 eşantion), 9 eşantioane de cârnaţi, din care 33% erau neconforme (3 eşantioane), 12 eşantioane din alte sortimente din care 25% erau neconforme (3 eşantioane), 6 sortimente de crenvurşti din care 16,66% erau neconforme (1 eşantion), 7 eşantioane de parizer din care toate erau conforme, respectiv 2 eşantioane de cabanos din care toate erau conforme.

Pe fondul deficienţelor descoperite, comisarii ANPC au oprit definitiv şi au retras de la comercializare aproximativ 2,3 tone de produse din carne, în valoare de 27.710 lei, produse cu parametri neconformi şi/sau cu data durabilităţii minimale depăşită. De asemenea, oficialii ANPC au oprit temporar de la comercializare circa 3,083 tone de produse din carne, în valoare de 49.117 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 811 sancţiuni contravenţionale, dintre care 432 de avertismente şi 379 de amenzi contravenţionale.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a unor controale efectuate pe parcursul lunii mai în unităţi cu activitate în mai multe domenii, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bucureşti au aplicat 45 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 109.445 lei şi au retras de la comercializare peste 182.000 de kilograme de produse de origine animală, respectiv 2.130 de ouă, anunță instituţia citată.

Concret, în perioada 1 - 31 mai 2018, inspectorii au efectuat un număr de 1.747 de controale în unităţi cu activitate în sectorul alimentar, cel de sănătate şi de bunăstare animală, de nutriţie animală, cât și în unităţi din domeniul subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, respectiv în exploatații non-profesionale de animale.

În urma verificărilor efectuate în această perioadă au fost aplicate 45 de sancţiuni contravenţionale, conform HG 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare totală de 109.445 lei, precum şi nouă avertismente, conform OUG 2/2001.

Totodată, în urma controlului documentar şi a expertizării sanitare veterinare a produselor alimentare, au fost retrase/confiscate de la comercializare cantitatea de 182.072,49 kilograme de produse de origine animală (SNCU) şi 2.130 de ouă, acestea fiind dirijate către unităţi specializate pentru neutralizare.

Complementar, pentru deficienţele constatate s-au dispus interzicerea desfăşurării activităţii în cazul a trei operatori economici prin emiterea de ordonanţe de interzicere a activităţii (OIA) şi suspendarea temporară a activităţii pentru 14 operatori economici, fiind emise în acest sens ordonanţe de suspendare temporară a activităţii (OSA).

Au fost evaluate în vederea autorizării/înregistrării conform prevederilor Ordinului ANSVSA 57/2010 şi Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare, 219 unităţi şi 120 de mijloace de transport produse de origine animală şi non-animală, iar pentru 90 de mijloace de transport s-a acordat viza anuală.

În plus, pentru prevenirea unor situaţii cu implicaţii deosebite, au fost verificate săptămânal locaţiile în care s-au organizat târguri pentru comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală, de către producători particulari.

„Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate de către inspectorii DSVSA Bucureşti au fost: comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate/neautorizate/neînregistrate sanitar veterinar, comercializarea necorespunzătoare a cărnii de pasăre, nedemonstrarea trasabilităţii acesteia, nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea igienică a spaţiilor de recepţie, producere, depozitare, comercializare, precum şi a utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite, nerespectarea normelor privind marcarea, etichetarea, ambalarea şi manipularea produselor alimentare, depozitarea deşeurilor de origine animală în afara locurilor special amenajate, comercializarea produselor veterinare fără prescripţie, nerespectarea prevederilor privind ambalarea şi etichetarea produselor medicinale veterinare, existenţa la controlul documentelor a unor neconcordanţe între situaţia existentă şi atestările din certificatele sanitare veterinare de transport”, se menţionează într-un comunicat al DSVSA.

În plus, DSVSA Bucureşti a monitorizat în această perioadă activitatea de import produse alimentare de origine non-animală provenite din ţări terţe, în acest sens fiind verificate 160 de transporturi (legume, fructe, dulciuri etc.), fiind prelevate 43 de probe, în vederea efectuării testelor de laborator.

Publicat în Comunicate

În cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară, până la această dată au fost sacrificaţi 135.579 de miei, se precizează în cel mai recent comunicat al Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

În plus, din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, rezultă că, în intervalul 14 – 29 martie, au fost realizate 6.174 de controale în unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agroalimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Conform datelor ANSVSA centralizate, neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

„Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm: depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare în cazul produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor; lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor; transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar, respectiv personal fără echipament de protecţie”, se mai menționează în comunicat.

În același document, se mai precizează că o parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

În perioada premergătoare sărbătorilor pascale, ANSVSA, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

„Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA - 0800 826 787 - care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor”, precizează reprezentanții agenției.

Publicat în Zootehnie

1,7 milioane de lei, acesta este cuantumul amenzilor aplicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ca urmare a controalelor desfăşurate în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ce au vizat modul de etichetare, comercializare şi depozitare a produselor alimentare specifice, conform unui comunicat al instituţiei.

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, controlul s-a desfăşurat în perioada 27 noiembrie - 22 decembrie 2017 în toate judeţele ţării şi în Bucureşti, a vizat un număr de 1.366 de operatori economici, ocazie cu care s-au constatat abateri la 904 (66%) dintre aceştia. Cu această ocazie, a fost verificată o cantitate de circa 140 de tone de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, constatându-se că circa 17 tone (12,1%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

În urma deficienţelor constatate, comisarii ANPC au dispus oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a 941 de kilograme de produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 15.197 de lei, produse improprii consumului uman, oprirea temporară de la comercializare a circa 9.024 kilograme produse alimentare specifice sărbătorilor de iarnă, în valoare de 129.609 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, precum şi aplicarea de 1.048 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 1.711.900 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Potrivit comunicatului, în peste 64% din judeţe se comercializau produse alimentare în afara valabilității minimale stabilite de producători.

„Comisarii ANPC monitorizează şi supraveghează respectarea reglementărilor din domeniul protecţiei consumatorilor, cu scopul de a preveni şi a combate practicile ce dăunează vieţii şi sănătăţii consumatorilor sau care afectează interesele economice ale acestora. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale”, se mai precizează în documentul de presă.

Publicat în Știri interne

Echipe de control din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) verifică respectarea  prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol în toate piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București, unul dintre rezultatele verificărilor fiind și descoperirea de atestate de producător eliberate de primării și care „ridică suspiciuni rezonabile asupra legalității modului de eliberare a acestora”.

Mai mult, s-au descoperit cantități de legume din import sau din comerțul intracomunitar care erau comercializate „la negru” și au fost aplicate amenzi de 43.000 de lei, plus alte 36.000 de lei pentru trei administratori de piețe.

„În urma controalelor efectuate, s-a constatat că foarte mari cantități de legume și de fructe proaspete provenite din comerțul intracomunitar sau din import, tranzacționate «la negru», ajung a fi comercializate ca produse autohtone în depozite en-gros sau direct în piețele agroalimentare.

Foarte multe atestate de producător eliberate de primării ridică suspiciuni rezonabile asupra legalității modului de eliberare a acestora, urmând ca pentru toate aceste situații să se extindă verificările de specialitate la instituțiile care le-au eliberat, respectiv la primării.

În prima zi de verificări, echipele de control ale MADR au aplicat 40 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 43.000 de lei.

A fost angajată răspunderea contravențională în cazul a trei administratori de piețe agroalimentare, cărora li s-a aplicat fiecăruia amendă contravențională în valoare de 12.000 de lei”, se arată într-un document remis presei de către ministerul de resort.

Conform documentului, în vederea desfășurării optime a acestei acțiuni de amploare, a fost solicitat sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice. Au fost astfel constituite echipe mixte de control alcătuite din inspectori de specialitate ai MADR și ofițeri de poliție economică și ordine publică, în scopul de a asigura depistarea, sancționarea și eliminarea tuturor activităților ilicite ce se manifestă în aceste zone de comercializare, în special în domeniul fructelor și legumelor proaspete.

Autoritățile au urmărit, printre altele, păstrarea unui procent de minimum 40 la sută din tarabe pentru producători agricoli autohtoni, dar și etichetarea corespunzătoare și existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii.

„Unul dintre obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constă în asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.

De asemenea, este vizată etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea  informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului şi, evident, a prețului de vânzare.

Nu în ultimul rând, se va verifica existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților”, se menționează în comunicatul de presă MADR.

Dragnea a vorbit, nu o dată, de „samsarii și mafioții din rețelele de importuri”

Vizibil iritat de perpetuarea situației în care piețarii cu carnete de comercializare și atestate de producător ridicate cu ocazia controalelor MADR (câteva sute, iar numărul crește) fac legea, laolaltă cu „samsarii și mafioții din rețelele de importuri”, Liviu Dragnea, șeful PSD și al Camerei Deputaților, a recunoscut luni, 12 mai 2017, că există o luptă între aceștia și autorități și a cerut mai multă atenție și rigoare din partea organelor de control.

Pesedistul a promis susținerea din partea statului pentru construcția de depozite și a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește activitatea organismelor de reglementare și control din piețe și a importurilor și a făcut apel la cetățeni să cumpere produse românești, sănătoase și de calitate.

„În cele două programe vom crea facilități serioase pentru cei care se asociază. Atunci, vor avea și facilități, vor avea infrastructură și logistică, n-o să mai fie dependenți de nu știu care șmecher angrosist care dacă vrea să le ia roșiile, bine, dacă nu, nu-l interesează și le întoarce spatele. Având capacități de depozitare și de stocare în condiții bune, atunci nu mai merg ei cu mașinile să se roage prin nu știu ce piețe, ci vin angrosiștii care sunt interesați și iau de aici, în condiții civilizate. Aceasta este marea provocare”, a spus Dragnea într-o conferință de presă care a avut loc luni, 15 mai 2017, la Cilieni, Olt. „Trebuie mai multă atenție și mai multă rigoare la aceste controale. De multe ori se ajunge în situația anapoda în care producători adevărați, cu atestat de producător în regulă, nu mai ajung în piețe, pentru că sunt ocupate. Aici sunt mai multe instituții implicate. E o luptă care a început, o luptă care nu se poate câștiga într-o zi. Important este să nu cedăm, iar eu nu am de gând să cedăm. Nu este ușor, dar contează foarte mult și cumpărătorii români. Adică totuși să înțeleagă că e bine să consumăm produse românești. Și asta nu e o lozincă. E vorba și de sănătate, și de producția noastră, și de dezvoltarea acestei țări”.

Întrebat fiind de presă de ce producătorii nu-și comercializează singuri marfa, Dragnea a răspuns că legumicultorii nu au timp să facă asta, cel puțin nu așa cum se făcea înainte de Revoluția din 1989, când cantități mici de marfă să consolidau, iar fermierii mergeau în piețe cu remorca tractată de autoturismele Aro.

„Nu e vorba de timp pentru comercializarea în piață. Înainte, până în Revoluție, se încărca remorca unui ARO sau a unui IMS, se puneau 60-64 de P-uri (lăzi standard), iar agregatul se deplasa în Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Mediaș, ajungea și pe la Cugir. Erau trei-patru producători și fiecare venea cu câte 10-12 lăzi. Acelea erau vândute în două zile, că fiecare stătea la coadă. Acum, oamenii au și mărit producția, ceea ce este foarte bine, și când pleacă cu câte trei-patru tone de roșii și acolo sunt și roșii din import, sigur că cei din piață se joacă cu producătorii (samsari și mafioți din această rețea de importuri, pe care trebuie să-i învingem, până la urmă). Asta este problema, nu că nu au timp. Ei, săracii, ar avea timp. Și înainte stăteam în piețe, dormeam în piețe. (...) În nicio țară nu este raiul acesta pentru mafioți, cum e la noi în comerț, și în special în ceea ce privește importurile”, a conchis Liviu Dragnea.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua până la eradicarea fenomenului ilicit din piețele Municipiului București și instaurarea unui climat adecvat pentru ca fermierii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să aibă garanția calității oferită de produsele autohtone.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a depistării unor nereguli în activităţile de comercializare a produselor agroalimentare, în special legume şi fructe, practicate în Piaţa Obor din Bucureşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să verifice în perioada următoare toate pieţele agroalimentare şi angro din Bucureşti şi din municipiile din toate judeţele, aceste acţiuni având un caracter permanent, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Printre problemele descoperite de organele de control în Piața Obor se numără și vânzarea „la grămadă” a produselor românești cu cele de import, atestate eliberate cu încălcarea prevederilor Legii nr.145/2014 de către unele primării și altele.

„Menţionăm că, în cadrul unui control recent desfăşurat în Piaţa Obor din Bucureşti s-a constatat că există în continuare nereguli în activităţile de comercializare a produselor agroalimentare în special legume şi fructe, printre care amintim: - produsele expuse pe mese în vederea comercializării nu aveau în marea lor majoritate indicată corect originea la produsele autohtone sau din import; - pe multe mese se comercializau «la grămadă» atât produse autohtone cât şi produse din import; - producători agricoli autohtoni persoane fizice dispersaţi în mai multe zone din piaţă sau intercalaţi printre comercianţi; - 135 de atestate eliberate cu încălcarea prevederilor Legii nr.145/2014 de către primăriile din judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Ialomiţa, Argeş, Vrancea, Suceava şi Călăraşi”, se precizează în comunicatul de presă.

Pentru cele 135 de atestate emise fără respectarea Legii nr.145/2014, acţiunile vor continua la primăriile din judeţele respective, în vederea aplicării măsurilor ce se impun, transmit organele de control MADR.

Tot ele mărturisesc că pentru neregulile constatate au fost aplicate 26 de sancţiuni contravenţionale constând în amenzi, iar administraţia pieţei a primit avertisment scris şi termen de remediere a tuturor deficienţelor.

„Se va reveni cu control”, au promis organele abilitate, fapt care s-a concretizat prin mediatizarea rapidă a intențiilor de acțiune, anunțate pentru perioada următoare.

Concret, controalele viitoare vor avea loc în contextul întăririi ordinii şi disciplinei în toate pieţele agroalimentare din România şi, în principal, pentru informarea corectă a populaţiei cu privire la provenienţa şi calitatea legumelor şi fructelor în special.

Obiectivele vizează indicarea corectă a provenienţei tuturor cantităţilor de legume şi fructe expuse la comercializare prin afişarea localităţii de producţie din România sau a ţării de provenienţă pentru produsele din import, identificarea şi sancţionarea tuturor substituirilor de origine a tomatelor, castraveţilor, ardeilor, vinetelor, fructelor etc., precum și legalitatea deţinerii atestatelor de către comercianţi, precum şi a modului de eliberare a acestora de către primării.

Alte obiective au în vedere existenţa unui spaţiu delimitat şi marcat distinct, de minimum 40% pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în toate pieţele agroalimentare din România, cât și informarea corectă a tuturor consumatorilor privind originea şi caracteristicile produselor pe care le achiziţionează.

„Astfel de verificări se desfăşoară permanent în baza unei tematici de control aprobată de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, au conchis oficialii MADR.

Publicat în Știri interne

Aflat într-una dintre vizitele sale de lucru, de această dată la Colibaşi, judeţul Giurgiu, pentru a-i cunoaşte pe membrii Cooperativei Agricole BIOPROD (vizită anunțată, nu incognito, cum chiar el a recunoscut public că a făcut-o anterior tot în Colibași, „în căutare de legume”), ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat într-un mod ferm, tipic vremurilor demult apuse, că ultima zi de depunere a cererilor de subvenție va fi 15 mai 2017, întârziații urmând să rămână fără bani.

Șeful de la agricultură își dorește astfel să păstreze calendarul verificărilor și controalelor, depunerii documentațiilor, dar și pe cel al achitării subvențiilor, astfel încât în decembrie a.c. să fie efectuate plățile regulate.

Daea - ministrul cu geacă brodată APDRP și cizme de cauciuc - a afirmat miercuri la Colibași că este nemulțumit de programul zilnic de lucru al „echipajului” APIA (de procesare a documentelor în proporție de 72 la sută) și a promis că aceasta va ajunge la eficiență 100% în curând!

Le spun fermierilor că ușa la APIA se va închide pe data de 15 mai. Cine nu depune până la 15 mai nu va avea subvenție – e foarte clar acest lucru –, în așa fel încât toți să avem de câștigat în anul viitor. (...) Începem plata pe 15 octombrie. Vrem ca toată luna decembrie să plătim plăți regulare, pentru că avem controlul încheiat”, a mărturisit ministrul de resort. „Tot echipajul APIA lucrează non-stop - este verificat de mine în teren - și sunt verificări făcute așa cum trebuie. Ei sunt la lucru, știu ce au de făcut, stau în fața calculatoarelor non-stop și îi așteaptă pe fermieri să depună cereri. (...) Încă sunt nemulțumit de faptul că avem doar (...) 72 la sută. E adevărat, în ultima perioadă au început să crească procentele. Ieri (n.r. - 14 martie 2017), de pildă, față de programul zilnic, procentajul a fost de peste 90 la sută, dar nu este în regulă. Când va fi 100%, atunci lucrurile sunt încheiate, atunci țara este în regulă, atunci fermierii pot să fie mulțumiți și să execute la timp lucrările specifice în câmp, în zootehnie sau în legumicultură”.

În fața asistenței formate din jurnaliști, fermieri și oficialități locale, Daea a explicat pe larg motivația care a stat în spatele ordinului care reglementează calendarul plăților subvenției în perioada următoare. Potrivit spuselor sale, până în seara de marți, 14 martie 2017, din cei 681.000 de beneficiari, subvențiile „au plecat” spre 614.572 de beneficiari, într-o sumă totală de 196.996.714 de euro, eficiență despre care vorbise anterior și de care încă nu era mulțumit.

„Noi trebuie să fim foarte atenți pentru anul acesta, pentru că știm foarte bine (...) - o serie întreagă de greutăți au determinat întârzierea subvențiilor, ajungerea la timp în buzunarul fermierilor a sumelor cuvenite. Pentru acest lucru am emis un ordin prin care am statuat ca obligație etapele care trebuie parcurse, în așa fel încât, în anul 2017 și începutul anului 2018, banii să ajungă la timp. Am stabilit prin acest ordin ca depunerea de cereri să înceapă cu data de 1 martie și să se sfârșească cu data de 15 mai. (...) Față de programul de 171.900, s-au înscris (n.r. - cu cerere de plată), până aseară, 123.774 de producători (în proporție de 72 la sută). Din punctul meu de vedere, nu este bine. Ar fi trebuit ca, până la această dată, fiecare fermier care are interesul, care are suprafața și care are și dorința să câștige să depună cererea. Noi am transmis planificări, prin centrele locale, prin APIA, la fiecare primărie și la fiecare fermier acasă, când trebuie să se prezinte, în ce dată, la ce oră, în așa fel încât să nu aglomerăm și să reușim să încheiem această operațiune extrem de importantă”, a mai afirmat Petre Daea.

În 2016, România a folosit subvenția pentru agricultură doar cinci luni

Conform datelor vehiculate de ministrul de resort, în fiecare an, fermierii din România încasează 2,759 miliarde de euro de la Uniunea Europeană (UE), prin FEGA (1,8 miliarde), prin FEADR (400 de milioane), iar de la bugetul național, 491 de milioane de euro. Acești bani sunt de o deosebită importanță pentru agricultori, motiv pentru care Daea a explicat de ce sincopa din 2016 a cauzat mari probleme pe lanțul de producție, dar și mecanismele de circulație a subvențiilor în contextul problemelor înregistrate anul anterior.

Practic, spune el, producătorii au fost nevoiți să se împrumute la bănci pentru a derula în bune condițiuni lucrările agricole, iar statul a avut de pierdut.

„Ce s-a întâmplat în anul 2016: subvențiile au ajuns la fermieri, practic, în conturile agriculturilor din băncile din România, începând cu luna iulie. Prin mecanismul de acordare a subvențiilor, România pune din bugetul național bani pentru a ajunge subvențiile la fermieri, urmând ca decontarea acestor sume să se facă în luna următoare până la data de 4, de la UE. Cu alte cuvinte, începi cu banii statului și apoi îi recuperezi de la UE, de aceea începi recuperarea din luna a II-a. În 2016, în România au venit banii începând din luna iulie. (...) Cei care știu mecanismul economic, cei care realizează ce înseamnă rotirea acestor bani, ce înseamnă mijloacele acestea circulante trag concluzia simplă că România a folosit acești bani în anul respectiv de plată doar cinci luni.

În 2016 (...) s-au întâmplat următoarele lucruri: fermierii s-au împrumutat de bani pentru a executa lucrările, s-au dus în bănci, au luat bani, banii sunt purtători de dobânzi și de comisioane, s-au dus cu garanții, au întârziat o parte din lucrări, au crescut costurile de producție, au scăzut câștigurile fermierilor, pot să crească prețurile de valorificare și prețurile de la consumator și pot întârzia plățile salariale. A pierdut și statul. Banii din subvenție s-au învârtit doar cinci luni în România, s-au înregistrat întârzieri sau chiar pierderi de sume colectate prin taxe și impozite. Bugetul de stat a avut de suferit”, a spus ministrul Petre Daea.

Nu în ultimul rând, la Colibași, Daea a tras un semnal de alarmă cu privire la perioadele controalelor pe teren și a menționat că nu iarna trebuie derulate astfel de acțiuni, „să se caute grâul de anul trecut pe sub zăpadă”, motiv în plus să fie respectat calendarul propus prin ordinul de ministru.

Țin foarte mult la această etapă de depunere a cererilor. (...) Prin această planificare de care am vorbit și pe care voi insista de fiecare dată, și din care voi face un obiectiv în activitatea mea zilnică, respectiv ca în datele de 1 martie și 15 martie să depunem cererile, 1 iunie – 1 iulie 2017 să facem controalele administrative, să facem eșantionarea, să transmitem eșantioanele la județe, iar între 1 iulie și 1 octombrie 2017 să facem controalele, având timp, fiind temperaturi normale. Nu te duci iarna, cu zăpada la brâu, să cauți grâul de anul trecut. Faci controale într-un timp normal, într-un timp când fermierul acceptă și controlul, și poți la fața locului să vezi despre ce este vorba. Încheind acest control la 1 octombrie, începem de pe data de 15 octombrie să dăm avansurile, până pe data de 30 noiembrie 2017, urmând, dacă ai terminat controlul, să putem să dăm și plata regulară din 1 decembrie și până la 31 martie 2018”, a conchis ministrul „incognito”, Petre Daea.

Miercuri, 15 martie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării, Petre Daea, a mers la Colibaşi, judeţul Giurgiu, pentru a-i cunoaşte pe membrii Cooperativei Agricole BIOPROD Colibaşi, înfiinţată recent. Cu această ocazie, ministrul a vizitat câțiva dintre producătorii înscrişi în programul de susţinere pentru tomate cultivate în spaţii protejate, dar și centrul local al APIA, unde a luat pulsul activităților zilnice.

În aceeaşi zi, el a vizitat şi ferma „Agroindustriala Pantelimon” din str. Sfântul Gheorghe, Pantelimon, Judeţul Ilfov, deținută de dr. Mihai Petcu.

Publicat în Piata agricola