Revista Fermierului

Revista Fermierului

Marți, 23 Iulie 2019 18:07

Am exportat mai multe cereale

În primele patru luni ale acestui an, țara noastră a comercializat peste graniță cereale în valoare de 716,4 milioane de euro, cu 15,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În altă ordine de idei, importurile de cereale s-au cifrat la 161,1 milioane de euro (plus 28,8%), rezultând un excedent de 555,3 milioane de euro.

Exporturile de porumb au totalizat 391,4 milioane de euro, reprezentând 1,7% din total exporturi, iar cele de grâu şi meslin 310,94 milioane de euro (1,34% din total exporturi).

Din totalul exporturilor de cereale, 34,36% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea însumând 248,2 milioane de euro. Principalele destinaţii au fost Italia (45,2 milioane de euro), Germania (36,4 milioane de euro) şi Ungaria (29 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile, aproximativ 94,1% (116,6 milioane de euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Bulgaria (importuri de cereale de 58,2 milioane de euro), Ungaria (53,2 milioane de euro) şi Franţa (25,7 milioane de euro).

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a deschis luni, 22 iulie 2019, sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru dezvoltarea fermelor mici, prin care se oferă fermierilor fonduri nerambursabile de câte 15.000 de euro.

În cadrul submăsurii 6.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), fermierii pot depune solicitările de finanţare online, pe pagina de internet a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, www.afir.info, începând din 22 iulie 2019, ora 9:00, şi până, cel târziu, la data de 31 decembrie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile, informează AFIR.

Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune de finanţare este de 45 900 000 de euro, din care 13 770 000 de euro sunt alocaţi doar pentru fermele din zona montană.

Finanţarea se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului la momentul finalizării obiectivelor propuse de beneficiar prin Planul de afaceri.

Pragul minim de selecţie a cererilor de finanţare depuse la AFIR prin submăsura 6.3 (pentru teritoriul naţional, inclusiv zona ITI Delta Dunării şi pentru zona montană) este de 15 puncte. Pragurile de calitate lunare sunt următoarele: 85 de puncte (valabil în perioada 22.07 - 31.08.2019), 80 de puncte (valabil în perioada 01.09 - 30.09.2019), 75 de puncte (valabil în perioada 01.10 - 31.10.2019), 70 de puncte (valabil în perioada 01.11 - 30.11.2019), 15 de puncte (valabil în perioada 01.12 - 31.12.2019).

Un număr de 3 060 de mici fermieri vor beneficia de aceste finanţări, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

„Luni, 22 iulie 2019, lansăm o nouă sesiune de primire a cererilor pentru dezvoltarea fermelor mici, pentru care sunt disponibile aproape 46 de milioane de euro, fonduri insuficiente, din păcate, dacă raportăm la nevoia de finanţare a micilor fermieri. Cei 3 060 de mici fermieri care vor beneficia de finanţare prin PNDR în această sesiune vor putea utiliza cei 15 000 de euro pe care îi vor primi pentru îmbunătăţirea managementului fermei, pentru orientarea spre piaţă a producţiei, dar şi pentru creşterea veniturilor de pe urma eficientizării activităţii la nivelul fermei. Ulterior lansării acestor sesiuni, ne vom concentra întregul efort administrativ pe gestionarea modului de implementare a proiectelor depuse şi contractate la nivelul AFIR, astfel încât să nu existe niciun risc de întârziere sau de dezangajare a sumelor”, a explicat directorul general al AFIR.

Fermierii interesaţi în vederea depunerii cererilor de finanţare pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente, disponibile pe pagina oficială de internet a Agenţiei, www.afir.info, la secţiunea Investiţii PNDR, în pagina submăsurii 6.3.

Sectorul agricol din România înregistrează creșteri importante de la an la an, dar, în continuare, potențialul de dezvoltare rămâne extrem de mare.

Potrivit Eurostat, investițiile masive în acest domeniu au dus la creșterea numărului de exploatații (3,6 milioane), România ajungând să dețină o treime (33,5%) din numărul total al exploatațiilor din Uniunea Europeană. Chiar și așa, ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub 5%, rezultat ce are la bază lipsa eficienței resurselor, dar și a randamentului scăzut în ceea ce privește producția de cereale.

În anul 2013, Comisia Europeană (CE) a publicat un raport ce analizează trendurile din agricultură la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2013-2023. Din rezultatele raportului reiese faptul schimbările climatice vor fi cele care vor da cele mai mari bătăi de cap fermierilor. În acest context, previziunile pe termen mediu și lung, dar și managementul riscurilor vor reprezenta răspunsul pentru culturi sănătoase și bogate.

Standardul în agricultura de precizie

Investițiile masive în sectorul agricol au condus inclusiv la implicații de natură tehnologică. De exemplu, FieldBook AgriApps (FBAA) este cea mai recentă inovație în domeniul software ce poate fi aplicată cu brio pentru domeniul agricol. Lansată de compania românească BITSoftware, FBAA este o soluție inovatoare pentru agricultura de precizie, reprezentând totodată un nou standard de calitate pentru culturi sănătoase și de calitate. În acest moment, FBAA este singura platformă software care îmbină funcționalitățile de business aplicate zonei agricole cu surse externe de tip IoT (precum stații meteo, senzori și GPS), dar și cu soluții de business avansate de tip ERP sau Business Intelligence.

Cum poți gestiona activitățile fermei de la A la Z?

Cu ajutorul soluției FBAA, se pot gestiona toate activitățile fermei: planificare, execuție și urmărirea lucrărilor agricole, efectuarea de inspecţii și observații, previziuni cu privire la tratamente. Gestiunea completă a personalului și a utilajelor permit urmărirea în timp real a profitabilității pe parcelă și pe cultură. În plus, în cadrul platformei se pot obține informații în timp real, oferind, astfel, predictibilitate în luarea deciziilor de business.

Soluția inovatoare FBAA combină ultimele tehnologii pentru a asigura un management performant prin eficientizarea producției și optimizarea resurselor pentru fermele de orice dimensiune. Activitățile și lucrările agricole executate se introduc în FBAA direct de pe telefonul mobil sau de pe tabletă, iar datele generate vor ajuta în alocarea optimă a resurselor, precum și în planificarea lucrărilor agricole.

Managementul riscurilor – un element-cheie în agricultura de precizie

Creșterea temperaturilor medii anuale, dar și prelungirea perioadelor de secetă au dus la scăderea recoltelor, dar și la pierderi importante de bani pentru fermieri. Cu ajutorul soluției FBAA se pot face previziuni cu privire la tratamentele care trebuie aplicate pentru anumite culturi, în funcție de tratamentele anterioare, dar și în funcție de condițiile meteo. Pentru a afla mai multe detalii despre soluția FBAA, dar și pentru a testa funcționalităție platformei puteți solicita o prezentare personalizată sau o întâlnire cu unul dintre specialiștii BITSoftware.

FieldBook AgriApps (FBAA) este un proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Competitivitate (2014-2020).

Codul SMIS al proiectului: 115887.

Conținutul acestui material nu reprezintă, în mod obligatoriu, poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

fbaa1

Potrivit unei strategii care prevede investiţii de zeci de miliarde de dolari în infrastructura şi logistica pentru cereale, ministerul rus al Agriculturii previzionează că propria recoltă de cereale ar putea ajunge până la 150,3 milioane de tone în anul 2035.

Conform agențiilor de presă naționale și internaționale, strategia în cauză a fost trimisă Guvernului spre analiză și ar presupune investiţii de peste 4 400 de miliarde de ruble (70 de miliarde de dolari), fonduri ce vor fi atrase de la investitorii privaţi, împrumuturi şi finanţare de la Executivul de la Kremlin.

Livrările de cereale ale Rusiei joacă un rol central în planul anunţat în urmă cu un an de preşedintele Vladimir Putin. Este vizată, astfel, majorarea exporturilor de produse agricole până la 45 de miliarde de dolari, în anul 2024.

Conform scenariului de bază al strategiei elaborate de Ministerul Agriculturii, Rusia ar urma să producă 140 de milioane de tone de cereale în anul 2035, iar exporturile se vor ridica la 55,9 milioane de tone. Calcule „optimiste” din strategie relevă că producţia ar putea urca până la 150,3 milioane de tone, iar exporturile la 63,6 milioane de tone.

În 2019, producția de cereale a Rusiei este prognozată să ajungă la 118 milioane de tone, iar exporturile pentru sezonul agricol 2019-2020 sunt preconizate la 45 de milioane de tone.

Viziunea specialiștilor ruși ia în calcul majorarea producţiei de cereale, îmbunătăţirea calității recoltei, stimularea cererii interne şi dezvoltării infrastructurii şi logisticii. În paralel se propune creşterea capacităţii infrastructurilor portuare de gestionare a cerealelor, precum şi extinderea capacităţilor de stocare a cerealelor până la 167,4 milioane tone în 2035, de la 156,9 milioane tone în prezent. Toate aceste măsuri combinate ar urma să permită reducerea cu 10% părţii reprezentate de costurile cu infrastructura în preţul cerealelor.

Aceste propuneri vizând creşterea investiţiilor în sectorul cerealelor vin într-un context în care VTB, a doua mare bancă din Rusia, a început să cumpere active de infrastructură destinate exporturilor de cereale. VTB deţine acţiuni la două terminale pentru exportul cerealelor din portul Novorossiisk de la Marea Neagră şi în prezent poartă discuţii pentru a cumpăra un alt terminal de cereale în portul Taman.

Condițiile meteo nefavorabile din ultimele săptămâni i-au blocat pe fermieri să definitiveze recoltarea ovăzului şi a triticalelor, susțin oficiali ai Direcţiei pentru Agricultură Județeană Maramureş.

Conform spuselor acestora, au existat şi câteva zile cu soare, însă terenul era destul de moale şi nu s-a putut intra cu utilajele pe cultură. Au fost şi fermieri norocoşi care au reuşit să adune o parte din ovăz şi aşa am reuşit să apreciem că avem o cantitate de 2.800 kg/hectar, ceea ce înseamnă o producţie bună pentru o primăvară şi o vară destul de capricioase.

„Dacă în următoarele zile vremea se va încălzi şi terenul se va zvânta un pic, cert e că se va strânge toată recolta”, a spus directorul DAJ Maramureș, Virgil Ţânţaş.

Unul dintre membrii Asociaţiei Cultivatorilor de Plante Tehnice şi Cerealiere din Maramureş a spus că întreaga producţie de ovăz din acest an va fi utilizată de crescătorii de animale.

„Ovăzul este întrebuinţat de crescătorii de animale, iar o parte ar putea fi vândut pe piaţa liberă sau pe mini-bursa cerealelor din municipiul Baia Mare. De regulă, zootehnia este principalul beneficiar pe toată durata anului sau, cel puţin, pentru câteva luni din an. Crescătorii de animale, persoanele care deţin ferme mici şi medii, se interesează din timp de ovăz şi încearcă să-şi precontracteze o parte din producţie. În caz de necesitate, mai aducem ovăz din sudul ţării, însă încercăm, pe cât posibil, să asigurăm necesarul din producţia locală”, a afirmat Tiberiu Pop, reprezentantul organizației.

Conform specialiştilor Direcţiei pentru Agricultură Maramureş, la nivelul judeţului, în acest an, au fost cultivate cu ovăz 3 500 de hectare, iar cu triticale, 1 500 de hectare, cu producţie estimată de 3 tone/hectar. Ovăzul a fost recoltat de pe aproximativ 300 de hectare până acum.

Orzul este recoltat în proporție de 96%, orzoaica 92%, grâul se află la jumătatea culesului, rapița în proporție de 70%, iar mazărea 83%, a anunțat marți, 16 iulie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Cantitățile recoltate vor fi comunicate la terminarea recoltării, pentru a nu deforma prețurile din piață”, a precizat oficialul guvernamental.

Daea a mai declarat că, în prezent, lucrează pe câmp 210.000 de utilaje agricole - combine, tractoare, remorci și alte utilaje.

Astfel, ministrul a anunțat că poartă o corespondență cu oficialii europeni, pe tema raportărilor ministerului privind cantitățile de produse agricole obținute.

„Este o corespondență uzuală, o punere de acord a sistemului informațional, sunt anumite proceduri”, a spus ministrul Agriculturii.

În presă au apărut informații privind o scrisoare oficială a Comisiei Europene, care solicită MADR să își revizuiască statisticile din ultimii ani legate de producțiile agricole la nivel național.

Nu demult, ministrul Daea a declarat, la un post de televiziune că, în 2017, agricultura a înregistrat nouă recorduri istorice, în 2018  - 6 recorduri, iar 2019 va fi din nou un an cu producții agricole record.

„Nu ne mai dăm jos de pe podiumul UE. Fermierii s-au dotat, au dotarea tehnologică necesară, respectă tehnologiile UE, iar statul este aproape cu subvenţiile”, a conchis acesta.

În 2019, agricultorii din Hexagon se aşteaptă să recolteze o cantitate de 37 de milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, potrivit anunțului făcut marţi, 9 iulie a.c., de Ministerul francez al Agriculturii, cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.

Estimările pentru anul în curs sunt cu 3,6% peste media ultimilor cinci ani şi se bazează pe o producţie medie de 7,37 tone de grâu la hectar, în creştere faţă de 6,98 tone pe hectar anul trecut, şi pe o suprafaţă cultivată de 5,01 milioane hectare, în creştere faţă de 4,88 de milioane de hectare.

Traderii şi analiştii se aşteptau pentru acest an la o recoltă mai mare de grâu în Franţa, cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, în pofida impactului negativ provocat de valul de căldură înregistrat la finele lunii iunie.

În schimb, la rapiţă, Ministerul francez al Agriculturii prognozează o recoltă de 3,6 milioane de tone, cu 27% mai puţin decât cea de anul trecut şi, totodată, cea mai mică recoltă din ultimii 16 ani. Aceste previziuni sunt sub estimările iniţiale de 3,8 milioane de tone, publicate luna trecută, în condiţiile în care estimările referitoare la suprafaţa cultivată cu rapiţă au fost revizuite până la 1,2 milioane de hectare, de la 1,3 milioane de hectare.

Pentru orz, Ministerul francez al Agriculturii mizează pe o producţie totală de 12,6 milioane de tone, în creştere cu 12,3% faţă de anul trecut.

sursa: Agerpres

Marți, 9 iulie 2019, autorităţile competente au demarat procesul de sacrificare a tuturor porcilor din comuna doljeană Teasc, iar miercuri va începe uciderea porcilor şi în cele trei sate ale comunei Gighera (Zăval, Gighera, Nedeia), localităţi în care au fost identificate mai multe focare de pestă porcină africană (PPA).

Reprezentanții prefecturii au declarat că boala a avut o evoluţie extraordinară, astfel că, în trei săptămâni, au fost identificate noi focare de pestă porcină în Bechet, Ostroveni, Zăval, Gighera, Nedeia, Măceşu de Jos, Măceşu de Sus, Cârna, respectiv Teasc.

La ultima inventariere, la Teasc mai erau până în 300 de porci, iar în satele Zăval, Gighera, Nedeia, circa 1 000 de animale. În ceea ce priveşte situaţia din comuna Ostroveni, acolo a fost identificat un singur focar, iar după lichidarea acestuia nu a mai apărut niciun caz nou, însă au fost identificare noi focare de pestă în comunele Măceşu de Jos, Măceşu de Sus şi Cârna.

Bruma târzie şi seceta pedologică de la începutul acestui an, dar și căderile de grindină din luna iunie, precum şi vântul puternic au generat pagube pe aproximativ 3.000 de hectare de culturi de câmp, solarii, vie şi pomi fructiferi din Vrancea, conform informațiilor date publicității de Direcţia pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vrancea.

Bruma târzie a afectat peste 36 de hectare de suprafeţe agricole cultivate cu pomi fructiferi din zona Focşani. Au fost afectate, în proporţie de 60 până la 85%, 6,27 hectare de cireş, 6,71 hectare de cais, 6,1 hectare de prun şi peste 17 hectare de măr.

Din cauza vântului puternic, în localitatea Ţifeşti au fost afectate 2,56 hectare de solarii. Vântul a distrus folia, dar şi structura de rezistenţă a acestora.

În ciuda sistemelor antigrindină din judeţ, aproape 700 de hectare de culturi agricole au fost calamitate în urma fenomenelor meteo din luna iunie. În localitatea Câmpineanca, au fost afectate de grindină 32,76 de hectare de viţă-de-vie, în proporţie de 25%. Mult mai afectată a fost localitatea Ciorăşti, unde grindina a distrus 298,4 hectare de grâu, 266 de hectare de porumb, 55 de hectare de rapiţă, circa 76 de hectare de floarea-soarelui şi un hectar de ceapă.

Seceta prelungită a afectat peste 2.300 de hectare de culturi agricole din întreg judeţul, între 10 şi 100%, dintre care 1.160 de hectare de grâu, 541 de orz şi 621 de hectare de rapiţă.

De asemenea, din cauza secetei prelungite, dar şi a grindinei, au fost afectate mai multe culturi de grâu, porumb şi floarea-soarelui. La grâu s-au constatat că există culturi afectate de la 30%, până la 100%. La porumb, culturile au fost afectate în proporţie de 50 până la 100%, iar la floarea-soarelui, de la 75 până la 100%. La Năneşti, au fost afectate 155,76 hectare de porumb, floarea-soarelui şi grâu. Din fericire, aici gradul de afectare este cuprins între 20% la floarea-soarelui şi grâu şi 25% la porumb. Avem şi suprafeţe însemnate de culturi ecologice de rapiţă, grâu, floarea-soarelui, porumb. Cele mai afectate au fost culturile de rapiţă, circa 55 de hectare, cu un grad de afectare de 60%.

Potrivit reprezentanţilor DAJ Vrancea, fermierii care au avut culturile asigurate vor fi despăgubiţi de companiile de asigurări, iar pentru ceilalţi se aşteaptă decizia Ministerului Agriculturii.

Primele zile ale sezonului 2019-2020 vin cu o majorare a comerțului peste graniță cu cereale al Ucrainei, care s-a majorat până la un total de 636.000 de tone, față de cele 584.000 de tone, cât se înregistrau în perioada similară din sezonul precedent, conform anunțului făcut vineri, 5 iulie 2019, de vocile autorizate ale Ministerul Agriculturii de la Kiev, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

În 2018, țara vecină a contabilizat o producţie record de cereale - 70 de milioane de tone, faţă de 61 de milioane de tone în 2017, iar în sezonul 2018-2019, exporturile de diverse cereale au ajuns la nivelul record de 49,7 milioane de tone.

Statul ex-sovietic exportă cereale, uleiuri vegetale şi seminţe oleaginoase.

În ultimii ani, regiunea Mării Negre a devenit un hub important pentru exportul de cereale, în condiţiile în care Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu, iar Ucraina unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de porumb.

Pagina 1 din 59