Afişez elemetele după tag: ue28 - REVISTA FERMIERULUI

Pentru anul comercial 2019-2020, analiștii companiei de consultanță Strategie Grains și-au revizuit în creștere, pentru a doua lună consecutiv, previziunile privind recolta şi exporturile de grâu ale blocului comunitar (UE28), bazându-se pe informațiile cu privire la producțiile semnificative înregistrate în Franţa şi Marea Britanie, cât şi pe exporturile consistente din România şi Bulgaria.

Conform Reuters, în ultimul său raport lunar, analiștii francezi au calculat un total al producţiei de grâu aferent sezonului 2019-2020 de 144,5 milioane de tone la nivelul UE28, în creştere faţă de cele 142,9 milioane de tone, cât estimau în luna august, şi cu 14% peste recolta din sezonul precedent. Aceasta ar fi a doua revizuire în creștere anunţată de Strategie Grains, după ce, în luna august, aceeaşi firmă şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta de grâu a UE cu peste două milioane de tone.

În ceea ce privește exporturile, Strategie Grains prognozează că livrările de grâu ale UE, în acest sezon, se vor situa la 25,7 milioane de tone, în creştere faţă de 24,8 milioane de tone cât estima, în urmă cu o lună, şi cu mult peste cele 21 de milioane de tone de grâu exportate în sezonul 2018/19.

Chiar și așa, stocurile de grâu din UE ar urma să crească în 2019-2020, deoarece competiţia venită din partea porumbului şi a orzului, atunci când vine vorba de nutreţul utilizat în hrana animalelor, cât şi din partea altor producători de grâu pe pieţele terțe ar urma să limiteze cererea pentru grâul din blocul comunitar, afirmă specialiștii Strategie Grains.

Publicat în Piata agricola

Membrii Curții de Conturi Europene (ECA) susțin că, în actuala formulă a blocul comunitar european, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității, motiv pentru care va desfășura un audit în cinci țări membre ale Uniunii Europene (UE28), inclusiv în România, cu scopul de a evalua dacă Politica Agricolă Comună (PAC) contribuie la menținerea și la creșterea diversității biologice.

Auditorii vor analiza, în special, modul în care a fost concepută strategia UE privind biodiversitatea și aplicarea acesteia în cadrul PAC. Totodată, auditul va viza implementarea, monitorizarea și evaluarea finanțării acordate de UE pentru biodiversitate în agricultură.

În ajunul Zilei Internaționale a Diversității Biologice, ECA a publicat o analiză preliminară de audit referitoare la sprijinul UE pentru biodiversitate în agricultură. Analizele preliminare de audit furnizează informații cu privire la o activitate de audit în curs și sunt concepute pentru a servi drept sursă de informații pentru cei interesați de politica sau de programele auditate.

„Un raport internațional recent avertizează că, la nivel mondial, un milion de specii sunt în pericol de dispariție. În UE, agricultura este sectorul care contribuie cel mai mult la declinul biodiversității”, a precizat domnul Janusz Wojciechowski, membrul ECA responsabil de acest audit. „Auditul nostru va stabili cât de utilă a fost contribuția UE la corectarea și, eventual, la inversarea acestei situații.”

În 2011, UE a adoptat actuala sa strategie privind biodiversitatea, care urmărește stoparea declinului biodiversității până în 2020. Unul dintre principalele sale obiective este de a crește contribuția agriculturii cel puțin la menținerea aceluiași nivel de biodiversitate. Potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE), aproximativ 85 de miliarde de euro au fost alocate, în perioada 2014-2020, pentru combaterea declinului biodiversității. Sprijinul UE pentru biodiversitatea pe terenurile agricole provine, în principal, din PAC.

Auditul va evalua contribuția PAC în perioada 2014-2020 la menținerea și creșterea biodiversității până în 2020. În special, auditorii vor examina dacă strategia UE privind biodiversitatea și cadrul juridic al PAC au fost bine concepute, dacă CE și statele membre au îmbunătățit contribuția agriculturii la biodiversitate, respectiv dacă CE a utilizat informații și date pertinente, fiabile și actualizate pentru a monitoriza și a evalua situația biodiversității pe terenurile agricole.

Auditul va include vizite în cinci state membre: Germania, Irlanda, Polonia, Cipru și România.

Biodiversitatea agricolă se referă la toate ecosistemele și formele de viață legate în mod direct de agricultură. Acestea includ soiuri rare de semințe și rase rare de animale, numeroase organisme, cum ar fi fauna din sol, buruieni, dăunători, prădători, precum și toate speciile indigene de plante și animale care trăiesc într-o fermă sau care o traversează. Biodiversitatea pe teritoriul UE se află într-un declin continuu și puternic, în special ca rezultat al activităților agricole.

La 6 mai 2019, Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice a publicat Raportul de evaluare globală, care subliniază declinul periculos al naturii.

Măsura de agro-mediu și climă, o soluție de păstrare a biodiversității

Una dintre uneltele disponibile pentru fermierii români, în vederea păstrării biodiversității, este Măsura 10 - agro-mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Beneficiarii plăţilor compensatorii pentru M.10 sunt fermierii care utilizează terenuri agricole în cazul pachetelor aplicate pe suprafaţă (P1-P7 și P9- P11) ale M.10, respectiv fermierii care cresc femele adulte de reproducţie de rasă pură din rasele locale în pericol de abandon, în cazul pachetului aplicat pe UVM (P8) al M.10.

Plata compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha) sau pe UVM (pentru pachetul 8 din măsura de agro-mediu și climă, calculat pentru femelele adulte de reproducţie de rasă pură), fiind acordată în urma asumării unor angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani pentru pachetele măsurii M.10.

Plăţile compensatorii care se acordă beneficiarilor M.10 vizează compensarea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor și a solului).

Publicat în International

În prima lună a acestui an, țara noastră a înregistrat un excedent de 135,2 milioane de euro în comerţul internaţional cu cereale, în contextul în care exporturile au totalizat 170,4 milioane de euro, iar importurile, 35,2 milioane de euro, potrivit informațiilor agregate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comerțul peste graniță cu cereale s-a majorat în luna ianuarie a anului curent cu 7,7%, în timp ce importurile au crescut cu 102%.

Potrivit datelor INS, exporturile de porumb au totalizat 86,326 milioane de euro, iar cele de grâu şi meslin, 77,732 milioane de euro.

Din totalul exporturilor de cereale, 42,2% au avut ca destinaţie ţări din blocul comunitar (UE 28). În acest context, comerțul peste graniță a totalizat 71,9 milioane de lei, în topul destinatarilor fiind Germania (12,2 milioane de euro), Ungaria (9,5 milioane de euro) şi Italia (8,2 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, 96% (33,8 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Ungaria (importuri de cereale de 13,6 milioane de euro), Bulgaria (13,6 milioane de euro) şi Franţa (5,1 milioane de euro).

Statisticile INS mai spun că țara noastră s-a situat în 2018 pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe.

La grâu, România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit.

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 0,3% în 2018, faţă de 2017, în timp ce producţia a crescut cu 14,9%, datorită în principal creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar).

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2018 a reprezentat 45,8% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu, 40,8%. Producţia de cereale a crescut în principal datorită majorării cu 28,1% a producţiei la porumb boabe.

Publicat în Piata agricola

Producătorii de ouă din România, prin vocea lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Agerpres, se plâng că la poarta fermei un ou a ajuns să coste și 28 de bani, „preț de faliment” în viziunea sa.

În plus, el dă vina pe samsarii care, în această perioadă, cumpără ouă din gospodării la prețuri de nimic și le vând la suprapreț, motiv pentru care competiția serioasă de pe piață are de suferit.

Conform Observatorului Preţurilor UE, costul de achiziție al ouălor s-a diminuat faţă de decembrie 2018 cu 15%.

„Preţul ouălor la producători a scăzut cu 15% faţă de decembrie 2018, conform Indicelui Preţului de Consum, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere pe ceea ce a comunicat statistica. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt mult mai mici la poarta fermei, cu circa 22%, iar acum un ou se vinde, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. Este un preţ de faliment. Nu avem creşteri sub nicio formă în industria avicolă. În conformitate cu Observatorul Preţurilor de la nivelul UE şi a Indicelui Preţului de Consum raportat de Institutul Naţional Statistică la 10 aprilie, preţurile au scăzut la poarta fermei cu 15% şi la consumator cu 5%”, a mărturisit șeful UCPR.

El precizează însă că, în mod tradiţional, primăvara şi vara, preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă, deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.

„Fermierul, chiar dacă ar vrea să crească preţul, nu poate, pentru că piaţa nu suportă. Faptul că sunt speculanţi pe piaţă, care iau cu un preţ mic de la fermieri şi pe urmă îl cresc de două-trei ori, aceasta nu este treaba fermierilor, este a autorităţilor să facă ordine în piaţă”, a adăugat Van.

Statisticile blocului comunitar (UE28) spun că românii cumpără în perioada sărbătorilor pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum.

În medie, un român consumă 240 - 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un total de 20 până la 22 de ouă într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor atinge un nivel de circa 30 de ouă.

Un număr de mai bine de 200 de producători de ouă din UCPR realizează 75 - 80 la sută din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,60 miliarde de bucăţi.

Publicat în Zootehnie

După o recoltă lovită din plin de secetă în anul anterior, blocul comunitar UE28 se va confrunta cu stocuri mai mari de cereale în sezonul comercial următor, pe fondul unei producții în reviriment, iar acestea vor depăși cererea din piață, a precizat un analist al Strategie Grains.

Într-un raport lunar, compania de analiză agribusiness și-a revizuit în scădere estimările cu privire la producția de grâu moale a Uniunii Europene cu 600.000 de tone, până la un total de 146,4 milioane de tone. Chiar și așa însă, totalul este mai mare cu 18 puncte procentuale decât recolta anului trecut.

Analiștii companiei anticipează, de asemenea, o majorare cu 11 la sută a producției de orz și o creștere cu 4% a recoltei de porumb, luând în calcul absența fenomenelor meteo extreme înregistrate anul trecut. Reamintim că, în 2018, anumite părți ale continentului european s-au confruntat cu temperaturi ridicate și cu o secetă prelungită.

Alți experți din sectorul agricol prevăd o creștere semnificativă a producției europene de cereale în acest an, ca urmare a revirimentului randamentelor, cât și a reorientării fermierilor de la cultura rapiței către cultura de grâu.

„Deocamdată, nu considerăm că utilizarea cerealelor în producția de nutreț sau orientarea lor către export va fi suficient de importantă încât să contrabalanseze potențialul uriaș al recoltelor care se întrevede la orizont”, au apreciat voci autorizate din interiorul Strategie Grains.

„Ca atare, la nivelul UE, previziunile sunt de scădere, în ceea ce privește prețurile cerealelor în sezonul 2019-2020”.

Potrivit calculelor estimative privind cererea și oferta, aferente sezonului 2019-2020, valabile începând cu luna iulie a anului în curs, analiștii companiei citate previzionează că exporturile de grâu moale ale blocului comunitar au un potențial real de creștere cu până la cel puțin șase milioane de tone. Și asta, în condițiile în care previziunile pentru anul comercial amintit erau de 18,5 milioane de tone, în vederea susținerii cererii de pe piață.

Totodată, ei întrevăd o cerere mai mare de cereale din partea sectorului industrial din interiorul comunității europene, în special ca urmare a creșterii nivelului de utilizare a materiei prime de proveniență agricolă în producția de etanol și de amidon.

Cu toate acestea, în vederea absorbției unei cantități și mai mari de cereale din recolta previzionată, grâul și orzul ar trebui să aibă un nivel mai mare de cerere din partea producătorilor de furaje printr-o politică a prețurilor competitivă față de cele înregistrate la porumbul importat.

Importurile de porumb ale UE ar putea să scadă în sezonul următor de la un nivel-record estimat pentru anul comercial 2018-2019, însă vor rămâne la un nivel semnificativ de mare, au conchis analiștii Strategie Grains.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a veștilor bune venite din Statele Unite ale Americii în ceea ce privește previziunile privind recolta de porumb și soia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) și-a revizuit în creștere estimările cu privire la producția globală în sezonul 2018-2019.

Într-un raport lunar, organismul interguvernamental a previzionat un total de 1,064 miliarde tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

CIC estimează că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

Turneul anual Pro Farmer Midwest Crop Tour de săptămâna aceasta a dus la rezultate pozitive privind perspectivele de producție, randamentele estimate fiind peste medie în state cum sunt Illinois, Nebraska, South Dakota, Indiana și Ohio.

Pe de altă parte, în calculele celor de la CIC apare și o diminuare a nivelului stocurilor, în contextul majorării consumului global, care ar urma să atingă un nivel de 1,105 miliarde tone, în creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 1,098 milioane de tone.

„Din cauza unor stocuri aflate la limită, consumul de grâu și cel de orz scad, cel mai probabil, transferându-se către porumb, în special în sectorul zootehnic”, au adăugat analiștii CIC.

De asemenea, aceștia și-au revizuit în scădere previziunile cu privire la producția globală de grâu în același interval de timp amintit anterior cu cinci milioane de tone, până la un total de 716 milioane de tone, în timp ce consumul este estimat și el a scădea cu cinci milioane de tone, până la un total de 734 de milioane de tone.

„Din cauza condițiilor agrometeo neprielnice, în continuare persistă revizuirile în scădere în interiorul Uniunii Europene, atunci când vine vorba de culturile agricole”, precizează totodată cei de la CIC.

Calculele celor de la Consiliu arată că recolta de grâu a blocului comunitar UE28 ar urma să atingă un nivel de 135,8 milioane de tone, în scădere față de cel anterior, care totaliza 139,9 milioane de tone, ca urmare a revizuirilor în scădere înregistrate în Germania, Danemarca și Marea Britanie.

Producătorii agricoli europeni încă își calculează pierderile generate de valurile de căldură. Acestea au dus la creșteri negative în ceea ce privește recoltele de cereale și fânețe, lăsându-i pe unii dintre aceștia să se lupte pentru supraviețuire, iar blocul comunitar, fără debușee la export.

Australia, unul dintre marii exportatori de grâu ai lumii, suferă și ea din cauza secetei, unele părți din zona de est a țării fiind lovite de valuri de căldură fără precedent.

În acest context, CIC a revizuit în scădere estimările privind recolta de grâu a Australiei până la un nivel de 20,5 milioane de tone, față de previziunile anterioare, de 22,5 milioane de tone.

Pe de altă parte, organismul interguvernamental și-a revizuit previziunile pentru producția mondială de soia în sezonul 2018–2019, până la un nivel de 366 de milioanede tone, în creștere cu șapte milioane de tone, „reflectându-se astfel o creștere estimată pentru randamentele din SUA”.

Publicat în Piata agricola

Ca urmare a revizuirilor în scădere anunțate în mod repetat în ultima perioadă pentru blocul comunitar UE28, cât și pentru Rusia, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a anunțat joi, 26 iulie 2018, că producția mondială de grâu ar urma să se micșoreze până la cel mai mic nivel al ultimilor cinci ani.

Concret, organizația interguvernamentală și-a revizuit în scădere estimările pentru producția mondială de grâu a anului agricol 2018-2019 cu 16 milioane de tone, până la un total de 721 de milioane de tone, cel mai mic nivel începând cu sezonul 2013-2014 încoace.

Recolta de grâu a Uniunii Europene (UE28) ar urma să fie de 139,9 milioane de tone, practic o creștere negativă față de proiecția anterioară de 147,3 milioane de tone, cu previziuni pentru principalii producători ai blocului comercial – Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia, toate, de scădere.

Vremea caldă și uscată din zonele centrale și nordice ale Europei a lovit în culturile agricole, în ultimele săptămâni, și au împins contractul futures BL2c2 de pe Bursa Euronext (MATIF) până la cel mai înalt nivel al ultimilor trei ani.

„Mai mult, adăugând situației raportări dezamăgitoare în ceea ce privește recolta acestui an, există șansa unor și mai mari reduceri în rapoartele următoare privind piața cerealelor”, au adăugat specialiștii IGC.

În privința producției de grâu a Rusiei, estimările și în acest caz sunt de diminuare până la un nivel de 66 milioane tone, o scădere față de previzionarea anterioară de 70,9 milioane tone și de un rezultat îndepărtat de ceea ce s-a obținut anul trecut, și anume 84,9 milioane tone.

Stocurile mondiale de cereale sunt previzionate a scădea până la cel mai mic nivel al ultimilor doi ani, mai exact până la un total de 247 de milioane de tone. Tot în acest context, producția nu va putea ține pasul cu cererea din sezonul 2018-2019, care ar urma să totalizeze 739 de milioane de tone.

În altă ordine de idei, CIC și-a menținut nivelul estimărilor privind producția mondială de porumb în anul agricol 2018-2019 la un nivel de 1,052 miliarde de tone, cu puțin peste sezonul anterior, atunci când se înregistrau 1,044 miliarde de tone. Asta, în condițiile în care, la nivel global, ar urma să se înregistreze pentru a doua oară un deficit general de un consum potențial calculat la un nivel de 1,098 miliarde de tone.

„Majorarea de producție previzionată în cazul porumbului se bazează în mare parte pe un reviriment al producției care ar urma să se înregistreze în America de Sud, acolo unde debutul însămânțărilor pentru sezonul 2018-2019 se află încă la luni-distanță”, au adăugat specialiștii CIC.

Nu în ultimul rând, producția mondială de soia aferentă sezonului 2018-2019 ar urma să atingă un nivel de 359 de milioane de tone, nivel aflat în ușoară creștere față de estimările anterioare, care se cifrau la 358 de milioane de tone. Un mic surplus global este anticipat, în condițiile unei proiecții privind consumul de 356 milioane tone.

Publicat în Piata agricola

Din nou, firma de consultanță în agribusiness Strategie Grains și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la producția de grâu moale a blocului comunitar UE28 din acest an agricol, cantitatea aproximativă care ar urma să fie urcată în silozuri urmând să fie de sub 130 de milioane de tone, au precizat voci autorizate ale companiei, miercuri, 25 iulie 2018.

Și asta, în condițiile în care estimarea anterioară a aceleiași entități era de 132,4 milioane de tone, atât cât reprezenta calculul de la începutul lunii iulie 2018.

Vorbim de posibilitatea existenței celei mai mici recolte de grâu moale a statelor membre UE din 2012 încoace, a precizat, la rândul său, pentru agenția Reuters, analistul Laurine Simon. Anul trecut, Uniunea Europeană a recoltat 141,8 milioane de tone de grâu moale.

Vremea caldă și secetoasă care și-a făcut simțită prezența în ultimele săptămâni în zonele nordice și centrale ale Europei și-a pus amprenta pe culturile agricole și a dus la alimentarea temerilor cu privire la cantitatea exactă de materie primă care ar urma să fie recoltată. Ca urmare, contractul futures BL2c2 tranzacționat pe Euronext (MATIF), Bursa de la Paris, a atins cel mai înalt nivel al ultimilor trei ani, miercuri, 25 iulie 2018.

Temerile sporite cu privire la recoltă în marile țări exportatoare, incluzând aici și competitorii din regiunea Mării Negre, au susținut și ele prețurile mari la grâu.

Cei de la Strategie Grains nu au vehiculat o cifră exactă cu privire la recolta de grâu moale a acestui an, aceasta fiind rezervată clienților, însă voci autorizate din interior au precizat că acest lucru se întâmplă ca urmare a așteptărilor scăzute cu privire la randamentele care ar urma să fie înregistrate în Germania, Danemarca și Suedia.

Compania de consultanță se așteaptă în această perioadă ca recolta de grâu a Germaniei să totalizeze 20,7 milioane de tone, în scădere față de estimările de 22,8 milioane de tone de la începutul lunii iulie, 2018.

Germania este cel de-al doilea cel mai mare producător de cereale, după Franța. Culturile sale agricole au fost învinse de cea mai caldă primăvară din 1881 încoace și de luni neobișnuit de secetoase, cum au fost iunie și iulie a.c.

Simon a precizat că recoltele daneze și suedeze sunt în prezent la „niveluri foarte mici”, ca urmare a secetei care a lovit Scandinavia.

În ceea ce privește așteptările cu privire la recolta de grâu moale a Hexagonului, Strategie Grains și-a păstrat nivelul estimărilor la 33,2 milioane de tone.

„Revizuirea în scădere ar urma să persiste pentru unele regiuni. Cu recolte sub 130 de milioane de tone, nivelul cererii și ofertei la nivelul UE se află în echilibru, iar surplusul la export se micșorează din ce în ce mai mult”, a precizat pentru agenția de presă un trader european care a adăugat că nivelul contactelor futures la grâu va rămâne înalt.

MARS – unitatea specializată de monitorizare a culturilor agricole și agrometeo – și-a revizuit și ea în scădere estimările cu privire la randamentele la grâu moale pentru a treia lună la rând, luni, 23 iulie 2018, motivând decizia prin persistența unei vremi deosebit de calde și de secetoase în nordul și în centrul Europei, cu șanse minime de redresare.

Fermierii români se apropie și ei de definitivarea recoltatului la orz (99,5 la sută deja în silozuri), la orzoaica de toamnă producătorii agricoli autohtoni au cules deja 99% din cantitatea de materie primă obținută, în timp ce la grâu ne aflăm la un procentaj al recoltatului de 91 la sută, anunța marți, 24 iulie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în cadrul unei emisiuni televizate transmise de postul Antena 3.

Potrivit prognozei agrometeo valabile în perioada 25-31 iulie 2018, la cultura de grâu de toamnă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare în majoritatea regiunilor agricole, iar la culturile întârziate fenologic din zonele nordice şi centrale aflate la maturitatea deplină (30-100%) se va continua recoltarea.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au fost însămânţate 2,015 milioane de hectare cu grâu, 652.158 de hectare cu rapiţă de toamnă, 262.700 de hectare cu orzoaică de toamnă și 262.810 hectare cu orz.

Publicat în Piata agricola

Unitatea specializată de monitorizare a stării culturilor agricole și agrometeo a Comisiei Europene (CE) – MARS – și-a revizuit în scădere propriile previziuni cu privire la recolta de cereale de toamnă a anului 2018, luni, 23 iulie 2018, având drept argumente o vreme excepțional de caldă și de secetoasă instalată în nordul și centrul Europei, cu șanse slabe de redresare.

În prezent, temerea aflată în creștere cu privire la totalul recoltei europene la final de an agricol, în special față de cea care ar urma să fie înregistrată în Germania, coroborată cu previziuni privind o posibilă recoltă diminuată în Rusia, laolaltă au transmis un mesaj în piață care a dus la o cursă nebună a prețului grâului în ultima perioadă, concretizată în special pe Bursa din Paris (Euronext), acolo unde contractele la termen au atins noi cote.

Concret, contractele futures la grâu pe piața europeană au atins un nivel ridicat în luna iulie ca urmare a vremii calde care persistă în nordul Europei, una care a afectat de randamentele și pe fondul prognozării unor precipitații în regiunea Mării Negre, ceea ce ar putea deteriora calitatea cerealelor.

Prețul de referință pentru luna decembrie la contractul pentru grâu BL2Z8 pe platforma Euronext din Paris a crescut cu 0,65% până la ora 16:10 GMT, luni, 23 iulie 2018, până la un nivel de 194,50 euro pe tonă, după ce a atins un total de 195,50 euro/TM într-o tranzacționare anterioară.

„Vorbim practic de un câștig de 8% începând cu 11 iulie a.c.”, spun specialiștii agribusiness.

„Lipsa apei asociată cu condiții agrometeo concretizate printr-o vreme excepțional de uscată și mult mai caldă față de normalul perioadei au afectat înflorirea și umplerea boabelor la cerealele de toamnă și de primăvară în majoritatea regiunilor din nordul și centrul Europei”, au precizat, la rândul lor, cei de la MARS, într-un raport lunar.

Unitatea specializată și-a revizuit în scădere previziunile privind randamentele la hectar pentru, practic, toate țările din nordul și centrul Europei, incluzând aici marii producători cum sunt Germania și Polonia.

MARS estimează că productivitatea medie la hectar ar urma să fie la finele acestui an agricol de 5,82 tone în cazul grâului moale, randament valabil pentru mai toate țările producătoare de cereale ale blocului comunitar UE28, în scădere față de nivelul de 6,04 tone la hectar câte se estimau luna trecută. Vorbim practic de o estimare privind productivitatea cu 4,9 procente sub nivelul anului 2017 și cu 2,6% sub media cincinală.

În Germania, stat membru al Uniunii Europene (UE28) care s-a confruntat cu cea mai călduroasă primăvară din 1881 încoace, operatorii din piață încă încearcă să calculeze cu aproximație o cantitate de materie primă care ar urma să fie adunată în silozuri, în condițiile în care recoltatul se întinde spre zona de nord a țării, una care a avut cel mai mult de suferit de pe urma secetei.

MARS estimează că media randamentelor la hectar înregistrate la cultura de grâu moale a Germaniei ar urma să atingă nivelul de 7,1 tone la hectar, în scădere față de cele 7,75 tone la hectar cât se previziona luna trecută, în timp ce în cazul Poloniei, recolta ar urma să scadă până la nivelul de 4,27 tone la hectar, față de cele 4,72 tone la hectar, câte se estimau în luna iunie 2018.

Unitatea specializată și-a menținut neschimbate previziunile în cazul Franței, în contrast cu anumite agenții de consultanță, cum este cazul Agritel sau Strategie Grains, care și-au revizuit în scădere propriile estimări privind recolta de grâu a celui mai mare producător al blocului UE28.

Previziunile cu privire la randamentele blocului comunitar sunt în prezent sub media cincinală pentru toate cerealele de toamnă luate în calcul, cât și în cazul orzului și cel al rapiței.

Astfel, MARS și-a revizuit în scădere previziunile cu privire la randamentele care ar urma să fie înregistrate la recolta de orz a UE (atât la cea de toamnă, cât și la cea de primăvară) estimând un total de 4,74 tone la hectar, față de nivelul de 4,98 tone la hectar previzionate luna trecută și față de totalul înregistrat anul trecut, și anume de 4,89 tone la hectar.

În cazul porumbului, unitatea și-a revizuit în creștere previziunile privind randamentul mediu la hectar care ar urma să fie înregistrat la nivelul UE28 până la un total de 7,64 TM/ha, față de cel calculat la nivelul lunii trecute și care indica un nivel de 7,35 TM/ha, în condițiile în care cultura a beneficiat de ploi abundente în sudul Europei.

În cazul rapiței, MARS și-a diminuat așteptările privind randamentele medii la nivelul blocului UE28 până la un nivel de 2,89 tone la hectar, față de cel de 3,05 TM/ha cât se estimau luna trecută, în acest moment cu 12 la sută sub nivelul anului trecut, atunci când cultura se afla la nivelul mediei cincinale.

Cu privire la recolta de sfeclă de zahăr, MARS a ridicat puțin ștacheta productivității medii la hectar până la nivelul a 77,9 tone la hectar, față de estimarea anterioară de 77,5 TM/ha cât reprezenta calculul specialiștilor unității specializate la nivelul lunii iunie a.c.. Și asta ca urmare a unei revizuiri în creștere a așteptărilor privind producția care ar urma să fie înregistrată în Hexagon, contrabalansată de o estimare de scădere pusă în dreptul Germaniei, Olandei și Marii Britanii.

În următoarea perioadă, condițiile de temperatură ar urma să rămână mai ridicate decât în mod obișnuit în mare parte a continentului european și ar urma să persiste în lunile următoare, spun specialiștii MARS în prognoza meteo.

„Prognoza agrometeo pe termen lung valabilă în perioada august-octombrie a.c. relevă o vreme mult mai caldă ca de obicei care ar urma să se instaleze în zona est-Mediteraneeană și în regiunile baltice, în special în regiunea central-Mediteraneeană, nordul și nord-estul Europei și, într-o oarecare măsură, în restul Europei”, se mai precizează în document.

Pe de altă parte, în România vremea este instabilă

În privința României, potrivit prognozei agrometeorologice valabile în perioada 25-31 iulie 2018, sub aspect termic, în acest interval va predomina o vreme pe ansamblu normală, dar instabilă, în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 18 și 27 de grade Celsius la nivelul întregii țări, limite apropiate de normele climatologice. Temperatura maximă a aerului va oscila între 22 și 32 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 13 și 23 de grade Celsius, în cea mai mare parte a țării.

Se prognozează ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, precum și căderi de grindină, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. De asemenea, în primele zile, cantităţile de apă vor putea depăși local 20-25 l/mp și izolat, în Dobrogea 50-60 l/mp.

Publicat în Piata agricola

Analiști de renume din zona agribusiness au afirmat recent că fermierii din statele blocului comunitar UE28 ar putea recolta la finele acestui an agricol o cantitate de grâu cu până la şase milioane de tone mai mică decât cea din 2017, după ce culturile din nordul bătrânului continent au avut de suferit de pe urma vremii secetoase din timpul primăverii.

Eventuala contractare a nivelului recoltei de grâu din statele Uniunii se adaugă aşteptărilor potrivit cărora, la nivel mondial, livrările de grâu se vor diminua în sezonul 2018 - 2019, în condiţiile în care mai multe regiuni mari producătoare se confruntă cu evoluţii meteo nefavorabile.

Cele 28 de state membre UE, care împreună sunt cel mai mare producător mondial de grâu, ar urma să producă în acest an 136 de milioane de tone de grâu moale (grâu obişnuit). O asemenea producţie ar reprezenta un declin de 4% comparativ cu recolta de 141,8 milioane de tone înregistrată în 2017.

În pofida prognozelor privind o recoltă de grâu mai mică în acest an, analiştii mizează pe o creştere a exporturilor de grâu ale UE în sezonul 2018 - 2019, până la 23,3 milioane de tone, de la exporturi de 21 de milioane de tone în sezonul 2017 - 2018, care s-a încheiat la 30 iunie.

Vocile autorizate din piață sunt de părere că exporturile UE îşi vor reveni în sezonul actual, după ce, anul trecut, au avut de suferit de pe urma recoltei-record de grâu a Rusiei, care a inundat pieţele de export.

Cu toate acestea, unii analişti din piață avertizează că şi în acest sezon exporturile de grâu ale UE ar putea fi afectate, de această dată de o recoltă mai mică, de avantajul de preţ de care beneficiază în continuare grâul rusesc, cât şi de pagubele provocate calităţii grâului din UE de vremea nefavorabilă.

Calitatea grâului determină dacă acesta este adecvat pentru producţia de făină şi, în consecinţă, acceptat de importatori, însă acest lucru este greu de prezis înainte de recoltat, care este, deocamdată, într-un stadiu incipient la nivelul UE.

Publicat în International
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista