Afişez elemetele după tag: parchet - REVISTA FERMIERULUI

Consiliul Director al LAPAR a decis luni, 15 aprilie 2019, ca pentru o perioadă de 60 de zile președintele interimar al Ligii să fie Gheorghe Albu, ca urmare a cererii de autosuspendare a președintelui în exercițiu, Laurențiu Baciu, a anunțat organizația marți, 16 aprilie 2019.

Decizia președintelui Baciu survine în contextul punerii în mișcare de către PJS1 a acțiunii penale „față de două persoane cu funcții de conducere din cadrul unei organizații profesionale neguvernamentale din sectorul agricol, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare”.

Conform comunicatului de presă remis la redacție marți, LAPAR a decis, de asemenea, să înființeze unele departamente specializate, alcătuite din membrii Consiliului Director (CD).

Un prim astfel de departament este cel economic, format din Dan Ilie, în calitate de responsabil, respectiv din Popescu Ilie și din Ciobanu Daniel, membri.

Departamentul juridic va cuprinde, la rândul său, un responsabil în persoana lui Vasile Datcu, Liviu Precup și Nechifor Ionică fiind aleși drept membri.

De asemenea, departamentul de reprezentare instituții cu care LAPAR are legături (MADR, AFIR, APIA etc.) și elaborarea strategiilor privind acțiunile Ligii îl are pe Bazon Constantin drept responsabil, iar pe Mocanu Adrian, Topală Marian, Valeriu Călin, Sitaru Nicolae, Mănăila Ion și Moraru Ștefan în calitate de membri.

Nu în ultimul rând, Departamentul de comunicare și organizare evenimente va fi compus din Gheorghe Albu în calitate de responsabil, iar pe Alexandru Baciu, Aron Emanoil și pe
Grigore Petre îi va avea drept membri.

În ședința de luni, Consiliul Director al LAPAR a mai hotărât să comunice către toți membrii CD toate angajamentele financiar-contabile (plăți, încasări, contracte etc.), înainte de a fi efectuate.

Totodată, va fi angajată o firmă de audit care să evalueze situația financiar-contabilă, responsabil cu acest demers urmând să fie Spiță Ionuț, cenzorul LAPAR.

Acțiune vs reacțiune

Potrivit comunicatului de presă remis la redacție de instituția purtătorului de cuvânt din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București (PJS1), luni, 9 aprilie 2019, procurorii instituției mai sus citate au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de două persoane cu funcții de conducere din cadrul unei organizații profesionale neguvernamentale din sectorul agricol, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

Conform documentului, infracțiunea de delapidare a fost una în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. 1 C.pen, cu aplic. art. 35 alin 1 C.pen și art. 308 alin. 1 C.pen și mai multe infracțiuni privind falsul în înscrisuri.

„În perioada 2012-2019, cele două persoane sus menționate și-au însușit suma de aproximativ 700.000 de lei din fondurile organizației profesionale neguvernamentale din sectorul agricol și au întocmit acte contabile false pentru a ascunde însușirea sumelor de bani”, se mai precizează în comunicatul de presă al PJS 1.

Tot în comunicat se menționează că, la data de 8 aprilie 2019, față de una dintre cele două persoane, s-a dispus luarea măsurii reținerii pe o durată de 24 de ore, iar la data de 9 aprilie 2019, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

„Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea de măsuri preventive sunt instituții reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, au ținut să precizeze procurorii în încheierea comunicatului.

„Activitatea LAPAR se derulează în condiții normale”

În data de 3 aprilie 2019, comunicatorii oficiali ai LAPAR transmiteau presei un document potrivit căruia reprezentanții asociațiilor membre ale Ligii, cu ocazia Consiliului Director, au acordat votul de încredere „președintelui ales Laurențiu Baciu” și au decis să rămână solidari cu acesta.

„Activitatea LAPAR se derulează în condiții normale și toate proiectele Ligii vor fi finalizate în bune condiții”, se menționa în comunicatul de presă.

În data de 28 martie 2019, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, membră cu drepturi depline a LAPAR, transmitea la rândul său presei un document de poziție conform căruia solicita șefiei Ligii să transmită numele companiei de audit contractată și termenul în care aceasta trebuie să prezinte concluzii concrete cu privire la administrarea fondurilor organizației de fermieri citată.

Într-o adresă similară din data de 21 martie 2019, șeful ACCPT Ialomița, Dragoș Costin Telehuz, solicita suspendarea „până la concluzii relevante” a președintelui LAPAR, Laurențiu Baciu, mai exact până la finalizarea auditului menit să descopere eventuale probleme în ceea ce privește „onestitatea sau capacitatea administrării fondurilor” LAPAR.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit comunicatului de presă remis la redacție de instituția purtătorului de cuvânt din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București (PJS1), luni, 9 aprilie 2019, procurorii instituției mai sus citate au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de două persoane cu funcții de conducere din cadrul unei organizații profesionale neguvernamentale din sectorul agricol, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

Conform documentului, infracțiunea de delapidare a fost una în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. 1 C.pen, cu aplic. art. 35 alin 1 C.pen și art. 308 alin. 1 C.pen și mai multe infracțiuni privind falsul în înscrisuri.

comunicat

„În perioada 2012-2019, cele două persoane sus menționate și-au însușit suma de aproximativ 700.000 de lei din fondurile organizației profesionale neguvernamentale din sectorul agricol și au întocmit acte contabile false pentru a ascunde însușirea sumelor de bani”, se mai precizează în comunicatul de presă al PJS 1.

Tot în comunicat se mai menționează că, la data de 8 aprilie 2019, față de una dintre cele două persoane, s-a dispus luarea măsurii reținerii pe o durată de 24 de ore, iar la data de 9 aprilie 2019 s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

„Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale și dispunerea de măsuri preventive sunt instituții reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, au ținut să precizeze procurorii în încheierea comunicatului.

Surse – persoana reținută ar fi Laurențiu Baciu, președintele LAPAR

Cu câteva ore în urmă, conform informațiilor „pe surse” publicate de agenția de presă Mediafax, dar și de site-urile unor televiziuni de știri, respectiv recepționate de redacția noastră, informal, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, ar fi fost reținut luni, 8 aprilie 2019, iar marți, 9 aprilie 2019, ar fi fost prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă, fiind acuzat într-un dosar de delapidare.

Mai exact, președintele LAPAR ar fi folosit un milion de lei în interes personal și ar fi făcut diverse achiziții, precum ceasuri, haine și alte bunuri scumpe, dar și că ar fi și călătorit „prin Spania”.

Pe 28 martie 2019, polițiștii din cadrul DICE au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară la sediile unei organizații a producătorilor agricoli, într-un dosar penal în care, la acea vreme, se efectuau cercetări, sub supravegherea PJS1, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

Dosarul a fost deschis în urma unui denunț din februarie 2019.

„Activitatea LAPAR se derulează în condiții normale”

În data de 3 aprilie 2019, comunicatorii oficiali ai LAPAR transmiteau presei un document potrivit căruia reprezentanții asociațiilor membre ale Ligii, cu ocazia Consiliului Director, au acordat votul de încredere „președintelui ales Laurențiu Baciu” și au decis să rămână solidari cu acesta.

„Activitatea LAPAR se derulează în condiții normale și toate proiectele Ligii vor fi finalizate în bune condiții”, se menționa în comunicatul de presă.

În data de 28 martie 2019, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, membră cu drepturi depline a LAPAR, transmitea la rândul său presei un document de poziție conform căruia solicita șefiei Ligii să transmită numele companiei de audit contractată și termenul în care aceasta trebuie să prezinte concluzii concrete cu privire la administrarea fondurilor organizației de fermieri citată.

Într-o adresă similară din data de 21 martie 2019, șeful ACCPT Ialomița, Dragoș Costin Telehuz, solicita suspendarea „până la concluzii relevante” a președintelui LAPAR, Laurențiu Baciu, mai exact până la finalizarea auditului menit să descopere eventuale probleme în ceea ce privește „onestitatea sau capacitatea administrării fondurilor” LAPAR.

Până la ora publicării articolului, LAPAR nu a transmis niciun comunicat de presă cu privire la evenimentele din ultimele zile.

Publicat în Știri interne

Ca urmare a deciziei de vineri, 15 februarie 2019, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău urmează să fie sesizat de Comitetul Local pentru Răspândirea Bolilor (CLRB) pentru infracţiunea de răspândire a bolilor la animale, fals intelectual, uz de fals şi evaziune fiscală, după ce mai multe persoane din localitatea Vadu Paşii au achiziționat porci din zone cu focare din judeţul Brăila (zona Ulmu) şi i-au vândut pe raza judeţului Buzău.

Potrivit oficialilor Prefecturii Buzău, persoanele în cauză au recunoscut deja că au venit în localitatea Vadu Paşii cu autovehiculele nedecontaminate.

În urmă cu 12 zile, pe raza judeţului Buzău era confirmată prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) la porcii din două gospodării particulare din localităţile Scurteşti, comuna Vadu Paşii, respectiv comuna Săgeata, anunța la acea vreme biroul de presă al Prefecturii Buzău.

Conform sursei citate, în urma confirmării diagnosticului de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) Bucureşti, serviciile veterinare au intervenit şi au instituit imediat măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA.

„Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială, s-a realizat dezinfecţia, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport şi a fost executată uciderea suinelor", preciza sursa citată.

În judeţul Buzău au fost confirmate 13 focare de gripă porcină africană în opt localităţi, precum şi alte trei cazuri la porc mistreţ.

Publicat în Știri interne

Unul dintre hopurile pe care ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, l-a avut de sărit, și anume moțiunea simplă privind agricultura, iniţiată de PNL, a fost rezolvat cu brio, în condițiile în care votul de neîncredere a fost respins miercuri, 26 septembrie 2018, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 150 de voturi împotrivă, 93 de voturi pentru şi 20 de abţineri, potrivit unei informări remise la redacție de către Parlamentul României.

Cealaltă provocare însă, mai exact dosarul privind epidemia de pestă porcină (PPA), în care procurorii au dispus la începutul lunii septembrie a.c. începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu, urmează să fie înfruntată de șeful ministerului de resort.

Votul de neîncredere intitulat sugestiv „După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea” a fost dezbătut în şedinţa de marţi, 25 septembrie 2018, în prezenţa ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Cu această ocazie, oficialul guvernamental a afirmat în plenul Camerei Deputaţilor că ar fi o premieră mondială ca virusul pestei porcine africane (PPA) să poată fi combătut printr-o moţiune simplă și a replicat că, cităm: „Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar, l-a pregătit şi l-a instalat în ţară”.

Ministrul de resort a prezentat, în plen, la dezbaterea moţiunii simple pe Agricultură iniţiată de liberali, pe ecranul pe care se afişează numărul de voturi, o expunere pe zile, cu grafice şi acţiuni pe care MADR, cât și celelalte instituţii ale statului le-au întreprins pentru a preveni, a combate şi a eradica PPA.

Petre Daea a spus totodată că nici ţări precum Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus, Georgia, Ucraina, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi, mai curând, Belgia nu au fost în stare să facă faţă acestei boli.

„Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus într-un mojar şi l-a pregătit şi l-a instalat în ţară. Sub nicio formă! În 2012, acest virus mătura Ucraina toată, acest virus era la 20 km de România. Zâmbetul dumneavoastră de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici în momentul interpretării situaţiei extrem de delicate, cum ne raportăm la o situaţie dată în România, cum ne raportăm într-un moment extrem de dificil pentru ţară”, le-a transmis Daea parlamentarilor, cu amărăciune în glas.

Acesta a adăugat că disputa iscată de parlamentarii contestatari nu ajută pe nimeni.

„Această dispută nu ne ajută pe niciunul dintre noi. Iar dacă dumneavoastră credeţi, stimaţi parlamentari, fie că reuşiţi astăzi să zâmbiţi în momentul în care ţara plânge, atunci v-aţi luat voturile pe care le meritaţi, iar eu gândesc cu sufletul şi răspunderea că numai împreună acţionăm când apare o situaţie dificilă. (...) Cred că ar fi o premieră mondială că virusul din România s-a putut combate printr-o moţiune simplă”, a mai precizat Daea.

Într-o declarație publică, liberalul Nechita-Adrian Oros, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, îl compara pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu un real „vector al pestei porcine africane în România”, ca urmare a deficienţelor grave din gestionarea situaţiei epidemiologice produse de PPA, și solicita atât demisia oficialului guvernamental, cât și pe cea a preşedintelui ANSVSA, Geronimo Brănescu.

„România este ţara cea mai afectată de această epidemie. Practic, peste 70% din focare s-au înregistrat în România. Aici este vorba despre interes, de ignoranţă, de lipsa asumării de responsabilităţi, de neimplicarea unor factori instituţionali care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei. Asistăm la o răspândire fulgerătoare a acestei epidemii, în doar trei luni fiind înregistrate peste o mie de focare în 13 judeţe, peste 300.000 de porci au fost ucişi. (...) Domnul Daea va rămâne în istoria, să zic aşa, politică a României, i-am spus-o şi personal, ca principalul vector al pestei porcine africane în România”, preciza Oros într-o conferinţă de presă care a avut loc la Oradea, vineri, 21 septembrie 2018.

Daea nu se teme să dea cu subsemnatul la Parchet: „Voi fi tot timpul unde ţara o cere”

Aflându-se la Palatul Parlamentului cu ocazia moțiunii de cenzură depusă împotriva sa, același Petre Daea a declarat, marţi, 25 septembrie 2018, că se va prezenta la audieri la Parchet în dosarul privind PPA în cazul în care va fi chemat, adăugând că va fi „tot timpul acolo unde ţara o cere”.

„Nu, nu am fost citat, însă ce vă pot spune, pentru că s-au mai pus întrebări pe această temă, în Ministerul Agriculturii a fost solicitat materialul pe care l-am transmis domnului preşedinte ca material de informare privind modul în care am acţionat în această direcţie”, a menționat ministrul Agriculturii. „Evident că mă duc. Mă duc oriunde, pentru că asta înseamnă responsabilitatea unui om - să se ducă acolo unde este chemat şi, evident, că voi fi tot timpul acolo unde ţara o cere”.

Procurorii au constituit la începutul lunii septembrie un dosar privind epidemia de pestă porcină, dispunând începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu.

„La Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost constituit un dosar penal privind epidemia de pestă porcină, procurorii dispunând începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante, prevăzute de art.355 din Codul penal, şi neglijenţă în serviciu - art. 298 din Codul penal”, informa cu ceva vreme în urmă Parchetul General.

Publicat în România Agricolă

Pe lângă demersurile de aflare a celor care se fac vinovați pentru lipsa de inițiativă în ceea ce privește măsurile profilactice de combatere a pestei porcine africane (PPA), inițiativă susținută de FACIAS, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), eurodeputata Gabriela Zoană, solicită mai multă implicare din partea Comisiei Europene (CE) în vederea susținerii măsurilor de eradicare a focarelor de PPA și propune activarea de urgență a fondurilor de rezervă pentru intervenția rapidă în statele afectate de acest virus.

În același timp, europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa, context în care va fi afectată securitatea alimentară a cetățenilor UE.

Ea spune că țara noastră depune eforturi susținute de stopare și eradicare a răspândirii focarelor PPA.

„România face tot posibilul pentru a pune în aplicare în mod cât mai eficient normele europene de limitare a efectelor focarelor de pestă porcină africană și depune toate eforturile pentru a stopa și eradica răspândirea acestora”, a menționat Zoană. „Aș dori să trag un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa din cauza acestei boli, situație care riscă să afecteze securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, motiv pentru care consider că executivul european trebuie să ia măsuri pentru a activa fondurile de rezervă necesare pentru o intervenție rapidă în statele afectate. Vă readuc aminte că, dacă un stat membru are o problemă, înseamnă că întreaga Uniune se confruntă cu aceeași problemă. Consider că, în situația de față, Uniunea Europeană ar trebui să fie mult mai implicată”.

Săptămâna trecută, Gabriela Zoană a avut întâlniri atât cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care au asigurat-o de faptul că monitorizează îndeaproape evoluția situației și că vor sprijini țările aflate în dificultate.

Pesta porcina africană a cauzat și continuă să producă daune importante crescătorilor europeni de suine în țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, existând pericolul ca aceasta să se extindă în Belgia și Franța, dar și în alte țări care nu sunt membre UE.

FACIAS cere Parchetului extinderea cercetărilor în cazul epidemiei de pestă porcină africană

Pe de altă parte, în țară, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) extinderea cercetărilor efectuate în prezent „in rem” în cazul epidemiei de PPA.

„Am solicitat Parchetului să îi ancheteze în această cauză pe foștii prim-miniștri și miniștri ai Agriculturii. În solicitarea noastră, am semnalat Parchetului lipsa de reacţie a autorităților române, care aveau obligația de a efectua demersuri profilactice începând cu anul 2014, an în care a crescut riscul răspândirii pestei porcine pe teritoriul României”, se precizează într-un document FACIAS.

În urmă cu patru ani, CE adopta Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a PPA în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE. Așadar, spun cei de la FACIAS, autorităţile române știau de pericolul pestei porcine africane. În plus, în anul 2016 a fost sesizată atât Preşedinţia, cât şi Ministerul Agriculturii despre pericolul reprezentat de mistreţii din Ucraina, bolnavi de pesta porcină africană.

„Cu toate acestea, HG 830/2016 privind Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobat doar la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la un an de la sosirea lui Dacian Cioloș în funcţia de premier”, se menționează în documentul FACIAS. „Într-un raport de audit al Comisiei Europene, întocmit în România între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, se arată că «România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor»”.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a dispus în 3 septembrie 2018 începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante și neglijență în serviciu.

FACIAS - care are misiunea de a acționa în vederea semnalării, sancționării și prevenirii abuzurilor de orice natură ale autorităților statului român - a solicitat Parchetului ca, în virtutea prevederilor art. 305 C. proc. pen., să continue cercetările efectuate în cauză cu completările aduse prin intermediul acestei sesizări, dispunând totodată reunirea cauzelor în baza disp. art. 63 cu ref la 45 C.pr.pen.

Pesta porcină africană evoluează în prezent în 227 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 927 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale) şi 62 de cazuri la mistreţi, în total fiind eliminaţi 311.869 de porci afectaţi de boală, potrivit celei mai noi informări transmisă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform sursei citate, au fost stinse până la această dată 5 focare în judeţul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar nou din data de 31 august 2018.

ANSVSA menţionează că în judeţul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA din data de 8 august 2018, iar în judeţul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii Carniprod şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Până în prezent, au fost despăgubiţi 3.142 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 14,296 milioane lei.

Astfel, în judeţul Satu Mare au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploataţii afectate în valoare de 57.000 de lei, în judeţul Bihor au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploataţii afectate în valoare de 948.000 de lei, în judeţul Tulcea au fost plătite despăgubiri pentru 317 de exploataţii dintr-un total de 882 de exploataţii, în valoare de 1,36 milioane de lei, în judeţul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 984 de exploataţii dintr-un total de 1.776 de exploataţii, în valoare de 7,104 milioane de lei, în judeţul Constanţa au fost plătite despăgubiri pentru 367 de exploataţii dintr-un total de 679 de exploataţii, în valoare de 1,81 milioane de lei, în judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 1.202 de exploataţii dintr-un total de 2.478 de exploataţii, în valoare de 2,854 milioane de lei, în judeţul Galaţi au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploataţii dintr-un total de 68 de exploataţii, în valoare de 43.000 de lei, în judeţul Ilfov au fost plătite despăgubiri pentru cinci din şase exploataţii, în valoare de 51.000 de lei, în judeţul Călăraşi au fost plătite despăgubiri pentru cinci exploataţii dintr-un total de 29 de exploataţii, în valoare de 69.000 de lei.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare.

Publicat în Ultimele noutati

Potrivit unor informații obținute de Revista Fermierului de la un angajat al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din teritoriu, de situația apărută în Lugoj (subiectul comunicatului agenției din data de 14 septembrie 2018), conform căreia anumite persoane s-au prezentat în fața unor solicitanți de fonduri FEADR ca fiind personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit acestora posibilitatea de a semna contractul de finanțare, s-a aflat din presa locală.

Deocamdată, inclusiv specialiștii antifraudă ai agenției așteaptă răspunsuri din partea Poliției cu privire la cum anume s-a ajuns la acești potențiali beneficiari, dacă situația este singulară la nivel de județ sau nu etc.

Pe de altă parte, că situații oarecum similare au mai avut loc, o confirmă același angajat AFIR. Cu ceva timp în urmă, în Vaslui, în baza unei notificări false, un solicitant de fonduri FEADR (neeligibil) a plătit comisioanele aferente unei companii de consultanță care a și dispărut după încasarea sumelor necuvenite.

„A apărut în Lugoj o situație semnalată de către cetățeni și raportată Poliției, prin care anumite persoane s-au dat drept personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit solicitanților de fonduri FEADR posibilitatea să semneze «contractul» de finanțare. Aceștia din urmă au raportat ulterior situația Poliției. Din câte știu de la colegii mei, oficialii agenției au solicitat organelor de Poliție mai multe detalii, în vederea documentării și mai exacte a situației. (...) Acesta nu este însă un caz singular. Mai este unul la Vaslui. Un caz soluționat de această dată de către Parchet. Concret, colegii din AFIR au sesizat situația Poliției după ce un solicitant ne-a sunat să ne întrebe când vine să semneze contractul, iar aceștia i-au transmis să rămână acasă că nu este nimic de semnat pentru că nu era eligibil. Ce se întâmplase - o firmă de consultanță cu care lucra păgubitul (potențial beneficiar beneficiar de fonduri FEADR) i-a transmis acestuia din urmă că acel contract de finanțare a fost selectat de către AFIR și va fi semnat în curând și că, pentru asta, beneficiarul ar trebui să-i deconteze rapid cheltuielile de consultanță. I-a prezentat solicitantului, în fals, inclusiv o «notificare» de la AFIR. Potențialul beneficiar i-a dat banii, iar firma de consultanță a dispărut. (...) Vă dați seama ce tevatură a fost după”, a mărturisit pentru Revista Fermierului, sub puterea anonimatului, angajatul AFIR din teritoriu.

Am reușit să discutăm și cu un fost consultant din piața de profil. Acesta ne-a confirmat spusele angajatului agenției și a descris și el o situație similară: „În ziua de astăzi, cu toate furăciunile din jur, nu mă miră. (n.r. - situația de la Lugoj) (...) Un consultant a prezentat, la un moment dat, un fel de document prin care susținea că AFIR ar fi semnat contractul de finanțare, astfel încât potențialul beneficiar să-i plătească lui consultanța. I-a spus că are contractul semnat și i-a prezentat un contract făcut de el. În fapt, solicitantul de fonduri FEADR nici nu avusese contractul depus”, ne-a spus mărturisit fostul consultant, și el sub acoperirea anonimatului.

Zilele trecute, șefia AFIR transmitea un comunicat de presă prin intermediul căruia anunța că parafarea contractelor de finanţare a proiectelor aferente PNDR 2014 - 2020 se efectuează numai la sediul centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale instituției citate. Și asta, în contextul în care
unii potențiali beneficiari de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare rurală au intrat pe mâinile unor escroci. Cei de la AFIR, deocamdată, nu au precizat de unde știau escrocii în cauză de situația de deponenți de proiecte pentru accesarea fondurilor FEADR a celor păgubiți.

„În ultima vreme, am întâlnit câteva situaţii grave în care oameni de bună credinţă au fost înşelaţi şi păgubiţi de diferite persoane al căror scop nu este altul decât acela de a induce în eroare şi de a-şi însuşi sume de bani prin fraudă. Sunt preocupat de această situaţie şi atrag atenţia ca, la orice nelămurire sau suspiciune, cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR să ia legătura cu colegii mei din structurile teritoriale. Mai mult, accentuez faptul că toate contractele de finanţare se semnează la sediile centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale AFIR şi nu în altă parte”, afirma directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, în comunicatul de presă.

Vocile autorizate ale AFIR au adăugat că, din punct de vedere legal, relaţia contractuală este directă şi are loc numai între Agenţie, prin structurile sale teritoriale regionale sau judeţene, şi solicitantul/beneficiarul finanţării nerambursabile.

„AFIR nu va solicita niciodată sume de bani pentru depunerea unor proiecte şi, cu atât mai mult, nu va realiza vreun demers care să pericliteze egalitatea de şanse a solicitanţilor. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale atrage atenţia solicitanţilor şi beneficiarilor de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 să fie vigilenţi şi să nu permită apariţia unor situaţii infracţionale cu impact financiar produse de persoane care nu au nicio legătură cu AFIR. AFIR face acest demers de informare în urma semnalelor venite din partea unor beneficiari şi din mass-media, ultimul caz fiind consemnat zilele acestea în localitatea Lugoj, judeţul Timiş”, se precizează în același comunicat de presă al AFIR.

Lupta antifraudă nu este de ieri, de azi, pe la AFIR

În ceea ce privește capacitatea AFIR de a gestiona situații precum cea din Lugoj, din Vaslui sau cine mai știe de pe unde, cu siguranță că angajații specializați sunt foarte bine pregătiți în a o gestiona. Din păcate, spețele nu sunt date publicității, astfel încât modus operandi sunt în continuare o necunoscută pentru cei care sunt interesați să acceseze bani FEADR.

Și spunem că angajații departamentului antifraudă ai AFIR sunt bine pregătiți pentru că participă intens la cursuri de pregătire și nu numai.

În acest context, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF organiza, în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii, în perioada 3 - 4 octombrie 2016 și, respectiv, 14 - 15 noiembrie 2016, două seminarii intitulate „Frauda cu fonduri europene - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România” și „Limita dintre neregulă şi fraudă - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România”.

Evenimentele au reprezentat la acea vreme un exerciţiu de cooperare în domeniul luptei împotriva fraudei şi neregulilor care afectează interesele financiare ale UE în România, având drept scop principal schimbul de informaţii referitor la rolul şi importanţa activităţii fiecărui participant în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, precum şi la greutăţile întâmpinate în practică. În plan secundar, discuţiile au urmărit şi identificarea măsurilor legislative care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor legale pentru o luptă antifraudă naţională şi europeană mai eficientă.

În cele două zile alocate fiecărui seminar, precizau organizatorii la acea vreme, au fost prezentate participanţilor aspecte teoretice şi studii de caz pe probleme specifice domeniului şi a fost alocat timp pentru dezbateri. Prezentările au fost susţinute de reprezentanți ai Agentului Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Ministerul Afacerilor Externe), Curții Constituţionale a României, de formatori din cadrul INM, de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, Curții Constituţionale a României, Autorității de Audit, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Corpului de Control, Anticorupție și Integritate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, precum și Direcției Control și Antifraudă din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Pentru că specialiștii agenției sunt bine pregătiți în combaterea situațiilor de fraudă externă, așteptăm informații oficiale cu privire la cum anume detalii aflate sub protecția legii pot ajunge pe mâinile unor escroci.

La fel, o mai bună comunicare cu presa, prin care sunt descrise situațiile dificile, astfel încât acestea să nu mai fie o necunoscută pentru publicul larg, ar fi binevenită.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista