Cuantumul de 1.000 de euro/ha acordat până în prezent (conform HG 108/2019) reprezintă aproximativ 10% din totalul cheltuielilor, fiind un procent insuficient pentru susținerea cheltuielilor legate de tehnologiile aplicate în cultivarea usturoiului, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform propunerii de modificare a art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului (HG) 108/2019, producătorii agricoli s-au adresat ministerului de resort pentru găsirea unor soluții de creștere a valorii sprijinului financiar, reclamând cheltuielile mari privind achiziția de semințe, forța de muncă, input-uri, utilajele agricole folosite etc.

„În cadrul întâlnirilor cu cultivatorii de usturoi, la care au participat și formele asociative reprezentative ale acestora, s-au realizat analize și calcule privind cheltuielile și veniturile rezultate din această cultură, reieșind necesitatea unui sprijin mai mare de la bugetul de stat, în sensul creșterii cuantumului de la 1.000 euro/ha la 3.000 euro/ha reprezentând contravaloarea în lei de 13.950 lei/ha, noul sprijin venind în susținerea și menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program”, se mai menționează în documentul citat anterior.

Ca atare, sprijinul acordat fermierilor pentru cultura usturoiului urmează să fie majorat de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha.

La sfârșitul lunii februarie, Guvernul Dăncilă acorda un sprijin de 1.000 de euro/ha pentru cultura usturoiului, în limita unui buget de două milioane de euro.

După intrarea în vigoare a actului normativ, în program s-au înscris aproximativ 159 de beneficiari, cu o suprafață de aproximativ 119 ha, iar prin HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control a acesteia, se preconiza înscrierea a aproximativ 2.000 de beneficiari cu o suprafață totală de aproximativ 2.000 ha, constatându-se că scopul actului normativ nu a fost îndeplinit.

În România, suprafața cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 de hectare, obținându-se o producție de 55.673 tone.

Majoritatea suprafețelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiți în ferme de familie.

În perioada 2010-2017, trendul general al producției a fost descrescător. În anii 2016 și 2017, producția de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producția de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone.

Județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu usturoi sunt: Botoșani, Dolj, Iași, Mehedinti, Suceava, Teleorman, Timiș.

În urma analizei datelor comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, a rezultat o suprafață medie a exploatației de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploatațiilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0.004 ha și 1 ha.

La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezinta 2,2 kg, respectiv 1,41 % din consumul total de legume.

Publicat în Știri interne

Amendamentele aduse Legii 17/2014 și analizate în prezent în Parlamentul României urmează o „logică de interes statal”, a afirmat ministrul Agriculturii, Petre Daea, sâmbătă, 12 mai 2018, la Bistrița, astfel că, în succesiunea preemptorilor, primii beneficiari ar urma să fie cei care au folosit în arendă terenurile arabile, urmaţi de tineri şi, la final, de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

„Legile pe care trebuie să le dăm în România sunt în primul rând pentru români, creând mecanisme juridice în aşa fel încât să facilităm drumul spre cumpărare a terenurilor pe care le doresc românii noştri. Am pus, de pildă, o serie întreagă de precizări în aşa fel încât etapele acelea de preempţiune, categoriile de preemptori să aibă o logică de interes statal. În momentul în care începe vânzarea unui teren, primul care trebuie să beneficieze, să fie în poziţia de prim beneficiar al unei asemenea oferte, în condiţiile în care doreşte, este cel care îl are în arendă, în aşa fel încât să nu rupem exploataţiile pe care le-am făcut. Apoi, tânărul, şi am introdus, evident, în joc şi Agenţia Domeniilor Statului, în aşa fel încât statul, în condiţiile în care preemptorii - cei din familie, cei care arendează, tinerii - nu doresc să cumpere terenurile respective, statul să intervină să cumpere aceste suprafeţe, ca apoi, printr-o politică statală, în funcţie de voinţa politică care există, să putem da acele terenuri acolo unde interesul statului pentru binele ţării se îndreaptă”, a afirmat ministrul de resort.

Petre Daea a adăugat că legiuitorii români sunt preocupați în prezent de a facilita apariția de noi exploatații cu acționariat român, de preferință administrate de tineri fermieri.

„Am introdus iniţiative legislative în Parlament, în aşa fel încât lucrările să capete consistenţă privind interesul pe care îl avem în acest domeniu. Şi avem legea în Parlament care vizează facilităţi pentru tineri, care trebuie să devină mâine fermieri ai ţării, pentru că nu poţi să fii fermier fără teren. (...) Este un mecanism pus în mişcare anul trecut, s-a folosit de acest mecanism o parte din doritorii a cumpăra teren în România şi a face treabă. În altă ordine de idei, suntem preocupaţi să creăm exploataţii în ţară, acele exploataţii necesare pentru realizarea unor randamente sporite, în aşa fel încât costurile de producţie să fie susţinute prin câştigul pe care îl pot obţine realizând producţii mari şi o valorificare la timp şi la preţuri convenabile pentru fiecare fermier”, a continuat Daea.

Analiștii români afirmă despre proiectul de lege prin care se amendează/completează Legea nr. 17/2014 că, din păcate, așa cum este acum, actul normativ favorizează exploatațiile mari și foarte mari, cu suprafețe uneori excesiv de mari, pe care le lucrează și în arendă și care, prin prevederile legii, dar și ale celor din proiectul de lege în dezbatere, deschid un drept preemțial de rang superior, pentru a le cumpăra.

De asemenea, cercetătorii specializați precizează că legea, nici cea existentă, nici inițiativa legislativă, nu stabilesc o limită de suprafață până la care se poate cumpăra teren agricol.

„Nu cred că trebuie permisă acumularea unor suprafețe de teren agricol/arabil extravilan foarte mari, care pot crea – la rândul lor – probleme economico-sociale în zona rurală. Nu trebuie să se ajungă la blocarea unor comunități rurale, cum se întâmplă astăzi”, afirmă fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, într-o lucrare de specialitate.

De asemenea, Tabără consideră că sub nicio formă nu ar trebui să se permită ca persoanele fizice sau chiar juridice să dețină în proprietate suprafețe de peste 1.000 ha.

„Cei care dețin în proprietate suprafețe agricole sau arabile în extravilan, de peste 1.000 ha, nu ar trebui să mai aibă dreptul de a participa la piața funciară pentru a achiziționa pământ în proprietate. Își pot mări exploatațiile (ferma) prin arendare”, a mai precizat Valeriu Tabără în lucrarea sa.

O concentrare excesivă a suprafețelor de teren agricol/arabil în mâna unui număr mic de proprietari, mai spune el, poate crea o serie de neajunsuri, cu consecințe grave asupra întregului sistem socio-economic nu numai în zona rurală, ci și la nivel național.

Publicat în Piata agricola

Una dintre modificările aduse Regulamentului nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) de Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 este și cea a conceptului de fermier activ prin intermediul a trei opțiuni pe care Statele Membre (SM) ale blocului comunitar le pot implementa în propriile legislații naționale.

Concret, potrivit unui document de poziție intrat în posesia noastră, SM li se oferă posibilitatea de a aplica pe baze voluntare un alt criteriu, iar dacă s-au confruntat cu dificultăți și costuri administrative generate de punerea în aplicare a elementelor referitoare la lista activităților sau întreprinderilor, așa cum figurează la Articolul 9, alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, depășind astfel avantajul reprezentat de excluderea unui număr foarte limitat de beneficiari inactivi din schemele de sprijin direct, să înceteze aplicarea Articolului 9 din regulamentul menționat în ceea ce privește lista activităților sau întreprinderilor.

Prima dintre opțiunile pe care țara noastră le are este și aceea de a utiliza registre naționale fiscale sau de securitate socială în care sunt înregistrați fermierii pentru activitățile lor agricole, astfel încât un fermier să fie considerat fermier activ.

O a doua opțiune este aceea de folosire a numai unuia sau două dintre cele trei criterii enumerate la alineatul (2), pentru ca ultima să fie renunțarea la aplicarea alineatului (2).

La capitolul „Impact legislativ, administrativ sau de altă natură al modificării”, în cazul primei opțiuni, specialiștii Ministerului Agriculturii precizează că aceasta a fost introdusă ca o altă soluție în vederea stabilirii calității de fermier activ, față de cele trei opțiuni deja existente în Reg. 1307/2017.

„România ar putea introduce această opțiune numai dacă în Registrul Fiscal al Ministerului Finanțelor Publice se poate face o distincție clară a activităților agricole. Conform estimărilor APIA, numărul fermierilor pentru care ar trebui solicitate date la Registrul Fiscal se ridică la circa 700 persoane fizice. Pe lângă disponibilitatea MFP ar trebui făcute modificări asupra sistemului informatic APIA și ar trebui notificată Comisia Europeană până la 31 martie 2018”, menționează consilierii ministerului.

În cazul celei de-a doua opțiuni, din discuțiile avute de șefia MADR cu cea a APIA, având în vedere situația achiziției serviciilor de actualizare a sistemului IT, se consideră că pentru anul 2018 ar trebui să rămână același algoritm de stabilire a calității de fermier activ.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește cea de-a treia opțiune, din discuțiile conducerii MADR și cu a APIA, având în vedere experiența și recomandările ECA, există temere în a accepta la plată și societăți care desfășoară activitate agricolă doar marginal.

31 ianuarie 2018, data-limită până la care se poate notifica creșterea plafonului anual pentru SAPS

Potrivit celei de-a cincea modificări a Reg. (UE) 1307/2013 prin Omnibus, anumite SM care aplică schema de plată unică pe suprafață nu au utilizat întreg cuantumul fondurilor disponibile în cadrul plafoanelor bugetare și nu au avut posibilitatea de a distribui cuantumul disponibil pentru o valoare mai mare a plății SAPS.

În acest caz, conform consilierilor pe probleme UE ai MADR, țara noastră trebuie să notifice până la data de 31 ianuarie 2018 creșterea plafonului anual pentru SAPS cu trei puncte procentuale din plafonul alocat pentru plățile directe, după scăderea cuantumului rezultat din aplicarea Articolului 47 pentru plata de ecologizare care reprezintă 30 la sută din întreg cuantumul plăților directe.

„În concluzie, la nivelul penalităților și al sumelor neabsorbite, România ar putea mări plafonul SAPS cu 3%. În cazul depășirii totuși a plafonului din Anexa II – plăți directe acordate României – se poate aplica reducerea lineară a tuturor plăților directe, opțiune implementată deja în sistemul informatic”, explică cei de la Ministerul Agriculturii.

În cazul Reg. 1307/2013, vorbim de opt modificări principale generate de Omnibus. Primele două – pășuni permanente, respectiv trecerea în categoria pășunilor permanente a terenurilor lăsate pârloagă în 2023 – par să nu fi generat decizii importante în vederea modificării definiției pășunilor permanente în OUG 3. Cu toate acestea, spun specialiștii MADR, „trebuie reflectat că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, parcelele de teren lăsate pârloagă care au fost acceptate ca terenuri arabile în 2018 devin pășuni permamante dacă respectă definiția pășunilor permanente”.

Un alt aspect asupra căruia nu vom insista este și cel al reducerii plăților. Acordul confirmă posibilitatea prevăzută la Articolul 11 din Reg. (UE) 1307/2013 care permite Statelor Membre (SM) revizuirea anuală a deciziilor lor privivind reducerea plăților directe cu cel puțin cinci procente, pentru sumele care depășesc 150.000 euro/beneficiar. Conform specialiștilor MADR însă, țara noastră nu aplică Art. 11 al actului normativ amintit anterior.

Despre ecologizare și tineri fermieri (care generează modificarea Ordonanței 3/2015), respectiv sprijinul cuplat facultativ (implică modificarea Ordinului 619), dar și despre modificările generate de Omnibus la Regulamentele 1306/2013 (pragul de recuperare pentru încălcări minore, plăți necuvenite și sancțiuni administrative, declararea parcelelor agricole cu o suprafață de până la 0,1 ha), precum și 1305/2013 (tineri fermieri, sM 4.2, sM 6.1, instrumente de gestionare a riscurilor – modificare rată de sprijin și condiții de eligibilitate, instrumente financiare, cât și verificarea și controlul măsurilor), într-o serie de materiale care vor fi publicate în perioada următoare.

Partea agricolă a Omnibus modifică cele patru regulamente ale PAC: plăți directe, dezvoltare rurală, organizarea comună a pieței și reglementarea orizontală

Omnibus, mai exact Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017, vine cu un pachet de reformă a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor.

În data de 11 decembrie 2017, partea agricolă a Regulamentului Omnibus a fost adoptată de Consiliul pentru agricultură și pescuit, ca urmare a acordului informal încheiat cu Parlamentul European la 12 octombrie.

La 1 ianuarie 2018, aceste îmbunătățiri tehnice ale Politicii Agricole Comune (PAC) au intrat în vigoare.

Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al UE, așa-numitul Omnibus, a fost publicat în septembrie 2016, ca parte a pachetului de revizuire a cadrului financiar multianual (CFM). Acesta a inclus modificări aplicabile tuturor celor patru regulamente PAC de bază, în scopul simplificării în continuare a PAC, în beneficiul fermierilor și al autorităților naționale.

Propunerea Omnibus a reprezentat o a doua fază a exercițiului de simplificare a PAC și a urmat o serie de măsuri de simplificare adoptate prin modificarea actelor delegate, a actelor de punere în aplicare și a orientărilor CE.

În conformitate cu procedura legislativă ordinară, propunerea Omnibus trebuia să fie aprobată atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

În cadrul Consiliului, partea agricolă a propunerii Omnibus a fost discutată în mai multe rânduri de Comitetul Special pentru Agricultură (CSA) și de Consiliul pentru Agricultură și Pescuit (CAP).

La 10 aprilie 2017, CSA a fost de acord cu poziția sa, care a fost apoi trimisă ambasadorilor UE din Coreper.

La 28 iunie 2017, Coreper a convenit asupra mandatului de negociere a Consiliului privind întreaga propunere a Omnibus și a dat prelungiri Președinției pentru a începe discuțiile cu Parlamentul European.

Discuțiile trilaterale dintre președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului și ai Comisiei au avut loc în a doua jumătate a anului 2017, ducând la un acord preliminar la 12 octombrie.

La 16 octombrie 2017, statele membre reprezentate în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură au aprobat acordul privind partea agricolă a Regulamentului Omnibus.

Link-ul către Reg. (UE) 2393/2017 - http://www.apia.org.ro/files/pages_files/32017R2393.pdf

Publicat în Finantari

Potrivit sintezei săptămânale a activității Camerei Deputaților (CD) din perioada 16-20 octombrie 2017, în baza numărului de înregistrare L 326/2017, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri a fost adoptată pe data de 17 octombrie 2017 și a fost trimisă pentru dezbatere în cadrul aceluiași for decizional.

Informarea survine la doar șapte zile de la poziția publică luată de LAPAR (din 10 octombrie 2017), potrivit căreia „ar fi utilă modificarea legii şi exceptarea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor ȋn vederea stabilirii ajutoarelor sociale”.

Concret, LAPAR solicita atunci ca Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi Legea nr. 52/2011 privind exercitatea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri trebuie modificate. Și asta, deoarece fermierii români continuă să se confrunte cu greutăţi ȋn desfăşurarea activităţii, pe fondul unor prevederi legale care ȋi ȋmpiedică să-şi asigure forţa de muncă necesară prin angajarea de zilieri, iar procedura de înregistrare a acestora în registrul zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă.

„După cum este bine cunoscut, foarte multe activităţi din domeniul agricol au caracter ocazional şi pentru acestea nu pot fi angajaţi muncitori cu contract individual de muncă permanent. Aceste activităţi au nevoie de forţă de muncă necalificată doar ocazional, ȋn diferite perioade ale anului, şi ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri”, preciza LAPAR într-un amplu material de presă transmis în urmă cu aproape două săptămâni. „Muncitorii zilieri care lucrează ȋn agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială şi sunt, în acelaşi timp, beneficiari ai ajutoarelor sociale plătite de stat. Deşi angajarea muncitorilor zilieri este reglementată potrivit Legii nr. 52/2011, aceştia refuză munca cu ziua pentru că pierd ajutoarele sociale pe care le primesc în temeiul Legii 416/2001.

În prezent, muncitorii zilieri trebuie ȋnregistraţi ȋn registrul de evidenţă a zilierilor care se comunică ȋn extras către Inspectoratele Teritoriale de Muncă până cel târziu la data de 5 a lunii următoare pentru luna precedentă. De asemenea, impozitul de 16% reţinut fiecărui muncitor zilier se virează lunar la bugetul de stat, iar prin Declaraţia 205 se transmit analitic la ANAF datele de identificare pentru fiecare persoană ȋn parte, precum şi impozitul reţinut şi virat. Pentru acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestora trebuie să prezinte adeverinţe eliberate de ANAF privind veniturile impozabile realizate, iar periodic Agenţiile pentru Prestaţii Sociale verifică la ANAF veniturile realizate de beneficiarii ajutorului social aflat în plată.

Ca urmare, beneficiarii de ajutoare sociale care au realizat venituri impozabile din munca ocazională desfăşurată ca zilieri pierd dreptul la ajutor social pentru perioada următoare şi sunt obligaţi să ȋl restituie pe cel considerat ȋncasat necuvenit. Cum veniturile realizate din munca ocazională desfăşurată ca zilieri nu au caracter permanent, beneficiarii acestora refuză să mai muncească ca zilieri sau, dacă acceptă să muncească cu ziua, nu sunt de acord să o facă legal, nu vor să fie ȋnregistraţi ȋn registrul de evidenţă a zilierilor şi nu acceptă plata ȋn condiţiile legii, pentru că dacă sunt identificaţi cu venituri îşi pierd ajutoarele sociale”.

Luând în calcul toate cele de mai sus, în viziunea LAPAR, fenomenul în cauză generează „consecinţe economice şi sociale nocive”, cum sunt imposibilitatea desfăşurării activităţii din cauza lipsei forţei de muncă ziliere, sustragerea de la plata impozitului pe venit, ȋncurajarea muncii ȋn afara legii (munca „la negru”), degradarea stării materiale a celei mai vulnerabile pături sociale, ȋncurajarea acesteia să nu mai muncească, iar pe periodă lungă, imposibilitatea acesteia să-şi depăşească condiţia.

„Fermierii sunt astfel obligaţi să-şi facă lucrările ȋmpinşi să accepte munca la negru şi, ȋncălcând legea, să rişte sancţiunile foarte mari prevăzute de Legea nr. 52/2011”, se mai plâng producătorii agricoli prin vocea liderului lor, Laurențiu Baciu. „Veniturile din ajutoare sociale sunt considerate sigure şi permanente, iar veniturile din munca cu ziua sunt ocazionale şi nu sunt considerate sigure de acest segment social. Ţinând cont de aceste aspecte, considerăm că ar fi utilă modificarea legii şi exceptarea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor ȋn vederea stabilirii ajutoarelor sociale”, șefia Ligii referindu-se la completarea art. 8 alin (1) din Legea nr. 416/2001 cu această excepţie.

Și cei din LAPAR justifică această cerere. În viziunea lor, faptul că beneficiarii ajutoarelor sociale realizează venituri din munca ocazională nu este de natură să le schimbe pe loc starea de vulnerabilitate şi nu se poate presupune că nu mai au nevoie de ajutoare sociale, dar le poate ameliora nivelul de trai şi le poate schimba astfel modul de abordare faţă de muncă.

„Această excepţie ar fi o măsură justă şi pozitivă, cu efecte profitabile pe plan economic şi social. Statul ar ȋncasa în mod corect impozitele pe venit din munca zilieră, fermierii şi-ar putea efectua lucrările asigurându-şi forţa de muncă de care au nevoie, s-ar consolida conştiinţa necesităţii muncii, mulţi zilieri ar putea fi ȋncadraţi permanent ȋn muncă, pătura vulnerabilă ar putea fi redusă şi ȋn acest fel ar putea scădea presiunea asupra bugetului public”, se mai precizează în documentul de poziție al LAPAR.

Reglementările care au generat acest fenomen afectează toate domeniile de activitate din economia națională care au nevoie de forţa de muncă zilieră, iar excepţia propusă nu are niciun impact negativ asupra bugetului consolidat.

Ajutoare sociale, doar pentru cei care nu sunt apți de muncă

O altă soluţie, mai spun cei din LAPAR, ar fi ca ajutoarele sociale să nu mai fie acordate celor apţi de muncă, ci doar acelora care au reală nevoie, care în mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi sau au o vârstă înaintată şi nu au nicio sursă de întreţinere a existenţei.

„Este complet nefiresc ca aceia care pot munci să trăiască din ajutoare sociale şi la fel de nefiresc este ca statul, odată ce le acordă ajutoare sociale şi acestora, să nu le permită să muncească prin suspendarea, încetarea şi rambursarea ajutoarelor”, se afirmă în comunicat. „Un alt aspect care priveşte strict Legea nr. 52/2011 este acela al simplificării modalităţii de înregistrare în registrul de evidenţă a zilierilor, în sensul că în acesta să fie înregistraţi zilierii când s-au prezentat pentru prima dată la muncă, când li se face instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă. Înregistrarea zilnică a acestora în registru ocupă foarte mult timp în mod inutil.

Odată ce aceștia s-au declarat apţi de muncă şi au fost instruiţi privind securitatea şi sănătatea în muncă de la bun început, ulterior este suficient să li se întocmească pontaj ori de câte ori se prezintă la muncă şi stat de plată unde semnează de primirea banilor.

Procedura actuală de întocmire a registrului de evidenţă a zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, îngreunând foarte mult activitatea beneficiarilor, motiv pentru care se impune a fi reformată, simplificată şi eficientizată în aşa fel încât să vină în sprijinul tuturor”, au conchis cei din conducerea LAPAR.

Publicat în Știri interne

Proiectul de modificare a Legii 509/2007 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevi a fost introdus în Parlamentul României, astfel încât aceștia să primească, lunar, un borcan de 350 de grame cu miere polifloră de producție autohtonă, a anunțat secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, vineri, 15 septembrie 2017, în deschiderea Târgului Național al Mierii din București.

Circa 1,5 milioane de copii ar urma să primească o cantitate de 250 de mililitri de miere (cam 10 la sută din producția totată a României), ambalată într-un borcan din sticlă incoloră, cu un capac roșu, în așa fel încât să se facă o diferență față de produsul din comerț. Botănoiu a mărturisit că borcanul va putea fi luat acasă de către fiecare copil, astfel încât să fie evitate situații de genul risipei, generate de ambalajele tip căpăcele, familia beneficiarilor putând avea acces și ea la conținutul acelui recipient.

„Referitor la programele pe care vrem să le implementăm, unul dintre ele este legat de programul în școli, diferit față de ceea ce știți până acum. Am avut o lege care nu a funcționat de foarte mult timp. Anul acesta, o punem în aplicare și se referă la alocarea copiilor preșcolari, școlari, grădinițe, circa 1,5 milioane de copii care vor beneficia de un borcan cu miere polifloră de 350 de grame, din producție românească, începând cu acest an. Am alocat resursele financiare – este vorba de 16,8 milioane de lei, buget estimat, astfel încât să putem obișnui copiii cu produse sănătoase”, a afirmat oficialul ministerului Agriculturii. „Programul cu mierea este lege – 509/2007 – care nu a funcționat în trecut. La acea vreme, era vorba de alocări la consiliile județene. Noi am spus clar nu, facem acest program prin intermediul direcțiilor agricole. Proiectul de modificare a legii este introdus în Parlament. Sperăm că va trece rapid. (...) Programul spune așa: lunar, un borcan de 350 de grame (250 de mililitri) ajunge la copiii de peste șase ani, pentru că nu vrem să se întâmple vreun eveniment legat de alergii. Borcanul va fi incolor, cu un capac roșu, astfel încât să fie evidențiat față de ceea ce este în comerț la ora actuală. Se va preciza pe el că este sprijin din partea Guvernului României”.

Botănoiu a mai afirmat că, pe de-o parte, prin intermediul acestui nou act normativ, Executivul de la București țintește să stimuleze vânzările, pentru că sunt aproape 10 procente din producția națională de miere care se va duce către acest program, iar pe de altă parte, copiii din România să fie obișnuiți cu mierea polifloră, cu mierea de calitate din stupinele românești.

Mai departe, el a explicat și care este motivația care stă în spatele alegerii tipului de ambalaj din sticlă, menționând că suma de aproape 17 milioane de lei pentru acest an este prevăzută deja în bugetul MADR: „În momentul în care legea apare, apar normele. La norme invităm organizațiile profesionale, apicultorii, să fie alături de noi, plus ANSVSA. Astfel, ne asigurăm că nu aducem miere din alte locuri, ambalată nu știu cum, introdusă cine știe cum. Dacă am fi mers pe acel dozaj de 60 de grame zilnic, atunci se considera că dai numai unuia singur sau către două companii care pot face astfel de procesări. Am zis atunci că piața este deschisă, dar este pentru apicultorul român, pentru marfa de calitate din România, asta țintim noi”, a conchis el.

Potrivit afirmațiilor lui Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA), în anii trecuți, intrau în România între 3.000 și 4.500 de tone de miere, în condițiile în care țara noastră consumă sub 10.000 de tone.

„Aproape 45 la sută din consumul de miere din România se face din importuri, la un preț de dumping. Așa cum spuneam, vine din Ucraina miere la 8 lei și nu putem concura pentru că mierea noastră este de calitate, noi facem deplasări, facem cheltuieli și nu ne putem înscrie undeva sub 10 lei, ca să fie și o rentabilitate pentru apicultor”, preciza Fetea într-un interviu acordat ediției tipărite a Revistei Fermierului la ediția de primăvară a Târgului Național al Mierii.

În conformitate cu proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 şi pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2017-2018, preşcolarii şi elevii pot degusta o cantitate de 1-3 grame de miere pe kg/corp. Mierea nu trebuie să provină de la albine care au fost hrănite cu zahăr sau siropuri artificiale în perioada recoltării nectarului şi trebuie însoţită de certificate de calitate.

Publicat în Zootehnie

Camera Deputaților a adoptat pe articole, luni, 12 iunie, Proiectul de Lege (PL-x 179/2017) - lege ordinară, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Parlamentul României, intervenţiile legislative principale vizează, printre altele, eliminarea definiţiei fermei de familie, precum și a reglementării exclusive a susţinerii fermelor de familie şi lărgirea accesului la măsurile promovate prin actul normativ şi pentru alte categorii de beneficiari.

Potrivit raportului comun asupra PL-x 179/2017, se mai are în vedere finanţarea şi garantarea pentru sectorul agricol şi pentru acvacultură, modificarea definiţiilor pentru achiziţie de teren, microcredit, precum și fluidizarea mecanismului de garantare, diminuarea comisionului de garantare pentru beneficiarii în cazul cărora Comunicarea Comisiei Europene nr.2008/C155/02 prevede aplicarea unui comision de 2%, prin instituirea unei scheme de ajutor de stat în baza Orientărilor Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier în perioada 2014 – 2020, schemă care urmează a fi aprobată prin hotărâre a Guvernului, după primirea acceptului Comisiei Europene, respectiv creşterea ponderii de garantare de la 50% la 80% pentru fermierii care solicită credite bancare pentru achiziţionarea de teren agricol şi pentru producţie.

OUG 43/2013 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013, cu modificările şi completările ulterioare, completarea Capitolului VIII din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014 – 2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări şi completări prin  Legea nr.56/2016, în vederea realizării obiectivului prevăzut în Programul de Guvernare privind finanţarea fermierilor şi stimularea mecanismului de garantare.

Publicat în Știri interne

Doar până la data de 31 mai 2017, inclusiv, fermierii care au solicitat subvenții în cadrul Campaniei 2017 au posibilitatea să facă modificări în cererile unice de plată depuse, fără aplicarea de penalităţi, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit specialiștilor agenției, solicitanții pot completa şi depune la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti ale APIA următoarele formulare:

1. Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M1) prin care se pot realiza mărirea suprafaţei unei parcele/subparcele deja declarate, schimbarea culturii, divizarea parcelei în subparcele, modificarea numărului blocului fizic (dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren), cât și modificarea suprafaţei unei parcele deja adăugată prin formular M2.

În plus, prin formularul M1.2 privind schimbarea declaraţiei cu privire la apa pentru irigaţii 2017 se pot opera modificări ale câmpului 46, cum este și cazul modificării bifei privind utilizarea apei pentru irigaţii sau adăugarea acesteia.

2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2017 (formularul M2)

Prin completarea Formularului M2 se poate adăuga una sau mai multe parcele individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, se poate înscrie pachetul/varianta în declaraţia de suprafaţă, atât pentru parcele nou adăugate, cât şi pentru parcele existente în declaraţia de suprafaţă, dar pentru care anterior nu erau solicitate măsuri de dezvoltare rurală, cât și se poate aplica bifa aferentă pachetului/variantei/subpachetului/grupului de pachete/submăsurii din cadrul M10, M 11, M 13, M 214, după caz.

Modificările cererilor unice de plată prin depunerea celor două formulare M1 şi M2 se fac în conformitate cu art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.

Suprafeţele sunt justificate de documente doveditoare ale utilizării terenului.

Declarația privind completarea cererii în IPA-Online se completează și se semnează de către fermier inclusiv în cazul modificărilor M1 și M2 (parte integranta a cererii unice de plată).

3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) (formularul M3), conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.

O cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.

4. Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2017

Retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în situaţiile precizate la punctul 3.

5. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără a se modifica CUI-ul (formularul M4) se depune de către fermier, fără penalităţi, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la emiterea Deciziei de plată.
Documente anexate M4, după caz, la solicitarea de modificare a datelor cererii, sunt copia după CUI/CIF / CI pentru modificare denumire/nume/adresa și dovada coordonatelor bancare, ca urmare a modificării datelor bancare.

Modificarea datelor cererii ca urmare a schimbării formei de organizare.

În acest caz se completează „Cererea pentru transfer de exploataţie/schimbarea formei de organizare” care se depune de către fermier la CL/CJ al APIA, fără penalizări, în orice moment după depunerea cererii unice de plată până la finalizarea controlului administrativ. Acest tip de modificare se notifică în termen de 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei ei.

Documente anexate în acest caz vor fi copie certificat de înregistrare/respectiv dovada radierii, după caz, precum și dovada coordonatelor bancare.

6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în Campania 2017 este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.

Publicat în Comunicate

Pe fondul lipsei reglementării vânzării de legume către intermediari (chiar dacă există obligativitatea monitorizării tranzacțiilor prin carnetele de comercializare, cu ajutorul filelor din interiorul său), producătorii de tomate aflați în programul de susținere guvernamental se plâng că nu primesc facturi pentru marfa livrată către aceștia, că astfel nu pot face dovada că au livrat cantitățile reglementate de lege (2.000 de kilograme de tomate la hectar), iar prelungirea vizată de șeful MADR a termenului-limită până la 15 iunie 2017 nu ar face altceva decât să-i încurce.

Una dintre gazdele delegației de lucru conduse de Liviu Dragnea și de Petre Daea – PFA Sanda Rău, din comuna Cilieni, județul Olt – a precizat luni, 15 mai 2017, că samsarii nu vor să le dea facturi pentru marfa preluată de la ei (circa 3.000 de kilograme de tomate din primul etaj de producție, în cazul PFA din comuna Cilieni) și că le cumpără produsele cu un preț chiar și de două ori mai mic decât cel de la tarabă, cu toate că producătorul se deplasează aproape 150 de kilometri din Cilieni la București.

Prelungirea termenului-limită până la 15 iunie a.c., spune Rău, nu ar face altceva decât să-i încurce și mai mult, motivele fiind, cităm: „Iese roșie mai multă și sunt persoane mai multe!”.

„Programul ne încurcă acum pentru că nu putem face rost de facturile prin care să demonstrăm că am vândut tonajul respectiv. Samsarii care cumpără roșiile de la noi nu vor să ne dea facturi. Asta ne încurcă cel mai mult. Am auzit de la ministrul Agriculturii că ar vrea să prelungească programul până la 15 iunie. Pentru noi tot nu e bine că prelungesc, că de ce merge, iese roșie mai multă și sunt persoane mai multe. La această oră avem 3.000 de kilograme de tomate culese. În câteva zile, trebuie iar să recoltăm”, a afirmat Sanda Rău. „Cu samsarii avem probleme. Ne așteaptă în piețele din București, în Pucheni, dar și la noi în comună. Și aici mai vin. Acum, acasă la noi nu vin, că e prețul mai mare. Ne ducem noi la piață. În acest moment, prețul tomatelor pleacă de la 9 lei kilogramul și scade, iar în piață, marfa noastră se vinde chiar și cu 20 de lei kilogramul. De aceea nu putem noi vinde pentru că este prețul foarte mare la raft. În prezent, piața ne costă 50 de lei - 24 de ore. La en-gros nu stăm însă prea mult, maximum o zi. Prețul a scăzut. La masă însă, prețul nu scade deloc, dar la noi scade foarte repede, din zi în zi”.

Vizibil iritat de perpetuarea situației în care piețarii cu carnete de comercializare și atestate de producător ridicate cu ocazia controalelor MADR (câteva sute, iar numărul crește) fac legea, laolaltă cu „samsarii și mafioții din rețelele de importuri”, Liviu Dragnea, șeful PSD și al Camerei Deputaților, a recunoscut că există o luptă între aceștia și autorități și a cerut mai multă atenție și rigoare din partea organelor de control.

Pesedistul a promis susținerea din partea statului pentru construcția de depozite și a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește activitatea organismelor de reglementare și control din piețe și a importurilor și a făcut apel la cetățeni să cumpere produse românești, sănătoase și de calitate.

„În cele două programe vom crea facilități serioase pentru cei care se asociază. Atunci, vor avea și facilități, vor avea infrastructură și logistică, n-o să mai fie dependenți de nu știu care șmecher angrosist care dacă vrea să le ia roșiile, bine, dacă nu, nu-l interesează și le întoarce spatele. Având capacități de depozitare și de stocare în condiții bune, atunci nu mai merg ei cu mașinile, să se roage prin nu știu ce piețe, ci vin angrosiștii care sunt interesați și iau de aici, în condiții civilizate. Aceasta este marea provocare”, a spus Dragnea într-o conferință de presă care a avut loc luni, 15 mai 2017, la Cilieni, Olt. „Trebuie mai multă atenție și mai multă rigoare la aceste controale. De multe ori se ajunge în situația anapoda în care producători adevărați, cu atestat de producător în regulă, nu mai ajung în piețe, pentru că sunt ocupate. Aici sunt mai multe instituții implicate. E o luptă care a început, o luptă care nu se poate câștiga într-o zi. Important este să nu cedăm, iar eu nu am de gând să cedăm. Nu este ușor, dar contează foarte mult și cumpărătorii români. Adică totuși să înțeleagă că e bine să consumăm produse românești. Și asta nu e o lozincă. E vorba și de sănătate, și de producția noastră, și de dezvoltarea acestei țări”.

Întrebat fiind de presă de ce producătorii nu-și comercializează singuri marfa, Dragnea a răspuns că legumicultorii nu au timp să facă asta, cel puțin nu așa cum se făcea înainte de Revoluția din 1989, când cantități mici de marfă să consolidau, iar fermierii mergeau în piețe cu remorca tractată de autoturismele Aro.

„Nu e vorba de timp pentru comercializarea în piață. Înainte, până în Revoluție, se încărca remorca unui ARO sau a unui IMS, se puneau 60-64 de P-uri (lăzi standard), iar agregatul se deplasa în Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Mediaș, ajungea și pe la Cugir. Erau trei-patru producători și fiecare venea cu câte 10-12 lăzi. Acelea erau vândute în două zile, că fiecare stătea la coadă. Acum, oamenii au și mărit producția, ceea ce este foarte bine, și când pleacă cu câte trei-patru tone de roșii și acolo sunt și roșii din import, sigur că cei din piață se joacă cu producătorii (samsari și mafioți din această rețea de importuri, pe care trebuie să-i învingem, până la urmă). Asta este problema, nu că nu au timp. Ei, săracii, ar avea timp. Și înainte stăteam în piețe, dormeam în piețe. (...) În nicio țară nu este raiul acesta pentru mafioți, cum e la noi în comerț, și în special în ceea ce privește importurile”, a conchis Liviu Dragnea.

Se va prelungi totuși perioada de valorificare a tomatelor din programul guvernamental până la 15 iunie

Dacă luni, 15 mai 2017, erau doar vorbele ministrului atunci când se vorbea de prelungirea termenului pentru programul de tomate până la 15 iunie 2017, marți, 16 mai 2017, la o zi după deplasarea din Cilieni, pe seară, pe site-ul MADR era deja postat proiectul de hotărâre de guvern privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, beneficiarilor, condițiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control.

„(Fermierii – n.r.) au sesizat faptul că din cauza temperaturilor scăzute din ultima perioadă, n-au ajuns tomatele la faza de coacere deplină și că solicită o prelungire a perioadei de valorificare. Am analizat o posibilitate în Ministerul Agriculturii - pregătim hotărârea de guvern, pentru o prelungire până pe data de 15 iunie pentru programul de tomate”, preciza Daea la Cilieni, în data de 15 mai, a.c.

La fix 24 de ore de la declarație, pe site-ul ministerului de resort apărea în dezbatere proiectul de act normativ. „De asemenea, în cadrul actului normativ s-a prevăzut condiția ca valorificarea producției de tomate să se facă în perioadele ianuarie - mai, inclusiv, și noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.

În lunile martie – mai 2017, au avut loc fenomene meteorologice nefavorabile acestei culturi, în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea plantelor, și anume: îngheț târziu, temperaturi scăzute, sub 0º C, pe o perioadă continuă de două săptămâni, ninsori și strat de zăpadă consistent în unele județe ale țării. Totodată, aceste fenomene au implicat o nebulozitate accentuată, ceea ce a condus la o încetinire, chiar stagnare în dezvoltarea plantelor, cu efecte negative asupra polenizării și fructificării în spații protejate.

Pentru motivele menționate mai sus, apare necesitatea extinderii perioadei de valorificare a producției de tomate din spații protejate din ianuarie până la 15 iunie 2017, precum și crearea posibilității ca valorificarea producției să se facă în perioadele ianuarie – 15 iunie, inclusiv, și/sau noiembrie - 20 decembrie, inclusiv.

Nerealizarea unei astfel de modificări referitoare la perioada de valorificare va produce efecte negative asupra producătorilor, întrucât aceștia vor fi constatați ca fiind neeligibili în cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, motivat de faptul că au vândut în afara perioadei eligibile”.

În plus, se mai scrie în proiectul de hotărâre de guvern, „având în vedere creșterea cantităților de tomate autohtone ce se vor comercializa în perioada următoare în piețele agroalimentare și târguri, se impune individualizarea și recunoașterea producătorilor autohtoni de tomate din cadrul Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate. În acest sens, în vederea informării cât mai corecte a consumatorilor și creșterii credibilității produselor autohtone, este necesară completarea actului normativ prin introducerea unor dispoziții privind identificarea producătorului care valorifică producția de tomate din cadrul Programului, în scopul confirmării autenticității produsului”, adică exact ceea ce spunea și șeful PSD la Cilieni. „În acest sens, a fost elaborat proiectul de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 39/2017 pentru aprobarea schemei ,«Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, beneficiarilor, condițiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, a valorii anuale totale a acestuia, precum și modalitățile de verificare și control».

Ultimele cifre oficiale transmise printr-un comunicat de presă datează din 5 aprilie 2017. La acea vreme, MADR preciza că la data de 4 aprilie 2017, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) erau primite 6.331 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii.

Acestea proveneau din toate județele țării, cele mai multe solicitări fiind din Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău și Teleorman.

„Din cele două cicluri de producţie se estimează a se obţine peste 12.000 de tone de tomate proaspete provenite din spaţii protejate, în extrasezon”, se mai menționa în comunicat.

Publicat în Știri interne

Producătorul agricol care nu atinge nivelul de producție minimă stabilită trebuie exclus de la plata sprijinului cuplat, întrucât nivelul respectiv reprezintă o condiție de eligibilitate, potrivit proiectului de modificare a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015, prin abrogarea art. 481, ca urmare a scrisorii primite de la DG AGRI.

Se are în vedere abrogarea art. 481, urmare a scrisorii DG AGRI prin care se precizează că fermierul care nu atinge nivelul de producție minimă stabilită trebuie exclus de la plata sprijinului cuplat, întrucât nivelul respectiv reprezintă o condiție de eligibilitate”, se precizează într-un comunicat de presă primit la redacție.

Conform documentului citat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat proiectul de Ordin de modificare a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015, care a fost postat pe site-ul www.madr.ro, pentru consultare publică (http://madr.ro/transparenta-decizionala/proiecte-de-acte-normative.html).

În cazul pajiștilor concesionate/închiriate în condițiile legii de către asociațiile crescătorilor de animale, la articolul 61, noua formă propusă a OMADR 619/2015 evidențiază trei posibile categorii de beneficiari, respectiv, membrii asociației, asociația fără cod propriu de exploatație și care desfășoară activitate cu animalele membrilor pe raza localității, precum și asociația cu cod propriu de exploatație care desfășoară activitate cu animalele membrilor în taberele de vară pe perioada de pășunat.

De asemenea, la articolul 7, alin.(1) și (2), propunerea de act normativ prevede ca, pentru formele asociative de proprietate, categoria documentelor justificative să fie completată cu adeverința emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, în vederea preîntâmpinării reducerii numărului de beneficiari eligibili și asigurării menținerii capacității de absorbție a fondurilor europene.

Totodată, pentru o mai bună înțelegere a prevederilor cuprinse în proiectul de act normativ s-a propus modificarea literei b) a alineatului (1) al art. 44, aceasta fiind necesară pentru corelarea condițiilor de eligibilitate ale măsurii de sprijin cuplat pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare cu titlul și scopul măsurii „Leguminoase boabe pentru industrializare”, notificată la Comisia Europeană.

În data de 8 mai 2017, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334, s-a publicat Legea nr.97/2017, prin care s-a aprobat, cu modificări și completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Legea va intra în vigoare în trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
Astfel, pentru implementarea prevederilor din Legea nr. 97/2017 și corelarea acestora cu documentele aferente, este necesară modificarea în mod corespunzător a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Știri interne

Printre altele, plenul Camerei Deputaților a adoptat, prin vot final cu 210 voturi pentru, 60 împotrivă și 3 abțineri, marți, 21 martie 2017, și proiectul de Lege (PL-x 371/2016 – lege ordinară) pentru modificarea art. 8 alin.(1) lit.n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea Nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Una dintre schimbările aduse de legiuitor prevede, conform datelor Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, ca potențialul beneficiar de subvenții să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic (ZIE), se află la dispoziția lui sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. În plus, „Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii”, se mai arată în amendamentul adus PL-x 371/2016.

Prin această modificare a fost eliminată din lege sintagma: „Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere”.

Modificarea a fost anunțată chiar de către un oficial al MADR, Daniel Botănoiu, secretar de stat, într-o postare pe Facebook: „Astăzi (n.r. - 7 martie 2017) în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, am reușit să îndeplinim un alt obiectiv solicitat de fermieri, și anume să eliminăm din legislație termenul de 1 decembrie ca dată-limită de valabilitate a contractelor. Contractele de închiriere/arendă trebuie să aibă valabilitate la data depunerii cererii de plată!”.

Într-adevăr, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 7 martie 2017.

Potrivit raportului nr. 4C-4/142 din 13 martie 2017, la lucrări şi-au înregistrat prezenţa un număr de 24 de deputaţi, toți, membri ai comisiei. Documentul confirmă că la dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, și Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform raportului, amendamentul admis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, adus OUG 3/2015 în data de 13 martie 2017 ca unic articol și propus spre adoptare, prevede că, cităm: „La articolul 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.104/2015, cu modificările și completările ulterioare, litera n) a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii”.

Prin acest amendament adus actului normativ și votat azi de Camera Deputaților s-a dat curs, în fapt, unor solicitări mai vechi ale organizațiilor de fermieri, potrivit cărora „pentru creșterea accesibilității la schemele de plăți, modificare compatibilă cu prevederile art. 36 alin. (5) din Regulamentul 1307/2013, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, hectarele prevăzute la alin.(2) (n.r. eligibile) se află la dispoziția fermierului la o dată stabilită de statul membru, care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru, respectiv pentru modificarea cererii de ajutor menționate la articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”.

Publicat în Ultimele noutati
Pagina 1 din 2