Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114 ar urma să fie modificată de Executivul condus de Viorica Dăncilă, astfel încât primarii să poată utiliza resurse din Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) pentru depozite destinate produselor agroalimentare, este anunțul făcut vineri, 17 mai 2019, la Topoloveni, de președintele PSD, Liviu Dragnea.

Într-o întâlnire avută cu membrii PSD Argeş, liderul partidului de guvernământ a spus că a întocmit un plan, astfel încât fermierii să poată să-şi mărească producţia de legume în solarii, menţionând că a apărut problema depozitării.

„Ieri, am vorbit la Guvern, săptămâna viitoare o să se modifice OUG 114 să dea posibilitatea primarilor ca, prin Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii nou-înfiinţat, să poată să ia bani să facă depozite pentru produse agroalimentare, aşa că, domnilor primari, doar să mergeţi la Bucureşti, să luaţi banii să faceţi aceste depozite”, a precizat liderul politic.

Conform precizărilor acestuia, prin deciziile luate până în prezent de Guvernul PSD-ALDE, fermierii încep să aibă încredere în Executivul de la București.

„Am asistat, zeci de ani de zile, la un plan, după părerea mea, bine gândit, cu efecte rele de distrugere a agriculturii româneşti. (...) Zootehnia noastră este la nivel a aproape 5 milioane de hectare de păşuni? Nu e. În agricultură, subvenţiile, pentru că oricum sunt mai mici în România, că aşa au vrut mai-marii Europei, se dădeau la timp? Nu se dădeau la timp. Atunci, am stabilit că primul lucru pe care trebuie să-l facem este ca fermierii români să capete încredere în Guvern”, a susţinut Liviu Dragnea.

În opinia sa, în ţara noastră legumele şi fructele sunt produse „deficitare”.

„Am constatat că avem nişte produse deficitare şi anume legumele şi fructele. De ce? Ca să putem să importăm sute de mii de tone de legume şi fructe din afară. (...) Eu, demult, nu mai mănânc roşii străine, pentru că am tot încercat şi toate au acelaşi gust, adică de rumeguş. Şi am zis să începem un program pentru roşii, pentru tomate”, a conchis Dragnea.

Sursa informației: Agerpres
Foto credit: Mediafax

Publicat în Știri interne

Potrivit spuselor președintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost schițat un program specific de sprijin punctual pentru zona rurală a Moldovei, locuitorii de la satele din această regiune urmând să intre în posesia a 20.000 de lei pe gospodărie, inclusiv pentru dotarea acestora cu utilaje agricole.

În declarațiile sale publice de vineri, 19 aprilie 2019, de la Botoșani, măsura, care nu are caracter de ajutor de stat, va fi adoptată prin ordonanţă de urgenţă şi va fi valabilă pentru şase judeţe din Nordul Moldovei.

„Plecând de la ideea că această regiune are un PIB pe locuitor de 27.000 de lei/an faţă de 44.000 de lei media naţională, am gândit, am elaborat un program specific de sprijin punctual pentru această regiune: acordarea de 20.000 de lei în fiecare gospodărie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în mediul rural şi dotarea gospodăriilor cu utilaje agricole. Cei care vor şi mai mulţi bani, pot merge până la 40.000 de lei şi le putem acorda garanţii pentru credite. Şi aici vorbim de izolarea termică şi energetică prin anvelopare, încălzire cu centrale termice, conectarea gospodăriilor la reţeaua de apă, canalizare şi gaze, amenajarea de grupuri sanitare în interiorul locuinţei, apă caldă menajeră prin sisteme solare”, a precizat Dragnea.

În plus, el a vorbit de adoptarea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea dezvoltării zonelor celor mai defavorizate prin încurajarea investiţiilor şi a creării locurilor de muncă într-un context durabil.

„Prin această schemă, vor fi sprijinite construcţiile pentru sănătate, pentru industria alimentară, construcţiile turistice şi construcţiile de depozitare”, a adăugat liderul social-democrat.

Dragnea a mărturisit că măsurile nu au caracter electoral, ci sunt o consecinţă a faptului că veniturile de la buget permit acest lucru.

„2019 este anul când nivelul bugetului de stat, nivelul veniturilor ne permit să venim cu acest program destul de bine închegat de sprijin pentru judeţele din Moldova. În România sunt alegeri aproape în fiecare an. Dacă mergem pe logica asta, înseamnă că nu trebuie să mai faci nimic. Electoral, neelectoral, pe noi ne interesează ca acest program să înceapă să fie implementat. Este rolul tuturor instituţiilor statului, civile, să comunice acest program tuturor cetăţenilor din Moldova, tuturor firmelor din Moldova, tuturor instituţiilor publice, pentru că acolo sunt câteva componente ale acestui program care pot determina începerea serioasă a unei creşteri serioase în această regiune, la care se adaugă proiectele mari de infrastructură care au fost iniţiate”, a conchis politicianul.

Raport MDRAP: Sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani

Raportul de țară al României din 2018 arată că, deși s-a înregistrat creștere economică, sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani. Creșterea sărăciei și a excluziunii sociale în 2016 este determinată de faptul că venitul disponibil pentru segmentul de populație reprezentat de cei mai săraci 10% din populație nu a crescut, spre deosebire de situația restului gospodăriilor.

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este cel mai mare în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al rromilor, al persoanelor cu handicap, al populației rurale și al persoanelor inactive.

În cadrul proiectului „Poverty mapping in new EU member states” (Comisia Europeană/Banca Mondială), demarat în 2012, au fost elaborate hărți ale sărăciei la nivel NUTS3 și pentru România. Rezultatele încadrează în categoria săracă județe din nord-estul și estul țării (Botoșani, Suceava, Vaslui, Galați, Vrancea), județe din sud (Teleorman, Giurgiu, Călărași) și din sud-vest (Mehedinți, Vâlcea).

La nivel național, 6,2% din populația rurală, 5,3% din gospodăriile din mediul rural și 5,2% din numărul total al locuințelor sunt localizate în zonele marginalizate rurale. Cele mai multe dintre comunitățile marginalizate au în componența lor familii tinere cu copii, cu venituri reduse obținute predominant din agricultură, muncă informală (zilieri) și prestații de asistență socială (în special alocațiile copiilor, venitul minim garantat și pensiile agricole).

În unele comunități de acest tip, accesul la apă potabilă este deficitar, lipsesc serviciile de salubritate, iar potențialul de producere a hazardurilor naturale (inundații, alunecări de teren) este ridicat.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a optat pentru soluția funcționării Bursei de Pește din Tulcea ca punct de lucru al Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, structură nou-înfiinţată în cadrul ministerului, cu capital integral de stat, orientată către atragerea producătorilor în circuitul economic reglementat și fiscalizat, a declarat premierul Viorica Dăncilă, luni, 8 aprilie 2019, cu ocazia inaugurării noii facilități.

Șefa Executivului de la București a adăugat că funcționarea Bursei nou-înființate reprezintă, printre altele, eliminarea speculei de pe piața neagră.

„Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala de unde pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este accentul pus pe adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive. Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor de pește la un preț corect, calitate confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră. Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse pescărești cu adevărat tradiționale, pregătite din pește de proveniență locală. Apreciez eforturile coordonate de echipa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a făcut posibilă operaționalizarea Bursei de Pește de la Tulcea în termenul agreat cu Bruxelles-ul”, a afirmat Dăncilă.

Tot ea a mai spus că Bursa de Pește din Tulcea, așteptată de pescari mai bine de un deceniu, a costat circa șase milioane de euro.

„Bursa de pește din Tulcea este un proiect pe care pescarii îl așteaptă de mai bine de 10 ani. Cu mai bine de un an în urmă, când am preluat responsabilitatea guvernării, împreună cu echipa de miniștri pe care o conduc, proiectul de la Tulcea era unul blocat și puțini mai credeau într-o perspectivă apropiată ca el să devină operațional. Alianța PSD-ALDE s-a angajat să pună în valoare potențialul natural, turistic și economic al Deltei Dunării. Resursa piscicolă bogată din Deltă merită o piață concurențială, cu adevărat funcțională, având în vedere că agricultura și pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30% din populație. Aceste cifre argumentează o dată în plus importanța economică și socială pe care o are noua bursă de pește din Tulcea, un proiect în valoare de aproape șase milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene”, a afirmat prim-ministrul PSD la Tulcea.

În plus, șefa Executivului de la București a precizat că programul va include scheme de ajutor de stat pentru susținerea industriei alimentare de profil și pentru acvacultură.

„Avem o viziune integrată cu privire la dezvoltarea acestei zone. Mă bucur să anunț astăzi, la Tulcea, un nou program guvernamental pentru revitalizarea sectorului piscicol, menit să sprijine familiile de pescari şi să încurajeze prelucrarea produselor. Programul guvernamental va include scheme de ajutor de stat pentru acvacultură şi pentru susținerea industriei alimentare de profil”, a completat prim-ministrul.

Nu în ultimul rând, ea l-a rugat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, să formeze de urgență un grup de lucru „în care să fie implicați oamenii care locuiesc aici, pentru că soluțiile trebuie să se plieze pe realitatea existentă, pentru a avea impactul dorit”.

Avanpremieră

Cu ocazia vizitei liderilor PSD la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388, vineri, 5 aprilie 2018, Liviu Dragnea, președintele partidului de guvernământ, spunea că i-a ajuns ca fermierii români să fie „sclavi în țara lor”, referindu-se la accesul dificil al acestora în marile rețele de retail. Din acest motiv, el i-a trasat o sarcină lui Petre Daea de a înființa hipermarketuri românești, unde producătorii români să aibă prioritate și să fie realizate prin intermediul Casei Române de Comerț. În plus, ca preambul, acesta anunța că Bursa de Pește era preluată sub umbrela „Unirea” de la ANPA.

„De asemenea, am înființat, ați dat drumul, acum începe să funcționeze Casa Română de Comerț. Aceasta are ca principal obiectiv să sprijine producătorii români, în ceea ce privește colectarea, în ceea ce privește depozitarea și, acolo unde va fi cazul, să se realizeze microfabrici de producție. Ați început procesul acesta, acum se așază, Casa Română de Comerț. Luni (n.r. - 8 aprilie 2019) am înțeles că deschideți Bursa de Pește de la Tulcea, ați preluat asta de la ANPA sau de unde ați preluat-o, dar vreau să vă rog să începeți prin Casa de Comerț două proiecte și, în două-trei săptămâni să ne vedem, pentru că sunt foarte importante. Să începem un proiect de realizare a unei rețele de magazine, de hipermarketuri, prin Casa Română de Comerț, care să fie cu produse românești, de la producătorii români. Toată lumea vorbește, cu toții am auzit de la fermierii români cât se chinuie să le ajungă produsele pe raft, aproape nu au șanse să le ajungă produsele pe raft, câte costuri au pentru a le expune și pentru a avea șansa să fie cumpărate de români, numai că noi cumpărăm în continuare, cu preponderență, produse din alte țări care, sigur, au calități diferite când ajung în România. Așa consideră niște companii multinaționale, că românii trebuie să mănânce mai prost și mai scump”, a spus liderul partidului de guvernământ. „Știți exact care este procedura pe care trebuie s-o urmeze un fermier român ca să ajungă pe raft? Și cât îl costă? Nimeni nu vă spune. Niciunul n-o să vă spună în mod oficial, dar îi chinuie rău de tot. Și totuși, ca să fie sclavi în țara lor, eu nu sunt de acord cu asta”.

Valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol

Executivul de la București aproba, joi, 29 noiembrie 2018, înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, o societate comercială prin care avea să fie creat un mecanism naţional care va asigura achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export.

Noua entitate este menită să contribuie proactiv la implementarea politicii agricole naţionale, prin valorificarea integrată şi integrală a potenţialului agricol de care dispune România, respectând direcţiile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) şi prevederile Programului de guvernare.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” se bazează pe trei piloni de structurare şi dezvoltare: o reţea naţională în profil teritorial de clustere agricole, care va integra, la nivelul uneia sau al mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor.

Un alt pilon este reprezentat de o reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială, funcţia de bază a unui asemenea centru fiind cea de a asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constând în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, cât şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

Totodată, se are în vedere crearea unei reţele naţionale de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agroalimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” va promova orientări strategice, cum sunt: integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici, inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agroalimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale.

În plus, prin intrarea în circuitul economic a societăţii, se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne, nota MADR.

Viorica Dăncilă a fost prezentă, luni, 8 aprilie 2019, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la inaugurarea oficială a Bursei de Peşte din Tulcea, obiectiv de investiţii finanțat din Fondul European pentru Pescuit.

Până la ora închiderii ediției, biroul de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a transmis nicio informație despre evenimentul de la Tulcea, Biroul de presă al Guvernului fiind singurul care a transmis informații și fotografii despre inaugurare.

Publicat în Știri interne

Indiferent de viziunea pe care premierul Viorica Dăncilă o are asupra membrilor cabinetului său, în ceea ce-l privește pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Liviu Dragnea, președintele PSD, își dorește ca șeful MADR să fie „în picioare și valid, să poată să funcționeze”, a precizat acesta cu ocazia unei vizite efectuate la sistemul de irigații din cadrul Amenajării Gălățui Călărași, SPP 388.

„Aici doamna prim-ministru trebuie să ia o decizie. Este apanajul dumneaei, vrea să-l mențină, nu vrea să-l mențină (n.r. - pe ministrul Justiției, Tudorel Toader), pe mine mă interesează ca Petre Daea să fie în picioare și valid, să poată să funcționeze, că are o grămadă de lucruri de dus la capăt și să nu care cumva să te gândești să pleci, că ai treabă!”, i-a recomandat cu căldură Liviu Dragnea prietenului său de la Agricultură.

Șeful partidului de guvernământ îi recunoaște meritele lui Daea și l-a anunțat pe această cale că mai are mult de lucru la Ministerul Agriculturii.

„În continuare, pentru mine, dumneata ești cel mai bun ministru din Guvern, dar d-aia (n.r. - ironie la adresa numele său, Daea) o să și primești mai mult de lucru”, a continuat Dragnea.

Cu doar 24 de ore înainte, aflat în comuna Băneasa, județul Giurgiu, la o fermă de producție de sparanghel, Daea răspundea unei întrebări a jurnaliștilor privind demersurile făcute de acesta ulterior solicitării premierului Dăncilă de a anula ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine de pe teritoriul României.

„Evident, prin analiză foarte exactă, într-o componență mai largă instituțională, în așa fel încât să fie interpretat corect în practică și să fie posibil de aplicat de către fiecare gospodărie în parte. O facem cu mare atenție și cu un mare interes pentru creșterea efectivelor de animale în România. De altfel, este un obiectiv important al Guvernului, anume acela de a zootehniza țara”, a afirmat ministrul de resort.

Nu cu mult timp în urmă, prim-ministrul Dăncilă îi solicita public ministrului Agriculturii, Petre Daea, să anuleze un ordin care vizează crescătorii de porci. Măsura ar afecta micii crescători, în contextul în care România a fost puternic afectată de pesta porcină africană.

„Domnule ministru (...) o să vă rog să reveniți rapid asupra Ordinului pe care l-aţi dat în legătură cu stabilirea dimensionării tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României”, i-a transmis premierul ministrului agriculturii în deschiderea ședinței de guvern de vineri, 29 martie 2019. „Eu cred că trebuie să avem grijă de oamenii care au ferme mici şi să-i încurajăm. Vă rog să anulați ordinul şi să revenim la ce aveam înainte, şi bineînțeles vom face o analiză referitor la acest aspect”.

Ordinul privind stabilirea dimensionării tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României a fost adoptat pe 18 martie a.c.

Prin acest ordin, se stabilesc dimensiunile pentru exploataţiile de creştere a suinelor pe teritoriul României. Astfel, ferma de suine de subzistenţă este definită drept exploataţia agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete de porcine cu greutatea de peste 30 kg și aceasta este singura pentru care nu este nevoie de înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului.

Practic, oricine are mai mult de cinci porci trebuie să se înregistreze la Registrul Comerţului, în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi la autoritățile sanitar-veterinare.

Publicat în Știri interne

După ce duminică, 10 martie 2019, președintele PSD, Liviu Dragnea, îi cerea ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, să viziteze mai des județele din sudul țării, pentru că programul de guvernare „nu e facultativ”, acesta din urmă pare să se fi conformat rapid și s-a și deplasat, 24 de ore mai târziu, la şantierele de lucrări pentru reabilitarea amenajării de irigaţii Nedeia-Măceşu din judeţul Dolj.

„L-aș ruga pe un ministru la care țin foarte mult, au fost perioade în care îmi era chiar drag, l-aș ruga să vină mai des în Călărași, așa cum trebuie să vină mai des și în Teleorman, în Giurgiu, în Olt, în Dolj, pentru că sunt județe dunărene, cu un pământ foarte bogat și cu un potențial foarte bogat, dar cetățenii din aceste județe nu beneficiază de toată bogăția acestui pământ așa cum ar trebui”, declara la Călărași Liviu Dragnea.

Șeful PSD i-a cerut, de asemenea, ministrului de resort să prezinte atât premierului Viorica Dăncilă, cât și liderilor coaliției un plan pentru sudul României.

„Îl rog respectuos să vină mai des în Călărași și să facă în tot sudul României foarte rapid un plan pe care să-l prezinte premierului și în coaliție să punem în practică tot ceea ce am stabilit în programul de guvernare, pentru că acolo nu sunt chestiuni facultative”, a adăugat liderul partidului aflat la guvernare.

Ceva mai târziu, pe parcursul unei conferințe de presă, Liviu Dragnea a negat că declarația sa ar fi fost un atac la adresa ministrului Agriculturii.

„Așa cum m-am îngrășat și eu, așa s-a îngrășat și dumnealui și mai mulți miniștri s-au mai îngrășat. De ce? Mult mai puțină mișcare. Și atunci chiar dacă ne mai doare mijlocul, ne mai doare un picior, mai slăbim puțin, să mergem mai mult în teritoriu și eu cred că și doamna prim-ministru o să vă spună lucrul ăsta pentru că oamenii vor să discute cu ministrul. Un ministru când vine în Călărași, de exemplu, află mai multe decât află din birou și știu că domnul Daea are acest talent, dar nu numai domnul Daea, doamna Pintea poate să vină în Călărași să vadă care este stadiul pentru investiția de la Spitalul Județean. Domnul Cuc poate să vină să vadă care sunt condițiile pentru podul de la Drajna, adică să vadă cu ochiul propriu și personal și nu numai, deci toți miniștrii e bine să meargă în teritoriu, așa cum au început să meargă foarte bine și Răzvan Cuc, și Daniel Suciu, să vorbească despre ceea ce fac, despre ceea ce s-a făcut și să discute cu oamenii, nu numai cu membrii de partid și cu autoritățile locale despre domeniul de activitate respectiv, și așa vor afla mai multe”, a adăugat liderul PSD, citat de Mediafax.

Alinierea la ordine

Peste numai o zi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara cu ocazia vizitei din Dolj că, din cauza secetei, anul acesta, fermierii vor avea nevoie de apă pentru irigaţii mult mai devreme decât în alţi ani, motiv pentru care urmăreşte cu atenţie punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pe baza programului de guvernare aprobat în Parlament.

„Pentru punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pe baza programului de guvernare aprobat în Parlament, au fost prevăzute sume în bugetul de stat astfel încât să ajungem în 2020 la două milioane de hectare irigabile, pentru a putea face faţă condiţiilor climaterice tot mai diferite şi nepotrivite. Schimbările climaterice sunt o realitate şi nu o ficţiune. În zona de sud a ţării, sunt 400.000 ha de nisip unde este nevoie de o cultură adecvată, pentru a nu se pune solul în mişcare, şi este nevoie de apă. Anul acesta, va fi nevoie de apă mai devreme ca în alţi ani. Dacă în alţi ani campania de irigaţii pornea undeva pe la jumătatea lunii mai, prognoza ne indică faptul că trebuie să fim pregătiţi, astfel încât să pornim mult mai devreme, chiar din luna aprilie. Fermierii se uită la stadiul lucrărilor noastre, iar noi trebuie să le dăm speranţa că punem în funcţiune sistemul şi vor avea apă pe canal”, a precizat Daea, citat de această dată de Agerpres, fix parcă răspunzând șefului pe linie de partid.

Conform spuselor șefului MADR, bugetul programului de reabilitare a sistemului de irigaţii este de 1,1 miliarde de euro pentru investiţii principale pe proprietatea statului, iar pentru reabilitarea părţii secundare a sistemului de irigaţii sunt proiecte în derulare de 435 de milioane de euro din fonduri europene, care se distribuie pe baza proiectelor depuse de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

„Apa se acordă gratuit, de la sursă, din Dunăre, până la staţia de punere sub presiune, până la unitatea hidraulică, apa se aduce cu aceste staţii de pompare şi repompare pe care le avem în planul naţional de irigaţii. La această oră sunt 40 de astfel de şantiere la nivel naţional şi vom deschide încă 30 anul acesta, deci vom avea în total 70. Pentru reabilitarea părţii secundare a sistemului de irigaţii, sunt proiecte în derulare de 435 de milioane de euro din fonduri europene, care se distribuie pe baza proiectelor depuse de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii. În paralel cu executarea lucrărilor de investiţii, suntem interesaţi pentru realizarea organizaţiilor utilizatorilor de apă în aşa fel încât să folosească apa. Eu am mai spus: ducem apa gratuit, dar să nu o plimbăm degeaba pe câmp, ea trebuie folosită la plantă şi pentru asta este nevoie de organizarea sistemelor de irigaţii proprii pe baza proiectelor pe care le pot lansa prin AFIR, astfel încât să poată folosi toţi banii de la UE, pentru că e un grant de 100%”, a menționat oficialul guvernamental.

Amenajarea de irigaţii Nedeia-Măceşu poate deservi 55.384 ha, iar în anul 2018 au fost încheiate contracte pentru irigarea a 41.000 ha.

Alături de Daea a fost și Florin Barbu, șeful ANIF. Potrivit declarațiilor de pe pagina sa de socializare, lucrările de reabilitare la amenajarea de irigații Nedeia-Măceșu din județul Dolj au fost începute în data de 27 aprilie 2018, pentru o perioadă de 24 de luni de execuție efectivă.

Publicat în Știri interne

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

În acest context, replica ministrului Agriculturii nu s-a lăsat prea mult așteptată. Într-o intervenție televizată, întrebat fiind dacă nu cumva în războiul politic dintre președintele PSD, Liviu Dragnea, și Iohannis, decizia de blocare a celor două proiecte de act normativ ar putea avea legătură cu faptul că fiul șefului PSD, Valentin Ștefan Dragnea, deține 90% din Romcip SA, rebotezată Ferma Salcia SA, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a replicat: „Nu trebuie să conteze acest lucru. Eu am apreciat și apreciez, am repetat-o și o voi repeta până când voi înceta să mai pot vorbi, că nu are legătură cu Liviu Dragnea, nu are legătură cu băiatul său. Mă bucur că acest copil și alții ca el se ocupă de activitate în agricultură. Nici nu trebuie să aibă legătură cu această interpretare. Mie îmi scapă o asemenea interpretare la nivelul de decizie la care ne aflăm noi și de interes pentru sector și pentru țară. Aici, președintele (n.r. - K.W. Iohannis) a făcut un exercițiu juridic care îi este la îndemână. Nu cred că a făcut vreo legătură în acest exercițiu juridic și o interpretare destul de greșită vizavi de legătura aceasta față de crescători”.

Daea a adăugat că președintele Iohannis are atributul constituțional să trimită la CCR proiectele de lege și a menționat că programele în cauză, blocate deocamdată de K.W.I., sunt „dorite de țară, dorite de cei care vor să facă în agricultura Țării Românești ceea ce trebuie”.

În ceea privește programul de susținere a reproducției în sectorul suin, o reglementare este mai mult decât necesară, în condițiile în care, spune Daea, suntem tributari importurilor și exportului de materie primă de proveniență agricolă la prețuri mici.

„Știm foarte bine că acest sector de suine a fost afectat de-a lungul vremii. În primul rând, nu l-am susținut. În al doilea rând, am dărâmat ce am avut. În al treilea rând, astăzi suntem tributari atât la importul de purcei, cât și la importul de carne și nu putem să satisfacem consumul uman, consumul intern, din producția noastră, autohtonă. În dorința de a echilibra balanța comercială, din dorința de a da românilor mâncare de la noi și pentru a echilibra cele două sectoare pe principiul de zootehnizare a țării, în condițiile în care noi suntem producători de cereale și nu avem consumatori cu care să valorificăm aceste produse și le exportăm ca materie primă câștigând puțin și plătind mult pentru importuri, iată, în acest context, se înscriu dorința noastră și acest demers legislativ pe care l-a făcut Parlamentul României”, a mai afirmat șeful MADR.

După prima inițiativă eșuată de susținere a crescătorilor de porci (10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete porcine), mai spune Daea, respinsă de birocrații de la Comisia Europeană (CE), și din care s-a învățat o lecție, noul format a fost pus la punct în „consonanță” cu prevederile UE.

„Nu pot face o analiză directă, adâncă, pe această temă, însă eu fac analiza directă și abia așteaptă crescătorii de suine din țară, tinerii noștri să se apuce de activitate în agricultură, să facă investiții, că este a doua tentativă. Am mai avut o tentativă cu o altă schemă care a avut și interpretări negative de la Uniunea Europeană. Vreau să spun că acest act normativ s-a făcut în consonanță cu prevederile UE pe tot parcursul elaborării acestui act normativ. Actul normativ, tot timpul, ca o regulă de fier care nu mai trebuie repetată, este că, în condițiile acestea, el se pune în aplicare când vine aprobarea de la Comisia Europeană”, a conchis ministrul Agriculturii.

Mai jos, redăm textul sesizării de neconstituționalitate asupra celor două proiecte de act normativ, identice din punctul de vedere al conținutului.

«Art. 21 din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede următoarele: „(1) Schema de ajutor de stat prevăzută în prezenta lege se notifică la Comisia Europeană de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. (2) În situația în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conține prevederi noi sau diferite față de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează și/sau se modifică în mod corespunzător.”

În domeniul ajutorului de stat și al concurenței, Comisia Europeană este singura instituție care decide asupra compatibilității măsurii cu normele Uniunii Europene incidente. Cadrul normativ privind acordarea ajutoarelor de stat este stabilit în art. 107-109 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, potrivit art. 107 alin. (1) din TFUE, cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre. Conform art. 108 alin. (3) și (4) din TFUE, Comisia este informată în timp util pentru a-și prezenta observațiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. Înainte de pronunțarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate. Prin urmare, potrivit Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, orice măsuri de ajutor de stat sunt supuse obligației de notificare și de obținere a autorizării din partea Comisiei Europene, iar aceste măsuri nu pot fi puse în aplicare de către statele membre înainte de pronunțarea de către Comisie a unei decizii definitive.

Așadar, art. 108 alin. (3) din TFUE precizează expres că înainte de pronunţarea unei decizii finale de către Comisie, statul membru ce ar dori să instituie un ajutor de stat nu poate pune în aplicare măsurile preconizate. Or, simpla notificare a Comisiei Europene cu o schemă de ajutor de stat, așa cum se prevede la art. 21 alin. (1) din legea criticată nu echivalează cu încuviinţarea ei de către Comisie.

Prin contradicţia cu această normă interpusă celei de referinţă constituţională, întregul act normativ dedus controlului de constituționalitate încalcă art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. Aşa cum a arătat Curtea Constituţională în Decizia nr. 668/2011: „ (...) folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei – unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate.”

Potrivit art. 135 din Constituție, economia României este o economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență, iar statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Astfel, rezultă că prevederile TFUE menţionate mai sus, ce trimit la rândul lor la reguli concurenţiale ce vizează incompatibilitatea cu piaţa internă a oricăror practici concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne au o relevanţă constituţională, prin îndeplinirea dublei condiţionalităţi, în sensul stabilit de Curte prin Decizia nr. 64/2015.

În dreptul intern ajutorul de stat este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, ce a fost adoptată în scopul reglementării procedurilor naţionale în materia ajutorului de stat, în vederea aplicării prevederilor art. 106-109 din TFUE. Potrivit art. 3 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 77/2014: „(1) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în regulamentele Uniunii Europene adoptate în temeiul art. 108 din TFUE sau în temeiul altor dispoziții relevante din acesta, orice intenție de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene. (2) Ajutorul de stat nou, supus obligației de notificare, poate fi adoptat și acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999. ”

Mai mult, în forma inițială, legea criticată preciza expres faptul că „Schema de ajutor de stat prevăzută de prezenta lege se implementează după primirea deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat”. Însă, în urma reexaminării această dispoziție a fost eliminată. În absența unui termen expres în cuprinsul legii criticate, care să asigure primirea deciziei Comisiei Europene, legea va intra în vigoare conform art. 78 din Constituite şi, pe cale de consecință, ajutorul de stat ar urma să fie implementat anterior primirii deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat. Această soluţie legislativă contravine art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, prin raportare la prevederile obligatorii ale dreptului Uniunii Europene relevante în materia ajutoarelor de stat (art. 107-109 din TFUE) şi care beneficiază de prioritate de aplicare faţă de cele din legislaţia internă.

În consecință, din ansamblul normelor europene și interne rezultă că măsurile ce constituie ajutor de stat pot fi adoptate și acordate numai sub condiția autorizării de către Comisia Europeană. Drept urmare, adoptarea unei legi care să acorde ajutor de stat cu nesocotirea acestor norme este de natură să încalce nu numai prevederile art. 148 alin. (2) şi (4), dar şi pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa privind principiul legalității şi principiul securităţii raporturilor juridice. În acest sens, Curtea Constituţională a precizat în Decizia nr. 64/2015, „Nepunerea de acord a dispoziţiilor [legale] cu actele obligatorii ale Uniunii Europene cu relevanţă constituţională [...] constituie eo ipso o încălcare a prevederilor art. 148 alin. (4) din Constituţie, întrucât legiuitorul a permis ca raporturile juridice [...] să fie guvernate de dispoziţii naţionale, derobându-se de obligaţia sa constituţională de [...] a pune de acord în mod permanent şi continuu legislaţia naţională infraconstituţională cu actele obligatorii ale Uniunii Europene”».

Publicat în Știri interne

De la începutul lunii martie 2018, nu mai puțin de 184 de piețe agroalimentare en detail și piețe angro din București și din țară au fost supuse unor acțiuni de control privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor şi fructelor proaspete, în principal în piețele agroalimentare en detail și piețele angro, anunță Ministerul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, acțiunile inspectorilor MADR au avut într-o primă etapă un caracter preventiv, ținând seama și de prevederile Legii prevenirii nr. 270/2018, dar în situația când au fost constatate abateri repetate de la reglementările legislative, au fost dispuse măsuri ferme și termene de remediere.

„Având în vedere creșterea volumului de legume şi fructe proaspete, de proveniență autohtonă, ce se vor comercializa în perioada următoare, se impun acțiuni de control privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor şi fructelor proaspete, în principal în piețele agroalimentare  en detail și piețele angro”, se justifică oficialii MADR. „Aceste acțiuni au vizat până în prezent un număr de 184 piețe agroalimentare din București și din țară, dintr-un total de aproximativ 260 piețe agroalimentare existente la nivelul întregii țări. Principalele obiective urmărite de inspectorii MADR sunt: asigurarea în piețe a spațiilor distincte de minim 40% pentru producătorii agricoli, marcate și semnalizate vizibil; etichetarea conformă cu legislația în vigoare, astfel încât să nu se creeze confuzii privind originea produselor și eliminarea fenomenelor de substituire a originii legumelor și fructelor provenite din import, prezentate ca fiind produse în România; existența documentelor care să ateste proveniența legumelor şi fructelor supuse comercializării după caz, file din carnetul de comercializare, facturi fiscale pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar, în cazul agenților economici persoane juridice”.

În plus, în paralel cu verificările din piețe, în cazul atestatelor de producător care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, inspectorii MADR vor desfășura împreună cu Direcțiile pentru Agricultură Județene și cu cea a Municipiului București demersurile de verificare a documentelor vizate, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producătorii agricoli.

Dragnea a vorbit, nu o dată, de „samsarii și mafioții din rețelele de importuri”

Vizibil iritat de perpetuarea situației în care piețarii cu carnete de comercializare și atestate de producător ridicate cu ocazia controalelor MADR (câteva sute, iar numărul crește) fac legea, laolaltă cu „samsarii și mafioții din rețelele de importuri”, Liviu Dragnea, șeful PSD și al Camerei Deputaților, a recunoscut luni, 12 mai 2017, că există o luptă între aceștia și autorități și a cerut mai multă atenție și rigoare din partea organelor de control.

Pesedistul a promis susținerea din partea statului pentru construcția de depozite și a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește activitatea organismelor de reglementare și control din piețe și a importurilor și a făcut apel la cetățeni să cumpere produse românești, sănătoase și de calitate.

„În cele două programe vom crea facilități serioase pentru cei care se asociază. Atunci, vor avea și facilități, vor avea infrastructură și logistică, n-o să mai fie dependenți de nu știu care șmecher angrosist care dacă vrea să le ia roșiile, bine, dacă nu, nu-l interesează și le întoarce spatele. Având capacități de depozitare și de stocare în condiții bune, atunci nu mai merg ei cu mașinile să se roage prin nu știu ce piețe, ci vin angrosiștii care sunt interesați și iau de aici, în condiții civilizate. Aceasta este marea provocare”, a spus Dragnea într-o conferință de presă care a avut loc luni, 15 mai 2017, la Cilieni, Olt. „Trebuie mai multă atenție și mai multă rigoare la aceste controale. De multe ori se ajunge în situația anapoda în care producători adevărați, cu atestat de producător în regulă, nu mai ajung în piețe, pentru că sunt ocupate. Aici sunt mai multe instituții implicate. E o luptă care a început, o luptă care nu se poate câștiga într-o zi. Important este să nu cedăm, iar eu nu am de gând să cedăm. Nu este ușor, dar contează foarte mult și cumpărătorii români. Adică totuși să înțeleagă că e bine să consumăm produse românești. Și asta nu e o lozincă. E vorba și de sănătate, și de producția noastră, și de dezvoltarea acestei țări”.

Întrebat fiind de presă de ce producătorii nu-și comercializează singuri marfa, Dragnea a răspuns că legumicultorii nu au timp să facă asta, cel puțin nu așa cum se făcea înainte de Revoluția din 1989, când cantități mici de marfă să consolidau, iar fermierii mergeau în piețe cu remorca tractată de autoturismele Aro.

„Nu e vorba de timp pentru comercializarea în piață. Înainte, până în Revoluție, se încărca remorca unui ARO sau a unui IMS, se puneau 60-64 de P-uri (lăzi standard), iar agregatul se deplasa în Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Mediaș, ajungea și pe la Cugir. Erau trei-patru producători și fiecare venea cu câte 10-12 lăzi. Acelea erau vândute în două zile, că fiecare stătea la coadă. Acum, oamenii au și mărit producția, ceea ce este foarte bine, și când pleacă cu câte trei-patru tone de roșii și acolo sunt și roșii din import, sigur că cei din piață se joacă cu producătorii (samsari și mafioți din această rețea de importuri, pe care trebuie să-i învingem, până la urmă). Asta este problema, nu că nu au timp. Ei, săracii, ar avea timp. Și înainte stăteam în piețe, dormeam în piețe. (...) În nicio țară nu este raiul acesta pentru mafioți, cum e la noi în comerț, și în special în ceea ce privește importurile”, a conchis Liviu Dragnea.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară în baza legislației și atribuțiilor specifice, acțiuni permanente de control care să conducă la eliminarea totală a practicilor incorecte, în ceea ce privește activitatea de producere, comercializare a legumelor și fructelor și, în general, a produselor agricole într-un climat legal și civilizat al comerțului în piețele agroalimentare și nu numai.

Publicat în Piata agricola

Începând cu data de 20 noiembrie 2017, conform promisiunii făcute de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul evenimentului de marcare a 90 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR), orice persoană interesată de sectorul agricol românesc va avea la îndemână Codul agriculturii, document similar cu Codul administrativ.

Potrivit afirmațiilor oficialului guvernamental, Codul agriculturii va fi prezentat în Comitetul Executiv Național al PSD de însuși ministrul de resort, ca urmare a promisiunii făcute către șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, în urmă cu o lună.

„La intrarea în sală (n.r. - Aula Magna a ASAS), am primit de la o cunoștință pe care eu o prețuiesc foarte mult (...) Codul rural. I-am spus: «Vă mulțumesc, astăzi este gata!». Unul din obiectivele pe care noi ni le-am propus este să facem un Cod al agriculturii, din punct de vedere legislativ. Este atât de complicat și imposibil de realizat... V-o spune cel care a lucrat (...) pentru a realiza acest lucru. Însă, pentru că mâine este și scadența raportării către Comitetul Executiv Național al PSD - forul nostru politic, și am spus-o cu o lună de zile în urmă că eu îl realizez - trebuie să mă asigur că acest Cod este realizat. Și l-am făcut cât am putut cuprinde cu mintea și cu ajutorul instituțiilor adiacente ministerului (...) și, în mod deosebit, cu cel al Consiliului Legislativ, astfel încât să aduc la un loc toată legislația pe domeniu. Săptămâna viitoare, orice agricultor din România, orice om interesat de acest domeniu poate pune mâna pe această carte și dacă vrea să se uite ce probleme, ce legislație există în sectorul vegetal, găsește, inclusiv ordinele de ministru, pentru a clarifica drumul pe unde noi mergem”, a menționat șeful MADR în plenul conferinței aniversare.

În agricultură, până la sfârşitul anului se finalizează Codul agriculturii, pe modelul Codului administrativ, anunța Liviu Dragnea în CexN-ul de la Sucevița, eveniment care a avut loc la finele lunii septembrie 2017, fără a da însă prea multe detalii despre subiect.

Miercuri, 15 noiembrie 2017, ministrul Petre Daea a fost prezent la marcarea a 90 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR), instituție emblematică pentru cercetarea agricolă, având contribuții decisive la dezvoltarea agriculturii românești.

Evenimentul s-a dorit a fi o evocare a evoluției cercetării agricole românești, a realizărilor acesteia, precum și a dezvoltării și creșterii aportului cercetării la obținerea performanței în agricultură.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 722 de milioane de euro (78 de procente din total) au fost autorizate la plată ca avans din subvenția aferentă anului de cerere 2017 până la data de 25 octombrie 2017, a anunțat într-o emisiune televizată ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, adăugând totodată că, în acest an, țara noastră se laudă cu un an agricol excepțional, „fără precedent”, atât din punctul de vedere al dinamicii randamentelor, cât și al producțiilor totale obținute la principalele culturi agricole.

„La această dată, 78 la sută din avansurile pentru subvenții (n.r. - au fost autorizate la plată de către APIA). Asta înseamnă 722 de milioane de euro. Este un efort extraordinar al bugetului statului. (...) Da, fermierul lucrează, da, fermierul are tehnologia, însă, contribuția bugetului statului, prin subvenție, înseamnă 2,7 miliarde de euro introduse în exploatații. Statul vine cu acest suport bugetar extrem de important”, a precizat ministrul de resort la Antena 3. „Suntem în poziția de a fi prima țară din Uniunea Europeană (UE) care a accesat fondurile europene pe FEGA, care înseamnă 99,04 la sută. (...)”.

Tot în cadrul emisiunii „Punctul de întâlnire” cu Radu Tudor, Daea a adăugat că producția de grâu din acest an este „cea mai mare din istorie”, cu un randament mediu de 4.836 de kilograme la hectar. Situația pozitivă se repetă și la rapiță, și la mazăre, în cazul florii-soarelui România situându-se, conform datelor vehiculate de același Petre Daea, pe primul loc în UE, cu circa 3,15 milioane de tone de sămânță la hectar productivitate.

„Un an excepțional, un an fără precedent, un an istoric. (...) În primul rând, am realizat cea mai mare producție de grâu din istorie – peste 10 milioane de tone. Asta înseamnă o producție medie de 4.836 de kilograme la hectar. Așa s-a întâmplat și la rapiță, așa s-a întâmplat și la mazăre, așa s-a întâmplat și la orz, așa s-a întâmplat și la floarea-soarelui. La toate aceste culturi sunt producții istorice pe care nu le-a mai realizat România de când este țară și de când se cultivă aceste culturi”, a mărturisit Daea. „Suntem lideri la floarea-soarelui, locul I în Europa. Am realizat 3,15 milioane tone de sămânță. Vom vedea ce înseamnă producțiile celorlalte state pentru a vedea, compara. Randamentele sunt foarte bune, dar să vedem, să facem calculul la suprafața respectivă, să vedem ca producție totală unde ne aflăm”.

Atât Daea, cât și șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, și el invitat în studio, au precizat că datele vehiculate sunt reale și, posibil, chiar mai mici decât situația din teren.

„Producția este, în mod real, mai mare decât o spun cifrele”, a precizat Dragnea, el fiind completat de Daea, care a menționat: „Este o reținere la fermieri, în general, să-și comunice întreaga producție și, atunci, ei stau până la sfârșitul anului să vadă ce și cum din punct de vedere contabilicesc. Este o producție reală care a putut fi constatată în teren de către fiecare fermier”.

Cifrele vehiculate de cei doi pesediști relevă o producție de 10.163.900 de tone de grâu și secară recoltate în 2017, în condițiile în care, în 2003, nivelul era de doar 2.496.500 de milioane de tone.

Randamentul mediu raportat de cei doi la grâu și secară este de 4.836,3 tone la hectar în cazul acestui an, în timp ce pentru 2003, acesta era de doar 1.428 de tone la hectar.

Un alt record al fermierilor români este cel la rapiță, unde producția a ajuns în acest an la un nivel de 1.684.000 de tone, față de cele nesemnificativ de mici din perioada 1992-1996 și, apoi, din 2003.

Productivitatea medie la hectar, conform datelor vehiculate de Dragnea și Daea, este de 2.845 de tone de rapiță la hectar, față de doar 473 în 2003.

Mazărea a atins în acest an un nivel al producției de 298.639 de tone, iar randamentul mediu, de 2.776 de kilograme la hectar.

La orz și la orzoaică am reușit un nivel de producție de 2.037.500 de tone, în timp ce media productivității a atins nivelul de 2.037,5 tone/ha.

În fine, la floarea-soarelui s-a înregistrat în acest an o cantitate de 3,167 milioane de tone, randamentul mediu la hectar fiind de 2.725 de kilograme de sămânță la hectar.

Publicat în Piata agricola

Într-o discuție telefonică purtată de redacția Revistei Fermierului cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, acesta a confirmat cifrele vehiculate de președintele PSD, Liviu Dragnea, pe pagina sa de Facebook, cu privire la producția de floarea-soarelui – 3,167 milioane de tone, obținută în 2017, și a menționat că este cea mai mare cantitate de materie primă realizată din istoria țării.

„Evident că da”, a ținut să confirme Daea cifrele publicate pe pagina de Facebook a lui Liviu Dragnea. „Este cea mai mare producție din istoria țării. Și calitativ, sigur. Calitatea este variabilă și relativă, în același timp”.

Același răspuns a fost dat la întrebarea dacă vom exporta mai mult floarea-soarelui față de anul comercial anterior: „Evident că da. Producția asta trebuie prelucrată afară și în interior”, adăugând că mai sunt fabrici de producție a uleiului la noi în țară care pot prelua cantitățile obținute.

Producţia de floarea-soarelui a României a înregistrat un record istoric de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2.725 de kilograme la hectar, preciza joi, 19 octombrie 2017, președintele PSD, Liviu Dragnea, pe reţeaua de socializare Facebook.

Producţia de floarea-soarelui din acest an este mai mare cu peste un milion de tone faţă de recolta din 2016, atunci când țara noastră s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), atât la suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, cât şi la producţie, obţinând un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane de hectare.

„Dincolo de toate conflictele politice, măsurile adoptate de Guvernarea PSD îşi arată rezultatele! După producţiile-record la grâu, iată că şi la floarea-soarelui avem veşti foarte bune! Mai mult, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, la data de 16 octombrie am început plata subvenţiilor pentru fermieri”, a scris liderul PSD pe Facebook.

România a mai obţinut anul acesta două recorduri istorice, unul la grâu, recolta depăşind 10 milioane de tone, iar celălalt la rapiţă, unde producţia a fost de 1,7 milioane de tone.

„Avem producţii istorice în 2017, în România. La grâu, secară şi triticale s-a depăşit o producţie de 10 milioane de tone, ceea ce nu s-a mai reuşit până acum în România. La rapiţă sunt 1,7 milioane de tone, cea mai mare producţie din istoria acestei ţări. De asemenea, la mazăre avem 300.000 de tone, iar producţia la orz şi orzoaică este cea mai mare din ultimii 23 de ani”, anunţa, în 22 august, liderul PSD, Liviu Dragnea.

Din datele furnizate de specialiştii Ministerului Agriculturii, sunt toate şansele ca România să înregistreze în acest an o producţie-record şi la porumb. Anul trecut, România a deţinut supremaţia doar la suprafaţa cultivată cu porumb, cu 2,49 milioane de hectare, fiind pe poziţia a doua la producţie, după Franţa, cu circa 10 milioane de tone, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 3