Potrivit precizărilor făcute de deputatul PSD, Valeriu Steriu, marți, 14 mai 2019, România poate produce îndeajuns de multă hrană, încât să satisfacă nevoile a circa 35 de milioane de oameni.

Cu ocazia conferinței regionale a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA 2019), care a avut loc la București, politicianul a mărturisit că s-a ajuns la această cifră cu aportul specialiștilor Academiei Române, țara noastră fiind, în opinia sa, doar la jumătate din capacitatea de producție agricolă.

„Pe partea agricolă, România este doar la jumătate din capacitate și o spun realist. Sunt studii făcute recent care arată că țara noastră poate hrăni – o cifră exactă am reușit cu Academia Română s-o stabilim – 35 de milioane de oameni. Tot ce înseamnă teren agricol – nouă milioane de hectare – pot hrăni astăzi 35 de milioane de oameni. O facem pentru 15 milioane de oameni, mai importăm pentru patru-cinci milioane în fiecare an, ne completăm cu importuri, nu doar cu ceea ce nu facem, ci și cu ceea ce produce România, dar nu produce suficient”, a spus Valeriu Steriu.

Tot el a adăugat că suntem încă tributari producției agricole primare, ceea ce determină un deficit comercial masiv.

„Avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Producem multă materie-primă. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară atât de agricolă cum este România, are un deficit comercial”, a mai adăugat deputatul PSD.

Tot în cadrul unei radiografii privind agricultura României din ultimele șapte decenii, Steriu a mai afirmat că problema comasării continuă să fie una care generează pierderi însemnate sectorului de profil.

„40% din terenul agricol încă nu este comasat, nu este încă rezolvat un cadastru care poate aduce mult mai mulți bani din folosirea acelui teren ca garanții sau ca avantaje în zona bancară. Odată cu comasarea și cu o creștere a suprafeței medii agricole, România, cu siguranță, își va crește și mai mult producția agricolă”, a punctat, de asemenea, Valeriu Steriu.

În context european, fără însă a scoate țara noastră din vizor, politicianul a recunoscut, cu amărăciune în glas, că blocul comunitar generează anual o risipă alimentară care atinge un nivel deloc de neglijat, și anume 150 de miliarde de euro.

„Producem mai mult și mai bine, dar, jumătate din ceea ce producem, aruncăm la gunoi. În acest context, 8% din încălzirea globală vine și din ceea ce înseamnă risipă alimentară. Aici, deocamdată, lucrurile stagnează la nivel mondial. Cifrele sunt absolut fabuloase, în sens negativ. Avem, în clipa de față, studii europene care arată că 150 de miliarde de euro este valoarea risipei alimentare, doar în Europa. Practic, mai mult decât bugetul pentru agricultură. Acest lucru pleacă din cele 88 de milioane de tone de mâncare produse”, a adăugat parlamentarul român.

O istorie a ultimilor 70 de ani

În urma unui studiu personal cu privire la ultimii 70 de ani de agricultură românească, Valeriu Steriu a descoperit o creștere semnificativă a sectorului, atât în ceea ce privește majorarea productivității, cât și referitor la diminuarea numărului de oameni care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Putem fi optimiști pentru viitor. România a plecat, în 1950, cu șapte milioane de oameni implicați în agricultură, populație activă, care, practic, însemnau 74% din forța de muncă din agricultură. Astăzi, sunt două milioane de oameni implicați în agricultură, adică 27%; în continuare, foarte mulți, poate cea mai mare cifră din Europa, cu siguranță, dar care reușesc, într-adevăr, să modifice puțin aceste date ale prezentului”, a calculat deputatul PSD. „De la cinci milioane de tone de cereale produse în total în 1950, astăzi producem 31 de milioane de tone, adică de șase ori mai mult. La lapte a fost creștere spectaculoasă până în perioada 2000-2004, în ciuda limitărilor date de cotă. Europa o ținea în frâu în perioada respectivă. Ne-am oprit, astfel, la cele cinci milioane de tone de lapte, față de 1,8 milioane în 1950. Cel mai impresionant salt îl avem la porumb. De la două milioane de tone produse în 1950, ajungem la 19 milioane de tone produse în ultimii doi-trei ani. Spun eu, o cifră absolut impresionantă, de nouă ori mai mare”.

Partenerii FFA, în colaborare cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), au organizat conferința regională a Forumului privind Viitorul Agriculturii (FFA) la Hotel Intercontinental din București, marți, 14 mai a.c.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a Forumului care a avut loc în data de 9 aprilie, la Bruxelles, sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (www.forumforagriculture.com).
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Publicat în România Agricolă

În urma controalelor efectuate atât în trafic, cât și în unităţile de destinaţie de pe teritoriul României (centre de ambalare ouă, depozite frigorifice, unități de procesare etc.) pentru verificarea modului în care operatorii din sectorul alimentar respectă condiţiile sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor, inspectorii ANSVSA, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), au aplicat 86 de sancţiuni în valoare de 319.280 de lei și au emis două ordonanțe privind suspendarea activității unor unități.

Potrivit unei comunicări venite din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acestei acțiuni au fost verificate 2.220 de obiective, dintre care 535 de mijloace auto utilizate pentru transportul ouălor, 56 de centre de ambalare ouă, 108 unități de depozitare ouă, șapte unități de procesare a ouălor, precum și 1.514 unități de vânzare cu amănuntul care comercializează ouă.

Una dintre neconformităţile sancţionate de inspectorii ANSVSA este și cea conform căreia operatorii unităților de destinație nu au notificat autoritățile sanitar-veterinare cu privire la sosirea unor loturi de ouă provenite din alte state membre ale UE.

De asemenea, a fost constatată nerespectarea normelor sanitar-veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură pe durata transportului, precum și la nivelul unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor, respectiv deficiențe privind marcarea și etichetarea ouălor.

Totodată, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au pus în aplicare proceduri de dezinfecție, dezinsecție și combatere a dăunătorilor (DDD). Alte deficiențe constatate sunt cele privind depozitarea și eliminarea deșeurilor și a subproduselor nedestinate consumului uman, cât și depozitarea și comercializarea ouălor în unități neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Nu în ultimul rând, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au elaborat și implementat programe proprii de control.

În fine, au fost constatate deficiențe privind asigurarea trasabilității ouălor, respectiv utilizarea unor mijloace auto neigienizate pentru transportul ouălor.

În toată ţara, sunt 250 de ferme care produc între 180 şi 200 de milioane de ouă pe lună. Nu sunt însă destule pentru cât consumă românii, astfel că mai importăm 40 de milioane. Cele mai multe se vând în Muntenia şi în Transilvania.

8 din 10 români mănâncă săptămânal ouă, potrivit unui studiu dat publicității la finele lunii martie 2019. Aproape 240 de milioane de ouă - 20 la sută din import - se consumă în fiecare lună.

Publicat în Ultimele noutati

Conform precizărilor președintelui partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, de miercuri, 10 aprilie 2019, de la Colibași, ministerul condus de favoritul său din Guvernul Dăncilă - Petre Daea - lucrează la o rețea de centre de depozitare și procesare a produselor locale.

Totodată, Dragnea a menționat că programul de subvenții agricole ar putea fi mărit și la alte legume care să fie crescute în spații protejate.

„Programul să fie mărit la toate legumele care se pun în spații acoperite, protejate, solarii, pentru vinete, ardei gras, castraveți, ardei iute, salată, varză, ridichi, orice. Noi trebuie să vă ajutăm pe voi să faceți față la concurență, dacă încep să se facă capacități de procesare a producției care să fie pe lângă niște cooperative. Cred că avem puterea prin casele de comerț să facem magazine unde să puteți să vindeți produsele românești fără să vă fie puse taxe de raft, de publicitate. Trebuie să faci o rețea de centre de colectare. Lucrează ministrul la ea, o rețea de centre de depozitare și de procesare”, a declarat Liviu Dragnea, adăugând totodată că în 2020 ar putea fi deschisă o rețea de magazine cu produse românești.

Șeful PSD a mai spus că programul de subvenționare a producției de roșii este bun, dar că ministrul Petre Daea trebuie să prezinte unul „mult mai agresiv”, adăugând că subvențiile pentru producție ar trebui cel puțin dublate.

„Programul ăsta cu 3.000 euro/ha a fost bun, dar e de început. Trebuie să prezinte ministrul un program mult mai agresiv de sprijin, pentru că nu ne batem cu o armată de copii, ne batem cu armate grele. Până să iasă românii cu roșiile, prețul pe piață este unul. Când ies românii cu roșiile, ăia vin la 1 leu. Înseamnă că este o mare bătaie de joc. Dincolo de faptul că sunt proaste și evaziune fiscală, și contrabandă la greu, or, eu sunt convins că nu are rost să cedăm aici. Ministrul e bun, am încredere în el, e curajos, eu sunt lângă el. Subvențiile trebuie cel puțin dublate și asigurat necesarul pentru condițiile de producție”, a continuat șeful lui Daea pe linie de partid.

Liderul PSD a mai menționat că cinci luni pe an nu sunt crescute tomate de producătorii locali români și ar putea fi stimulați financiar pentru a produce și în lunile reci.

„Mai avem acele luni care nu sunt acoperite. Vorbim de noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie, aprilie și cam jumate din mai, până pe 10 mai, unde, cu toate solarele, nu pot fi roșii românești. Ce putem să facem aici? Să-i stimulăm să-și ia centrale și anume să le dea bani direct să achiziționeze centrale, să le dea bani ca să poată să-și cumpere folie dublă și, eventual să-și modifice suprastructura de la solar ca să poată să o susțină, nu sunt mari modificări de făcut. Să fie o subvenție mai mare pentru cei care-și fac solarii încălzite, pentru că nu poți să-i pui pe oameni să-și facă sere, că și un solar din ăsta e solid, ca să poată să acopere și celelalte luni. Trebuie să mărim producția, pentru că potențialul e foarte mare. Sunt cinci luni pe an în care ar putea să fie o producție în plus. În 2018 am avut 855.000 de tone de roșii. Dacă mai punem cinci luni, ne ducem la 1,5 milioane și încă nu e potențialul României. Gândiți-vă și la celelalte legume”, a conchis Dragnea.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, s-a deplasat miercuri în localitatea Colibași, județul Giurgiu, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, locul de unde a pornit Programul de Tomate.

Statistici favorabile

Când se află în fața raftului, 51% dintre români aleg frecvent produsele românești, în locul celor din import, iar 29% caută în mod special magazinele care includ în oferta lor produse „Made în Romania”. Produsele românești proaspete, perisabile, cum sunt lactatele, carnea, mezelurile, fructele și legumele sunt alese de peste 9 din 10 consumatori, conform unui studiu din 2018 al celor de la MKOR.

Până la data de 1 aprilie 2019 s-au arătat interesaţi să se înscrie în Programul de sprijin pentru tomate 18.500 de fermieri. Pentru ciclul I s-au primit deja 15.337 de cereri de înscriere în program, numărul acestora fiind în creştere faţă de anul 2017, când au beneficiat de acest sprijin peste 8.000 de fermieri şi faţă de 2018, când numărul total al beneficiarilor a fost de 15.712 pentru ambele cicluri de producţie.

Pentru ciclul al II-lea al anului 2019, se pot depune cereri de înscriere până pe 15 septembrie a.c. pentru perioada de valorificare noiembrie - 20 decembrie.

Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, printr-un program guvernamental, începând cu anul 2017, să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.

Până la ora închiderii ediției, Biroul de presă al Ministerului Agriculturii nu a transmis nicio informație de la evenimentul la care a participat Petre Daea.

Publicat în Horticultura

Un procent de 37 la sută din totalul de 156,9 milioane de tone de lapte destinat procesării și produs în 2017 a fost transformat în brânză, conform datelor publicate joi, 14 martie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Restul cantității a fost utilizat în producerea de unt - 29%, smântână – 12 procente, respectiv lapte de băut – 11 la sută.

În rândul statelor membre UE, Germania a produs cea mai multă brânză (2,2 milioane de tone, 22% din totalul producţiei de brânză a UE) în 2017. Urmează Franţa (1,9 milioane de tone, 19% din totalul UE) şi Italia (1,3 milioane de tone, 12% din totalul UE), în timp ce Marea Britanie a produs peste o cincime din laptele de băut din UE (22,5% sau 6,9 milioane de tone).

În 2017, România a produs 288.970 de tone lapte de băut (306.221 de tone în 2018), 211.660 de tone lapte acidulat - iaurt şi produse similare - (215.214 tone în 2018), 91.070 de tone de brânză (94.285 de tone în 2018), 66.470 de tone de smântână (66.448 de tone în 2018), 12.110 tone de unt (10.880 de tone în 2018).

Publicat în International

Vineri, 8 februarie 2019, Guvernul Dăncilă a aprobat o hotărâre care modifică şi completează HG 500/2017 privind aprobarea acordarea ajutorului de minimis pentru comercializarea lânii, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Ministerul de resort precizează totodată faptul că proprietarii de ovine se pot înscrie la direcțiile agricole pentru a primi 1 leu pe kilogramul de lână comercializată până la data de 28 martie a.c., inclusiv

„Prin prezentul act normativ se reglementează continuarea în 2019 a Programului «Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii», precum şi condiţiile aferente acestuia. Perioada de înscriere pentru anul 2019 este cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi 28 martie 2019, inclusiv, iar perioada de cerere în care producţia de lână poate fi valorificată este 29 martie-30 septembrie 2019, inclusiv”, se menționează în document.

Solicitanţii înregistraţi în Registrul unic au obligaţia de a depune la Direcţiile Agricole Judeţene documentele justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute până la 1 noiembrie 2019, inclusiv. În 2018, perioada de valorificare a lânii, precum şi a celei pentru depunerea documentelor aferente a fost 1 septembrie.

Comercializarea lânii se realizează către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

Conform precizărilor făcute de vocile autorizate ale ministerului de resort, pentru acordarea sprijinului, documentele justificative trebuie să ateste că lâna a fost comercializată respectând interesul părţilor. Totodată, este necesar ca documentele justificative (factura sau filele din carnetul de comercializare) să indice cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În cazul intermediarului, acesta va menţiona pe filele din carnetul de comercializare al crescătorului de ovine numărul contractului încheiat cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.

MADR precizează că este reglementată şi plata cantităţii de lână comercializată în perioada de valorificare corespunzătoare şi nedecontată în anul 2018.

Valoarea sprijinului financiar este de 1 leu/kg pentru lâna vândută.

Programul privind comercializarea lânii a început în 2017, iar acesta a suscitat interesul a 32.328 de fermieri, peste 14.000 de tone de lână colectată fiind deja exportată.

În opinia reprezentanţilor MADR, programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii trebuie să asigure atât sporirea numerică a efectivelor de ovine, cât şi creşterea eficienţei economice prin valorificarea produselor obţinute.

De asemenea, această schemă de minimis va stimula înfiinţarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă şi va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Lâna era tratată ca un produs secundar, fără căutare, din cauza dispariţiei industriei de profil prelucrătoare, drept pentru care de foarte multe ori este aruncată sau arsă, potrivit MADR.

În România funcționează câteva centre de colectare a lânii, insuficiente pentru disponibilul de lână existent, cele mai importante exportând acest produs către alte ţări unde este căutat (Turcia).

În acest moment, la noi în țară se poate colecta o cantitate de aproximativ 36.000 de tone lână, de la un efectiv de circa 14 milioane capete ovine.

Publicat în Finantari

Abateri precum comercializarea așa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliță, Telemea de Capră și Telemea de Vacă, la prețuri cuprinse între 8,5 lei și 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producției autohtone, autentice și sănătoase, reprezintă practic și o sfidare a consumatorilor, dar și alte asemenea nereguli au fost sancționate de autoritățile competente cu o sumă totalizând 661.219 lei.

Vorbim de sancțiuni pentru depistarea neregulilor cum sunt dezinformarea consumatorilor și substituirea produselor procesate din lapte cu specialități pe bază de grăsimi hidrogenate, dar și cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare și siguranță alimentară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a reluat, începând cu 21 ianuarie 2019, activitățile de control desfășurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancționarea și diminuarea fraudelor în domeniu.

Acțiunile se desfășoară atât în Municipiul București, cât și în toate municipiile reședință de județ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformității denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziție din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unități, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare de cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unități fast-food și cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfășurate în București și în municipiile-reședință de județ precum Dâmbovița, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unități, reprezentând o pondere de 40,5%, utilizează în procesul de fabricație specialități pe bază de grăsimi hidrogenate și informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obținute din lapte (brânză, cașcaval unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialități obținute din grăsimi hidrogenate, în comparație cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte și produse derivate din lapte și pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunțat vineri reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Publicat în Știri interne

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că în această perioadă sunt disponibile fonduri pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, prin intermediul subMăsurii 4.2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, data-limită de depunere a solicitărilor de finanţare pentru procesarea produselor agricole fiind 31 ianuarie 2019, în limita acestor fonduri disponibile.

Producătorii agricoli au depus deja cereri de finanţare în valoare de 116 milioane de lei pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, alocarea totală pentru sesiunea din acest an fiind de 203 milioane de euro.

Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, susține că sunt disponibile până la 2,5 milioane de euro pe proiect, atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora.

„Îi încurajez pe cei care doresc să investească în procesarea produselor agricole să scrie şi să depună proiecte în această sesiune. În acest moment, avem fonduri disponibile atât pentru înfiinţarea unităţilor de procesare, cât şi pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora. Cu ajutorul fondurilor europene pe care le gestionăm, agricultorii produc multe materii prime, dar trebuie făcut pasul firesc către investiţii în centre de colectare, de procesare, în unităţi care pot asigura un lanţ alimentar integrat. Valoarea sprijinului acordat pentru procesare poate ajunge până la 2,5 milioane de euro, o sumă importantă pentru cei care doresc să investească în acest sector. De asemenea, în această perioadă sunt active mai multe linii de finanţare prin intermediul cărora se pot solicita fonduri europene prin PNDR 2020", a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Solicitanţii pot depune pentru prima dată cereri pentru participarea la schemele de calitate (sM 3.1), alocarea aferentă acestei submăsuri fiind de 6,1 milioane de euro.

Totodată, investiţiile în exploataţii agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de finanţare de 11,8 milioane de euro.

În plus, solicitanţii din arealul ITI Delta Dunării pot depune cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3), alocarea stabilită pentru sesiunea 2018 fiind de 3,7 milioane de euro, valoarea proiectelor depuse ajungând la 1,5 milioane de euro.

AFIR menţionează că pentru submăsurile 3.1, 4.2 şi 6.3 ITI - Delta Dunării, sesiunea se poate închide înainte de termenul-limită, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii.

În cazul sM 4.1, componenta sector vegetal, zona montană, depunerea cererilor de finanţare se poate opri înainte de termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Nu în ultimul rând, AFIR precizează că în primele cinci zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere şi sesiunea rămâne deschisă chiar dacă plafonul de depunere a fost depăşit.

Publicat în Finantari

Camera Deputaților a adoptat, prin vot final (191 voturi pentru, 2 împotrivă, 74 abțineri), miercuri, 14 noiembrie 2018, Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană, reexaminată la cererea Preşedintelui României (PL-x 79/2018/6.06.2018), lege ordinară.

Potrivit Articolului 2, Alineatul (3) ale actului normativ adoptat, înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane (AZM).

Conform PL-x 79/2018/6.06.2018, proiectul-tip pus la dispoziție de agenție este, în fapt, o documentație tehnico-economică elaborată de aceasta, conform legislației în vigoare, pentru realizarea și dotarea unei construcții-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu și se încadrează în bugetul previzionat pentru finanțarea acestui Program.

Noua lege prevede că de acest program vor beneficia persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, constituite potrivit OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea 182/2016.

De asemenea, printre beneficiari se vor regăsi grupurile de producători înființate conform OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 338/2005, cu modificările și completările ulterioare, și prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor 358/2016 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoane juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, și persoanele juridice constituite în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în agricultură și/sau industrie alimentară.

Modul de finanțare și de accesare 

Conform Articolului 4, alineatul (1) al proaspăt-votatei legi, se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Alineatul (2) prevede la rândul său că intensitatea sprijinului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale cu condiția ca ajutorul de stat maximum combinat să nu depășească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției pentru: a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program; b) investițiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice; c) cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Publicat în Finantari

În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

ioan feteaNe învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

miereLa actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

Publicat în Zootehnie

Miercuri, 27 iunie 2018, la primele ore, au avut loc mai multe percheziţii la persoane suspectate de furturi dintr-o societate comercială şi au fost puse în executare patru mandate de aducere, potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Dâmboviţa.

Conform documentului transmis presei, agenții de poliţie ai oraşului Găeşti au descins la domiciliile unor persoane bănuite de furturi dintr-o societate comercială. Prejudiciul creat este estimat la 35.000 de lei. Au fost puse în executare patru mandate de aducere. Poliţiştii au efectuat trei percheziţii domiciliare la persoane bănuite de comiterea a două furturi dintr-o societate comercială din Crângurile, fapte comise luna trecută.

Ca urmare a descinderilor pe raza localităţilor Mogoşani şi Gura Şuţii, poliţiştii au indisponibilizat 90% din utilajele şi instrumentele de procesare a laptelui sustrase. Bunurile vor fi restituite părţii vătămate.

Totodată, au fost puse în executare patru mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la sediul Poliției pentru audieri şi dispunerea măsurilor legale ce se impun.

La activităţi au participat luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale Dâmboviţa şi efective de jandarmi.

În cauză se continuă cercetările sub coordonarea şi îndrumarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 3